Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Administratie Joi 25 Februarie 2021 - 34456 vizitatori azi
Recalcularea contributiei la Casa de Pensii.

Daca aveti  pensionari -  parinti, rude, prieteni, etc.  cu pensii mai mari de 740 lei, completati urgent cererea si depuneti la Casa de Pensii, pentru restituirea contributiei de 5,5% din suma de 740 lei, retinuta in mod eronat din pensie (calculata eronat la intreaga pensie nu la suma ce depasea 740 lei )...

         Decizia a fost cistigata la Curtea Constitutionala in data de 13.03.2012 prin deciziile 223 si 224...

 

 

 Model cerere.

 

 

                                 Catre

Casa Judeteana de Pensii ___________ 

 

 Subsemnatul(a),_______________________________________________cu domiciliul stabil in_______________________, cod____________, str. _________________________, nr. ________, bl_____, sc. __, ap. __, tel.__________________, cu ultimul loc de munca la ___________________________________________,  dosarul de pensie nr.____________________, mandat ___________________________, avand in vedere Deciziile nr. 223 si 224 pronuntate in data de 13.03.2012 de catre Curtea Constitutionala  referitoare la dispozitiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii "care sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5% se aplica numai veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei" va rog sa dispuneti:

                 - ca din luna aprilie 2012 aceasta contributie sa fie calculata si retinuta numai pentru veniturile din pensie care depasesc 740 de lei;

                 - restituirea in luna aprilie 2012 a sumelor retinute nelegal, indexate corespunzator, astfel:

 

Suma lunara retinuta = 740 lei x 5,5% = 40,70 lei

 

  

 Data                                                                                                Semnatura

             

 

 

 

 

 

 

 

Curtea Constitutionala

 

Decizie nr. 78/2012

 

din 02/02/2012

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 212 din 30/03/2012

 

referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

 

 

 

 

 

 

Augustin Zegrean
Aspazia Cojocaru
Acsinte Gaspar
Iulia Antoanella Motoc
Petre Lazaroiu
Mircea Stefan Minea
Ion Predescu
Puskas Valentin Zoltan
Tudorel Toader
Andreea Costin

- presedinte
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul sau nr. 3.655/104/2010, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 854D/2011.

    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

    Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 855D/2011 si nr. 881D/2011-884D/2011, care au ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale in dosarele acesteia nr. 3.445/104/2010, nr. 3.500/104/2010, nr. 3.741/104/2010, nr. 2.903/104/2010 si nr. 3.475/104/2010.

    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

    Magistratul-asistent refera asupra faptului ca in Dosarul nr. 854D/2011 Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si al Parchetelor a depus cerere de interventie in interes propriu si in interesul partii Adriana Mihailescu, solicitand admiterea acestei cereri si aratand ca dispozitiile Legii nr. 119/2010 afecteaza aceasta categorie de persoane, beneficiare ale unor pensii speciale.

    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererilor de interventie formulate, ca inadmisibile.

    Curtea, avand in vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, constata ca dispozitiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila nu sunt compatibile cu procedura din fata Curtii Constitutionale si, in consecinta, respinge cererea de interventie formulata, ca inadmisibila (a se vedea in acest sens Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 si Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, si Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011).

    Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 854D/2011, nr. 855D/2011 si nr. 881D/2011-884D/2011, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

    Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.

    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 855D/2011 si nr. 881D/2011-884D/2011 la Dosarul nr. 854D/2011, care este primul inregistrat.

    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata fata de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

   
C U R T E A,

    avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

    Prin Incheierea din 10 iunie 2011, pronuntata in dosarele nr. 3.655/104/2010, nr. 3.445/104/2010, nr. 3.500/104/2010, nr. 3.741/104/2010, nr. 2.903/104/2010 si prin Incheierea din 3 iunie 2011 pronuntata in Dosarul nr. 3.475/104/2010, Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

    Exceptia a fost ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale cu prilejul solutionarii unor contestatii privind anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise in baza Legii nr. 119/2010.

