Inst. Militarizate Marti 21 August 2018 - 6704 vizitatori azi
100 de ani de Jandarmerie in judetul Bistrita-Nasaud.

Astazi, 02 aprilie a.c., de la ora 11.00, a avut loc vernisajul Expozitiei Aniversare, intitulate sugestiv: 100 de ani de Jandarmerie in judetul Bistrita-Nasaud. Aceasta a fost organizata cu sprijinul Arhivelor Nationale - Serviciul Judetean Bistrita-Nasaud, la sediul acestei institutii, din strada Garii, nr. 3-5.

Au fost expuse documente vechi, fotografii, materiale aflate in dotarea jandarmilor in decursul timpului si diverse tinute purtate in perioade diferite de timp, pe tipuri de misiuni, inclusiv cele actuale aflate in dotarea jandarmilor.

La vernisaj au fost prezente autoritatile judetene si locale dar si sefii institutiilor cu care Jandarmeria coopereaza la nivelul judetului Bistrita-Nasaud.

          Punctul culminant al activitatilor dedicate Zilei Jandarmeriei Romane la Bistrita, va fi organizat maine 03 aprilie 2017, de la ora 12.00 pe Pietonalul Liviu Rebreanu, unde va asteptam in numar cat mai mare.

         La implinirea a 168 de ani de la infiintarea acestei arme, veti putea asista la un ceremonial militar specific, veti putea vedea tehnica folosita de jandarmi in diferite misiuni dar si autovehiculele aflate in dotarea inspectoratului.

          Va asteptam alaturi de noi!

 

Compartiment Informare, Relatii Publice si cu Publicul 


.

 

100 de ani de Jandarmerie in judetul Bistrita-Nasaud

            Momentul care marcheaza intemeierea Jandarmeriei Romane este 3 aprilie 1850 cand, printr-un act domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotararea Divanului obstesc, semnand Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor in jandarmi. Prin aceasta lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei si s-au stabilit principiile de organizare si functionare.

             Alte preocupari de stabilire a cadrului legislativ s-au materializat in "Anaforaua" din 22 martie 1850, a Divanului Obstesc, "pentru infiintarea corpului de jandarmi" (in Moldova); "Legea Jandarmeriei Rurale" din 1 septembrie 1893 completata cu legea din 1908 (in Tara Romaneasca).

Primul Razboi Mondial a oferit Romaniei prilejul sa recurga la mijloace politico-militare pentru reintregirea hotarelor. Intre componentele sistemului militar care s-au angajat fara retinere sa serveasca drapelul tricolor, s-a aflat si Jandarmeria. Din multitudinea faptelor de arme din campania anului 1916, amintim actiunile desfasurate de trupele de jandarmi in asigurarea politiei frontului marilor unitati romane pe timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei, precum si organizarea administrativa a teritoriilor eliberate.

In vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau sa inscrie pagini nepieritoare de eroism, alaturi de Armata Romana, in marile batalii desfasurate. La 1 iulie 1918 armata se demobilizeaza, iar jandarmii au organizat punctele de trecere peste demobilizati, posturi, patrule si detasamente pentru supravegherea acestora, ca demobilizarea sa se desfasoare in liniste. Prin decretarea in octombrie 1918 a celei de-a doua mobilizari a armatei romane, Jandarmeria a contribuit la desfasurarea acesteia, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale si a masurilor pentru mentinerea ordinii si linistii in tara. Armata Romana a reluat lupta pentru eliberarea intregului teritoriu national, iar Jandarmeria a inceput sa instaureze ordinea si linistea, a infiintat companii de politie in judetele eliberate.

Evenimentele de la sfarsitul Primului Razboi Mondial au dus la destramarea monarhiei Austro-Ungare si crearea de state nationale unitare, printre care, la 1 Decembrie 1918, prin unirea Transilvaniei cu Romania si a Statului National Unitar Roman.

Pentru a preintampina dezordinea si a inlocui vidul de autoritate creat prin retragerea administratiei si Jandarmeriei din monarhie, in luna noiembrie 1918, Comitetul National Roman Central a hotarat constituirea garzilor nationale in fiecare localitate cu scopul "de a sustine ordinea, de a impiedica cu toata forta, orice incercare de tulburari, jafuri, devastari, pustiiri, silnicii"; misiunea lor era de "a pasi momentan la actiune, ori de cate ori, ordinea obsteasca, siguranta personala, ori averea oricarui particular, precum si averea oricarei corporatii, e amenintata."

