Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Social Sambata 28 Noiembrie 2020 - 12452 vizitatori azi
Violenta domestica in timpul izolarii sau "in casa cu agresorul".

Riscul aparitiei sau al recurentei violentei domestice creste considerabil in aceasta perioada, avand in vedere ca populatia este afectata emotional de o serie de factori precum: pierderea locului de munca sau intrarea in somaj tehnic, situatia economica, inchiderea scolilor, starea sistemului de sanatate s.a.

 "Aceste tensiuni trebuie gestionate in cadrul restrans al locuintei, unde pot crea o atmosfera incordata, insotita sau urmata adeseori de proiectarea nervozitatii si a nelinistilor interioare asupra singurelor persoane aflate acum in jur. Daca punem la socoteala si faptul ca, momentan, atentia autoritatilor este indreptata in alte directii, ne dam seama ca abuzurile sunt mult mai usor de comis si de ascuns in aceasta perioada." afirma Cristian Roman, avocat Iordachescu & Asociatii.

 

I. Contextul international

Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca incepand cu 11 martie 2020 ne luptam cu o pandemie globala de Covid-19 determinata de raspandirea alarmanta a virusului SARS-CoV-2. 

In acest context, numeroase state din lume au impus masuri exceptionale pentru a preveni infectarea cu noul coronavirus. Dintre acestea, importanta semnificativa, din perspectiva afectarii intregii populatii, prezinta restrictiile de circulatie. Urmarind un scop meritoriu - al stoparii raspandirii virusului prin restrangerea contactului uman, aceste restrictii produc, totusi, si efecte negative, in special in ceea ce priveste persoanele vulnerabile.

 Imediat dupa adoptarea acestor masuri, in unele state s-a observat o crestere masiva a numarului de cazuri de violenta domestica. In China, spre exemplu, a fost raportat in luna februarie 2020 un numar triplu de cazuri fata de aceeasi luna din 2019, in conditiile in care in aceasta tara au fost impuse unele dintre cele mai stricte masuri, pentru o durata indelungata. Cu procente situate intre 20% si 50% au crescut si cazurile de violenta domestica raportate in tari precum Statele Unite ale Americii, Franta, Marea Britanie sau Spania.

 Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, António Guterres, a facut un apel public, incurajand mentinerea "pacii in camine" in contextul acestei "cresteri ingrijoratoare a violentei domestice cauzate de masurile de izolare la domiciliu impuse in contextul pandemiei de coronavirus."

 

II. Situatia in Romania

Interdictiile impuse prin ordonantele militare emise in baza decretului de instituire a starii de urgenta par, la o prima vedere, sa nu fi generat aceleasi probleme si in Romania. Conform datelor oferite de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, de la instituirea starii de urgenta in 16 martie si pana la finalul acestei luni a fost inregistrat un numar de apeluri care reclamau violenta domestica cu 11% mai mic fata de aceeasi perioada a anului trecut. O situatie similara se regaseste in Italia, unde in prima luna de izolare la domiciliu au fost inregistrate cu aproape 50% mai putine apeluri prin care au fost reclamate fapte de violenta domestica, fata de perioada corelativa a anului precedent.

 Aparent, statistica este imbucuratoare si suntem tentati sa credem ca diminuarea cazurilor reclamate reflecta situatia reala "din teritoriu". Totusi, exista numeroase voci din domeniul protectiei sociale si din politie care ne atrag atentia ca aceasta diminuare este cauzata de dificultatea cu care victimele pot sa apeleze autoritatile, in conditiile in care se afla in continuu in casa cu agresorul si nu pot sa paraseasca locuinta decat in anumite situatii limitativ prevazute de lege. Amintim ca directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, doamna Cosmina Simean, a precizat ca "la nivelul capitalei exista o crestere semnificativa a numarului femeilor care suna sa ceara ajutor."

 

III. Solutiile din prezent

Cu titlu preliminar, amintim si atragem atentia asupra faptului ca, in Romania, victimele violentei domestice pot apela linia telefonica gratuita, cu numar unic de contact: 0800.500.333, serviciul fiind asigurat 24/24 ore, 7/7 zile. Totodata, cazurile de violenta domestica pot fi reclamate si la numarul de apel de urgenta 112.

La acest moment masurile specifice care pot fi luate in aceste situatii sunt reglementate de Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice. Cea mai rapida dintre acestea este ordinul de protectie provizoriu. Acest ordin se emite de politie si este confirmat de catre procurorul competent atunci cand se constata existenta unui risc iminent ca viata, integritatea fizica ori libertatea unei persoane sa fie pusa in pericol printr-un act de violenta domestica. Masurile concrete ce se pot dispune prin ordinul de protectie provizorie sunt urmatoarele:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta comuna, chiar daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor in locuinta comuna;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de membrii familiei acesteia, ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute.

 Nerespectarea oricarei dintre aceste masuri constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Ordinul de protectie provizoriu poate fi contestat la instanta de judecata competenta in termen de 48 de ore de la comunicare.

 Concomitent sau ulterior emiterii ordinului de protectie provizoriu (ori chiar in lipsa solicitarii acestuia), se poate cere instantei de judecata emiterea unui ordin de protectie. Organ judiciar cu puteri sporite, instanta are posibilitatea sa emita ordinul de protectie pe o durata de pana la 6 luni si poate, totodata, sa impuna si alte obligatii suplimentare fata de cele aflate la dispozitia politiei/procurorului. De exemplu, instanta poate dispune si:

  • cazarea victimei, cu acordul acesteia, si, dupa caz, a copiilor, intr-un centru de asistenta;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic sau prin orice alt mijloc, cu victima;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

 Supravegherea modului in care se respecta ordinul de protectie revine politiei, iar, in cazul in care agresorul se sustrage de la executare, va fi sesizat organul de urmarire penala. Nerespectarea ordinului de protectie constituie infractiune si se pedepseste conform art. 287 Cod penal, cu  inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

 

IV. Concluzie

Instituirea starii de urgenta, a regimului de izolare la domiciliu si a restrictiilor de circulatie produce consecinte nefaste asupra fenomenului violentei domestice. Chiar daca prioritatea autoritatilor publice este, desigur, combaterea pandemiei de Covid-19, credem ca lupta impotriva violentei in familie trebuie sa urce pe scara preocuparilor colective - in special dat fiind faptul ca restrictiile adoptate creeaza premisele cresterii exponentiale a acestui fenomen. 

Drama prin care trece un numar important de persoane, descrisa prin sintagma "in casa cu agresorul", impune identificarea unor masuri alternative ("solutii tacute") prin care sa poata fi reclamate actele de violenta domestica. Spre exemplu, in Spania se pot trimite mesaje scrise prin aplicatia WhatsApp la un numar special, iar in Franta exista un cuvant special care atentioneaza personalul din farmacii sau magazine despre abuzurile pe care le-a suferit persoana care il foloseste.

 In plus, masurile care pot fi dispuse in general prin intermediul ordinelor de protectie ar putea sa vina in contradictie cu restrictiile impuse prin ordonantele militare, astfel ca organele statului ar trebui sa gaseasca, de urgenta, solutii pentru a se asigura ca cei mai vulnerabili dintre noi sunt protejati.

0 comentarii3157 vizualizări09 aprilie 2020




rss 2.0
rss 2.0