    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca legea criticata aduce atingere modalitatii in care legea anterioara a constituit dreptul la pensie, cu consecinte drastice asupra cuantumului pensiei, fiind, astfel, incalcat principiul neretroactivitatii legii civile. De asemenea, arata ca decizia de pensionare reprezinta un titlu de creanta asupra statului, precum si faptul ca partea necontributiva a pensiei de serviciu constituie o compensatie acordata pentru a contrabalansa interdictiile si ingradirile unor categorii socioprofesionale cu un statut special. Prin urmare, avand in vedere ratiunile ce au stat la baza recunoasterii acestei compensatii, statul nu are posibilitatea de a interveni ulterior pe cale legislativa pentru anihilarea unei pensii speciale aflate in plata, intrucat, la momentul acordarii acesteia, nu a fost conditionata de existenta resurselor financiare ale statului.

    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

   
C U R T E A,

    examinand incheierile de sesizare, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

    Se sustine ca prevederile de lege criticate contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile si art. 44 alin. (1) privind proprietatea privata.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat cu privire la conformitatea actului normativ criticat in raport cu prevederile Constitutiei referitoare la dreptul de proprietate si principiul neretroactivitatii legii civile, in acest sens fiind Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011. Cu acel prilej, Curtea a retinut, in esenta, ca pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Acordarea acestui supliment, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobandirea dreptului la pensie speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept castigat reprezentand doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decat prin incalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. Conformandu-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita.

    Curtea a mai statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

    Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziei amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

   
CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    D E C I D E:

    Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale in dosarele acesteia nr. 3.655/104/2010, nr. 3.445/104/2010, nr. 3.500/104/2010, nr. 3.741/104/2010, nr. 2.903/104/2010 si nr. 3.475/104/2010.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 2 februarie 2012.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Andreea Costin

 

 

 

 

………………………………………………….........

Curtea Constitutionala

 

Decizie nr. 106/2012

 

din 09/02/2012

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 212 din 30/03/2012

 

referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c), art. 2 si art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

 

 

 

 

 

 

Augustin Zegrean
Acsinte Gaspar
Petre Lazaroiu
Iulia Antoanella Motoc
Ion Predescu
Puskas Valentin Zoltan
Tudorel Toader
Andreea Costin

- presedinte
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c), art. 2 si art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Rozalia Gorea in Dosarul nr. 5.230/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 663D/2011.

    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata fata de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, facand referire la Decizia nr. 1.286 din 29 septembrie 2011.

   
C U R T E A,

    avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

    Prin Incheierea din 9 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr. 5.230/97/2010, Tribunalul Hunedoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

    Exceptia a fost ridicata de Rozalia Gorea cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva unei decizii de recalculare a pensiei de serviciu ce a fost stabilita in temeiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.

    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate aduc atingere principiului neretroactivitatii legilor, intrucat se aplica si persoanelor deja pensionate in conditiile in care acestea ar fi trebuit sa vizeze numai persoanele care se vor inscrie la pensie dupa intrarea in vigoare a legii mentionate. Totodata, se arata ca drepturile castigate au intrat definitiv in patrimoniul unei persoane si fac asadar parte din dreptul sau de proprietate; or, pensia in sine constituie un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel incat reducerea acesteia echivaleaza cu incalcarea dreptului de proprietate privata reglementat de art. 44 din Constitutie. De asemenea, recalcularea pensiilor speciale are un caracter discriminatoriu, aducand aceasta categorie sociala intr-o situatie dezavantajata in raport cu militarii, si chiar fata de pensionarii din sistemul public, cel putin in privinta celor care au fost pensionati fara indeplinirea criteriului varstei minime de pensionare si care au obtinut un punctaj si respectiv o pensie net inferioara, datorita stagiului de cotizare mult mai mic decat stagiul complet utilizat la recalculare, metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu trebuind sa fie aceeasi atat pentru militari, cat si pentru auxiliarii din justitie, fiind astfel incalcat principiul nediscriminarii reglementat de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