La Bistrita, Garda Nationala Romana s-a constituit la 29 octombrie 1918, iar  la Nasaud, in 4 noiembrie 1918. La fel s-au organizat garzi nationale si in celelalte localitati ale judetului. Misiunea lor era "sa se fereasca de provocari, razbunari si, sa vegheze asupra bunurilor cetatenilor, sa tina ordinea, sa impiedice razbunarile personale, sa impiedice furturile."

Infaptuirea Romaniei Mari a inaugurat in viata societatii noastre si a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente inainte de primul razboi mondial, inclusiv a celor destinate mentinerii si apararii ordinii interne.

Pentru perioada 1918-1920, organul care a facilitat integrarea Transilvaniei in sistemul statal unitar roman, a fost Consiliul Dirigent. In cadrul acestuia, s-a organizat "Resortul de Interne", condus de Iuliu Maniu si avand secretar general pe prof. univ. dr. Victor Onisor, de la Facultatea de Drept din Cluj, originar din Zagra.

Preluandu-si atributiile in domeniul ordinii publice, Consiliul Dirigent - Resortul Internelor - a emis la 11 ianuarie 1918 o "Nota circulara pentru primirea in corpul jandarmeresc", in care erau stabilite conditiile de incadrare a personalului "in corpul Jandarmeriei Rurale ce se organizeaza" iar la 17 ianuarie 1919, Consiliul Dirigent, Resortul Internelor solicita printr-o telegrama adresata Prefecturii judetului Bistrita-Nasaud sprijinul pentru organizarea unei Companii de Jandarmi in judet.

In domeniul legislativ, au urmat o serie de acte normative, care aveau ca scop "unificarea legislatiei" intre toate provinciile romanesti. In acest cadru s-au inscris Decretul regal nr. 1695/29 aprilie 1919, prin care s-a creat Batalionul de Jandarmi Moldova. Batalionul era alcatuit din 4 companii teritoriale cu sediile la Storojinet, Campulung-Moldovenesc, Radauti si Cernauti. In cadrul Companiei teritoriale Cernauti, era organizata si Compania de Jandarmi Bistrita, subordonata Regimentului 10 Jandarmi Cernauti.

Activitatea Companiei de Jandarmi Bistrita s-a desfasurat potrivit specificului institutiei, astfel principalele misiuni se refereau la asigurarea ordinii si linistii publice, controlul respectarii legilor, a localurilor publice si institutiilor administrative; asigurarea pazei demnitarilor aflati in vizita in judet; elaborarea de rapoarte privind "starea de spirit a populatiei", in care erau consemnate aspecte legate de viata economica, opinii politice, minoritati nationale, controlul strainilor, confiscarea publicatiilor interzise.

In ceea ce priveste arondarea la Compania Teritoriala Cernauti, se sublinia ca aceasta nu era cea mai potrivita alegere. "Compania de Jandarmi Bistrita apartine de Regimentul 10 Jandarmi Cernauti. Aceasta impartire dupa parerea noastra, este foarte nenaturala din urmatoarele motive: configuratia geografica a judetului nostru e de atare natura, ca populatiunea cu toate afacerile ei, graviteaza spre Cluj, cu Cernautiul nu are nicio legatura economica, comerciala, politica, juridica; legatura directa de cale ferata, telefon si posta cu Cernautiul ne lipseste peste tot, din punct de vedere administrativ al Companiei de Jandarmi Bistrita, sediul Cernauti al Regimentului 10 Jandarmi este foarte incomod, nenatural si ingreunat cu foarte multe greutati".

Prin Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale, din 23 martie 1929, se preciza ca Jandarmeria era "un corp organizat militareste, instituit pentru a veghea, in comunele rurale, la siguranta de Stat, la mentinerea ordinii publice, precum si la executarea legilor si regulamentelor".

Din punct de vedere organizatoric, "formatiunile teritoriale cuprind: posturi, sectii, legiuni, inspectorate si un inspectorat general."

