Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Administratie Miercuri 27 Ianuarie 2021 - 17640 vizitatori azi
MIHAIL SADOVEANU - 140.

Se cuvine sa urcam pe podium la 140 de ani de la nastere, pe cel care a scris "Dumbrava minunata", pe cel care si-a onorat dascalul Nicolae Busuioc de la care a invatat gramatica si istoria, pe cel care a dat viata  atator filme de lung metraj, carturarul de mare cuprindere atras de mirajul literaturii inca din anii tineretii, cu scrierea povestirilor ce vor constitui volumul "Dureri  inabusite", luand hotararea eroica de a trai din scris, MIHAIL SADOVEANU.

S-a nascut in luna noiembrie 1880, la Pascani, inregistrat pentru inceput sub numele mamei sale, Profira Ursaki. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor, dar pentru a putea frecventa cursurile  gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, este nevoit sa repete clasa a IV-a, deoarece trecea de la o forma de invatamant rural la una in mediul urban. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu, fiul directorului scolii, marele critic literar de mai tirziu. In jocurile lor copilaresti, Sadoveanu  era in rolul "haiducului",  in timp ce Lovinescu era "poteras".

In anul 1895, iubita sa mama Profira, trece in lumea dreptilor, moment pe care viitorul romancier il va evoca in povestirile de mai tarziu. Tot in acest an se deruleaza  faimosul  esec intruchipat de teza de la matematici, consecinta fireasca a ratacirilor si visarilor de la "Nada Florilor". In toti acesti ani petrecuti la Falticeni, Sadoveanu penduleaza intre lecturile profitabile si evadarile in natura. In saptamanalul  "Dracu" din Bucuresti, apare schita "Domnisoara M" din Falticeni, semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. In toamna acestui an se inscrie la Liceul National din Iasi, liceu care azi ii poarta numele. Este perioada definitorie pentru formarea sa, avand parte de o serie de profesori renumiti, in frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla, directorul liceului. Este consecvent in ale scrisului colaborand  la diverse publicatii ale vremii ca de exemplu: "Vieata noua", "Pagini literare", "Opinia" etc. In anul 1901, revine la Falticeni, unde se casatoreste cu Ecaterina Balu. In anul 1904, primeste un post de copist la Casa Scoalelor din Bucuresti. In acest an se produce o prima mare cristalizare a acumularilor  sadoveniene - aparitia succesiva a patru volume de proza - "Povestiri", "Soimii", "Dureri inabusite", "Crasma lui mos Precu", un an foarte rodnic pentru scriitor, supranumit de istoricul Nicolae Iorga "Anul lui Sadoveanu".

Se reintoarce in anul 1906 la Falticeni, unde va incepe o rodnica si indelungata colaborare cu revista "Viata  Romaneasca", unde i se publica printre altele "Floare ofilita", "Amintirile caprarului  Gheorghita"  si  "Oameni si locuri". In perioada 1910-1919, a indeplinit functia de director al Teatrului National din Iasi, iar in 1913 in calitate de militar,  ia parte la  campania din Bulgaria, ca sublocotenent si apoi locotenent. In 1915 a fost marcata o noua etapa scriitoriceasca din viata sa prin aparitia romanului  "Neamul Soimarestilor". Dupa  incetarea razboiului, scriitorul s-a stabilit la Iasi, locuind in fosta casa a lui Kogalniceanu din Copou, azi muzeul "Mihail  Sadoveanu". Este locul cel mai fericit al existentei sale  atat din punct de vedere familial, cat si artistic. Aici a conceput peste 30 de opere literare, aducandu-i-se  elogii binemeritate, ca dovada a fost primit in Academia Romana, cu drepturi depline in anul 1921, rostind in acest for stiintific faimosul sau discurs prin care a elogiat poezia populara, in anul 1923.

In anul 1922 concepe bijuteria literara  "Dumbrava Minunata", care apare in vitrina librariilor in  anul 1926, urmata de alte romane de exceptie: "Venea o moara pe Siret", "Tara de dincolo de negura", "Hanu  Ancutei", "Demonul tineretii", "Olanda", "Imparatia apelor", "Zodia Cancerului" sau "Vremea  Ducai-Voda", roman istoric, cat si romanul "Baltagul", scris dintr-o rasuflare in circa doua saptamani, o actiune de o simplitate fermecatoare plasata in zona de munte a Vaii Bistritei, o continuare a inegalabilei  balade "Miorita", "Viata lui Stefan cel Mare", scriere romantata ce anunta capodopera in trei volume  "Fratii Jderi", apare  "Divanul Persian", carte pe care insusi  autorul o asaza intre preferintele sale.

Romancierul face peregrinari prin tara, in special in zona Oasa, unde a descoperit "Raiul" de la  Valea Frumoasei si de la Bradu-Stramb, spatii de inspiratie pentru cel care, deopotriva, era vanator, pescar, scriitor.

I se inmaneaza diploma de "Doctor honoris causa" a  Universitatii iesene, in urma raportului citit de profesorul Octav Botez, in anul 1939.

            Ororile celui de al doilea razboi mondial il ating grav pe scriitor, deoarece fiul cel mai mic Paul- Mihu, moare la Turda, in luptele de eliberare a Transilvaniei.

Viata si opera marelui scriitor sunt consemnate de Constantin Mitru si Dan Grigorescu in volumul "Aspecte  din viata si opera  lui Mihail Sadoveanu", aparut in anul 1958. Se stinge la 19 octombrie 1961, fiind inmormantat la  cimitirul  Bellu, alaturi de Eminescu si Caragiale.

 

            Ioan Mititean. 

 

0 comentarii826 vizualizări25 noiembrie 2020




rss 2.0
rss 2.0