    Tribunalul Hunedoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale apreciaza ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate si, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. In acest sens invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 871 si 873 din 25 iunie 2010, precum si Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

   
C U R T E A,

    examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. In realitate, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se observa ca autoarea exceptiei critica numai dispozitiile art. 1 lit. c), art. 2 si art. 3 din Legea nr. 119/2010, texte asupra carora Curtea, potrivit jurisprudentei sale, urmeaza a se pronunta. Acestea au urmatorul cuprins:

   - Art. 1 lit. c):

    "Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:

    [...]

    c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;";

   - Art. 2:

    "(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

    (2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

    (3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

    (4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.";

   - Art. 3:

    "(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

    (2) In situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite in baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

    (3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului".

    Autorul exceptiei sustine ca prevederile de lege criticate contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, art. 16 alin. (1) care consacra principiul nediscriminarii si art. 44 privind dreptul de proprietate privata. Totodata, sunt invocate in sustinerea exceptiei si dispozitiile art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cu privire la protectia proprietatii.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare precum cele formulate in prezenta cauza, in acest sens fiind Decizia nr. 1.286 din 29 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011.

    Cu aceste prilejuri, Curtea a statuat ca textele de lege criticate, conformandu-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita.

    Avand in vedere ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala, Curtea a considerat ca acestea pot fi eliminate doar daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce in final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, in cazul legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente in sistem si, nu in ultimul rand, situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atat bugetul de stat, cat si cel al asigurarilor sociale de stat. Astfel, aceasta masura nu poate fi considerata ca fiind arbitrara; de asemenea, Curtea a observat ca masura nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, ea aplicandu-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza pentru a nu determina ca una sau alta sa suporte mai mult ori mai putin masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie.

    Curtea a statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

    In privinta pretinsei incalcari a dispozitiilor art. 16 din Constitutie, Curtea s-a mai pronuntat in sensul ca stabilirea stagiilor de cotizare si a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevazute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, tinand cont de particularitatile activitatii desfasurate de catre acestea, reglementeaza reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare.

    Curtea, in privinta cadrelor militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, a retinut ca acestia au beneficiat si continua sa beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activitatii desfasurate, care creeaza conditiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vatamare corporala si chiar de amenintare a vietii. Principiul egalitatii, asa cum s-a aratat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotriva, situatii obiectiv diferite justifica si chiar impun instituirea unui tratament juridic diferentiat.

    Mai mult, pentru ratiuni ce vizeaza uniformitatea reglementarii in domeniul pensiilor, art. 8 din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevede la alin. (2) un stagiu complet de cotizare pentru femei si barbati, in acord cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, si care, dupa anul 2015, in privinta femeilor, gradual pana in anul 2030, va fi la un nivel egal cu cel al barbatilor, respectiv de 35 de ani. Insa art. 8 alin. (3) din aceeasi anexa prevede ca se va lua in considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor initiale de pensie, astfel cum a fost reglementat in legislatia in vigoare la data stabilirii acestora, in masura in care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani in privinta grefierilor, astfel cum reiese din art. 68 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. In consecinta, rezulta ca, de principiu, in privinta grefierilor stagiul de cotizare de la alin. (3) anterior referit este mai favorabil datorita numarului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel incat in privinta lor se va putea aplica acest text legal.

    Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

 

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

  
CURTEA CONSTITUTIONALA

   
In numele legii

   
D E C I D E:

    Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c), art. 2 si art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Rozalia Gorea in Dosarul nr. 5.230/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 februarie 2012.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Andreea Costin

 

 

 

 

 

………………………………………………….........