De asemenea se preciza ca institutia apartinea Ministerului de Interne, si erau detaliate aspectele referitoare la personal, ierarhia si disciplina militara, instructie.

La articolul 43 se preciza ca "jandarmii reangajati sunt ofiteri de politie judiciara" la fel, si "ofiterii de jandarmi, pana la gradul de comandant de legiune, inclusiv" iar la art. 45 era stabilit modul de constatare a infractiunilor.

Cu incepere de la 20 mai 1929, prin Decizia Ministerului de Interne nr.3673/2 din mai 1929, este infiintata Legiunea de Jandarmi Rurali Nasaud, cu resedinta in Bistrita.

Aceasta cuprindea cuprindea 5 sectii si 28 de posturi.

Prin Decizia Ministerului de Interne nr.2104/2 iulie 1929 uniforma jandarmilor a fost fixata astfel:

a) pentru capela, tunica si manta, culoarea postavului va fi bleu-jandarm;

b) pentru pantaloni culoarea postavului va fi neagra".

Prin Decretul regal nr.2132/15 din octombrie 1929, "Comandamentul Corpului de Jandarmi ia denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, brigazile si regimentele, denumirea de inspectorate, iar companiile de jandarmi - denumirea de legiuni".

Prin Decizia Ministerului de Interne nr.1.106/1 din  iunie 1930, s-au reorganizat legiunile de jandarmi, pentru judetul Nasaud, situatia a fost urmatoarea:

Legiunea de Jandarmi Nasaud cu resedinta in orasul Bistrita cuprindea 4 sectii, 28 posturi si 2 posturi speciale (1 mai-1 octombrie).

Posturile speciale, pentru paza zonelor de trecere - peste munti - in alte regiuni, erau necesare deoarece, citez:  "s-a dovedit ca, cu ocaziunea targurilor de tara ce se tin in Rodna, la care targuri se prezinta comercianti de vite din Bucovina, ca, cu aceasta ocaziune, pe muntele Rotunda - punctul de trecere intre Bucovina si Ardeal - stau talhari la drumul mare, care jefuiesc calatorii. 

Pentru ca acestora sa le fie asigurata viata si avutul, avem onoare a va ruga sa binevoiti a interveni, ca cel putin in timpul de vara de la 1 mai-1 noiembrie, sa fie instalat pe acest munte un Post de Jandarmi din cel putin 4 persoane care sa tina paza acestei trecatori, precum si patrularea pe munti.

In cazul ca acest Post de Jandarmi nu se va infiinta, targul de tara din Rodna - unde se aduna vite din toate comunele de pe Valea Somesului, incepand de la comuna Mocod, avand munti in aceste regiuni si care targuri erau foarte cercetate de comerciantii din Bucovina si Polonia - va decadea iar populatia va suferi foarte mult, neputandu-si valoriza vitele".

Evolutia fireasca a evenimentelor in N-V Transilvaniei a fost curmata de prevederile celui de al II-lea Dictat de la Viena (30 august 1940); printre cele 11 judete cedate Ungariei horthyste, s-a aflat si judetul Bistrita-Nasaud.

Pentru acest teritoriu, dupa o perioada de administratie militara (septembrie-noiembrie 1940), s-a introdus administratia civila a statului ungar, inclusiv organele si institutiile specifice Jandarmeriei.

Odata cu difuzarea Proclamatiei regelui din seara zilei de 23 august 1944, Jandarmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice in conditiile noii situatii operative. Ea si-a adus o contributie notabila si in etapa a doua a participarii Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial dupa aceasta data, care a marcat desprinderea Romaniei de Axa, trecerea de partea Natiunilor Unite si participarea la operatiile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest si in continuare, la operatiile din Ungaria, Cehia, Slovacia si Austria.

Revenind la situatia din Transilvania de Nord, in toamna anului 1944, teritoriul judetului Nasaud a fost eliberat, insa fiind considerat "zona de operatii militare" a ramas sub administratie militara sovietica pana la 9 aprilie 1945.