 

Curtea Constitutionala

 

Decizie nr. 107/2012

 

din 09/02/2012

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 212 din 30/03/2012

 

referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

 

 


 

 

 

Augustin Zegrean
Acsinte Gaspar
Petre Lazaroiu
Iulia Antoanella Motoc
Ion Predescu
Puskas Valentin Zoltan
Tudorel Toader
Andreea Costin

- presedinte
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- judecator
- magistrat-asistent

     Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul acesteia nr. 11.831/63/2010, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 873D/2011.

    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata fata de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, facand referire la Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011.

   
C U R T E A,

     avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

    Prin Incheierea din 20 iunie 2011, pronuntata in Dosarul nr. 11.831/63/2010, Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

    Exceptia a fost ridicata de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale, din oficiu, cu prilejul solutionarii unei contestatii privind decizia de pensionare.

    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, in esenta, ca legea criticata aduce atingere modalitatii in care legea anterioara a constituit dreptul la pensie, cu consecinte drastice asupra cuantumului pensiei. Asa fiind, este incalcat principiul neretroactivitatii legii civile, intrucat noua reglementare se aplica unei situatii juridice nascute anterior, deoarece nu afecteaza numai cuantumul prestatiilor ce vor fi platite contestatoarei in viitor, ci chiar tipul de pensie acordat acesteia, drept nascut sub imperiul legii vechi si asupra caruia nu s-ar putea extinde prevederile reglementand modalitatea de calcul din noua lege. De asemenea, arata ca decizia de pensionare reprezinta un titlu de creanta asupra statului, precum si faptul ca partea necontributiva a pensiei de serviciu constituie o compensatie acordata pentru a contrabalansa interdictiile si ingradirile unor categorii socio-profesionale cu un statut special. Prin urmare, avand in vedere ratiunile ce au stat la baza recunoasterii acestei compensatii, statul nu are posibilitatea de a interveni ulterior pe cale legislativa pentru anihilarea unei pensii speciale aflata in plata, intrucat, la momentul acordarii acesteia, nu a fost conditionata de existenta resurselor financiare ale statului.

    In acelasi context, aminteste ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezinta un "bun", intrand astfel in sfera de protectie a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobandeste semnificatia unei incalcari a dreptului de proprietate privata.

    In sfarsit, sustine ca Legea nr. 119/2010, prin modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie, creeaza, cu ocazia recalcularii, o discriminare intre militari, politisti si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor si ceilalti beneficiari de pensii speciale, datorita folosirii unui stagiu complet de cotizare diferit, cu mult mai redus in favoarea militarilor, carora li s-a pastrat stagiul complet reglementat anterior, fata de ceilalti beneficiari ai pensiei de serviciu, de exemplu fata de grefieri, care aveau anterior un stagiu complet de 25 de ani sau folosirea unor venituri diferite luate in calcul.

    In acest sens, arata ca persoanele prevazute la art. 1 lit. a) si b) din lege se bucura de un mod de recalculare a pensiei mai avantajos in raport cu celelalte categorii de persoane prevazute de art. 1, prin aceea ca punctajul mediu anual realizat se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentand stagiul complet de cotizare, iar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Din contra, pentru celelalte categorii socio-profesionale, stagiul complet de cotizare este calculat in functie de data nasterii, asa cum se prevede in anexa nr. 3 din Legea nr. 19/2000, iar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si nu pot fi dovedite se utilizeaza salariul minim pe tara, asa cum prevede art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.

    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    C U R T E A,

     examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

    Se sustine ca prevederile de lege criticate contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor si art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privata.

    De asemenea, invoca dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin Hotararea din 28 mai 1985 pronuntata in Cauza Abdulaziz, Cabales si Balkandali impotriva Regatului Unit, Hotararea din 15 iunie 1999 pronuntata in Cauza Domalewski impotriva Poloniei, Hotararea din 26 noiembrie 2002 pronuntata in Cauza Buchen impotriva Cehiei, Hotararea din 12 octombrie 2004 pronuntata in Cauza Kjartan Asmundsson impotriva Islandei, Hotararea din 5 martie 2009 pronuntata in Cauza Sandra Jankovic impotriva Croatiei si Hotararea din 28 aprilie 2009 pronuntata in Cauza Rasmussen impotriva Poloniei.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

    In jurisprudenta sa, Curtea s-a mai pronuntat cu privire la conformitatea actului normativ criticat in raport cu prevederile Constitutiei referitoare la dreptul de proprietate si principiul neretroactivitatii legii civile. Astfel, prin deciziile nr. 871 si nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a retinut, in esenta, ca pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Acordarea acestui supliment, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobandirea dreptului la pensie speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept castigat reprezentand doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decat prin incalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. Conformandu-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita.

    Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

    In privinta pretinsei incalcari a dispozitiilor art. 16 din Constitutie, Curtea s-a mai pronuntat, in acest sens fiind Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011, prilej cu care a retinut ca stabilirea stagiilor de cotizare si a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevazute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, tinand cont de particularitatile activitatii desfasurate de catre acestea, reglementeaza reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare.

    Prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea, in privinta cadrelor militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, a statuat ca acestia au beneficiat si continua sa beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activitatii desfasurate, care creeaza conditiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vatamare corporala si chiar de amenintare a vietii. Principiul egalitatii, asa cum s-a aratat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotriva, situatii obiectiv diferite justifica si chiar impun instituirea unui tratament juridic diferentiat.

    Mai mult, pentru ratiuni ce vizeaza uniformitatea reglementarii in domeniul pensiilor, art. 8 din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, prevede la alin. (2) un stagiu complet de cotizare pentru femei si barbati, in acord cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, si care, dupa anul 2015, in privinta femeilor, gradual pana in anul 2030, va fi la un nivel egal cu cel al barbatilor, respectiv de 35 de ani. Insa art. 8 alin. (3) din aceeasi anexa prevede ca se va lua in considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor initiale de pensie, astfel cum a fost reglementat in legislatia in vigoare la data stabilirii acestora, in masura in care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani in privinta persoanelor prevazute de art. 68 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. In consecinta, rezulta ca, de principiu, in privinta grefierilor stagiul de cotizare de la alin. (3) anterior referit este mai favorabil datorita numarului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel incat in privinta lor se va putea aplica acest text legal.

    Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziilor amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    De altfel, Curtea observa ca in cauza pendinte contestatorul a detinut calitatea de executor judecatoresc pana in anul 1996, cand s-a pensionat pentru limita de varsta, nebeneficiind la data respectiva de pensie de serviciu. Potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in vigoare la data pensionarii contestatorului, statutul executorilor judecatoresti era reglementat de art. 138-139 din Titlul VIII - Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu al legii amintite. Ulterior, statutul executorilor judecatoresti a fost reglementat prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti potrivit careia acestia sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 567/2004, contestatorul a beneficiat, potrivit art. 68 din lege, de pensia de serviciu, iar drepturile cuvenite acestuia au fost recalculate succesiv, cuantumul pensiei sale ajungand la suma de 1.783 lei. In urma aparitiei Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pensia contestatorului a fost recalculata, cuantumul acesteia fiind redus de la 1.783 lei la 1.128 lei. Prin urmare, Curtea observa ca inca de la momentul deschiderii drepturilor de pensie contestatorul nu beneficia de pensie de serviciu, si dupa cum transformarea acesteia in pensie de serviciu nu a fost contrara dispozitiilor din Constitutie invocate in prezenta exceptie de neconstitutionalitate, nici revenirea la pensia de drept comun nu poate fi supusa unor asemenea critici de neconstitutionalitate.

     Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

   
CURTEA CONSTITUTIONALA

    
In numele legii

    
D E C I D E:

     Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, exceptie ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si pentru conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul acesteia nr. 11.831/63/2010.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 februarie 2012.

 PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN


Magistrat-asistent,
Andreea Costin

 

 

 

 

 

 

 

Material primit pe e-mail.

0 comentarii3360 vizualizări16 aprilie 2012




rss 2.0
rss 2.0