Inspectoratul General al Jandarmeriei a elaborat la 11 septembrie 1944 "Instructiunile nr. 44.158 pentru organizarea si functionarea jandarmeriei in Ardealul de Nord" care prevedeau ca "Jandarmeria ocupa si organizeaza teritoriul cucerit din Ardealul de Nord, din punct de vedere politienesc, potrivit instructiunilor de fata, regulamentului de serviciu in vigoare si in conformitate cu dispozitiile ce se vor da de Marile Unitati operative din zona.

In mod normal, formatiunile jandarmeresti, (legiuni, sectii, posturi) se instaleaza in teritoriu, in vechile circumscriptii teritoriale evacuate in 1940, in raport cu situatia operativa locala.

In urmarirea problemelor de siguranta existente in teritoriu se punea accent pe miscarea legionara, spionaj, terorism, parasutisti, indemnurile de rebeliune, grevele si sabotajul.

La 10 noiembrie 1944, Legiunea de jandarmi Nasaud raporta Inspectoratului de Jandarmi Cluj ca "aceasta legiune a ocupat intreg teritoriul rural, stapanind fiecare sef de post, teritoriul, din punct de vedere politienesc.

La 14 noiembrie 1944, Comandamentul General al Etapelor a transmis Garnizoanei Bistrita ordinul de retragere. Citez: "potrivit hotararii Comisiei Aliate de Armistitiu, se vor retrage, deocamdata, din Ardealul eliberat, autoritatile militare si autoritatile civile instalate de Inaltul Comisar al Ardealului".

La 11 noiembrie 1944 au fost elaborate "Instructiuni speciale referitoare la noua organizare a Jandarmeriei", elaborate in "conformitate cu hotararea Comisiei Aliate pentru aplicarea Armistitiului".

Potrivit acestora, Legiunea de Jandarmi Nasaud apartinea de Inspectoratul de Jandarmi Cluj; situatia se va schimba in urma Ordinului circular strict secret al Inspectoratului General al Jandarmeriei din 25 decembrie 1944, prin care Legiunea Nasaud va ramane in subordinea Inspectoratului Cluj, dar cu dislocarea la Vatra - Dornei si subordonarea fata de Legiunea de Jandarmi Campulung.

Legiunea de Jandarmi Nasaud avea un efectiv de 4 ofiteri, 157 subofiteri si 123 trupa, in total, 284 de militari.

Revenirea in localitatea de resedinta si dislocarea in teritoriul judetului s-a facut in decursul lunilor iunie-iulie 1945; astfel, Sectia de Jandarmi Rodna raporta Legiunii Nasaud, reinstalarea posturilor sectiei.

Autoritatile comunale si populatia au primit cu mare bucurie si incredere instalarea Jandarmeriei, "sunt nemultumiti ca nu s-au instalat posturi in restul de comune din raza acestei sectii; am trecut prin toate comunele, am luat contact cu populatia si cu autoritatile comunale; starea de spirit buna, populatia multumita ca se instaleaza autoritatea romaneasca".

Reluarea activitatii specifice Jandarmeriei a preocupat organele de decizie la nivel superior. In aceasta directie, Inspectoratul General al Jandarmeriei a elaborat "Instructiunile nr. 1080/ din 10 august 1945 pentru infiintarea si functionarea sectoarelor de jandarmi", prin care se desfiintau sectiile de jandarmi si se infiintau in fiecare plasa, sectoare de jandarmi: conform acestor dispozitii, in cadrul Legiunii Nasaud s-au organizat 6 sectoare.

In anul 1948 un numar de 130 subofiteri, repartizati in teritoriu astfel:

-      resedinta Legiunii, orasul Bistrita;

1.  Sectorul de Jandarmi Bistrita;

2.  Sectorul de Jandarmi Bargau;

3.  Sectorul de Jandarmi Lechinta;

4.  Sectorul de Jandarmi Nasaud;

5.  Sectorul de Jandarmi Rodna;

6.  Sectorul de Jandarmi Sieu.

In anul 1949, schimbarile politice vor influenta si activitatea Jandarmeriei.

Prin Decretul nr.25/ din 22 ianuarie 1949 pentru infiintarea Militiei "Politia si Jandarmeria se desfiinteaza"; locul lor a fost luat de alte institutii, care aveau misiunea de a exercita si atributiile specifice Jandarmeriei.

…Si istoria si-a urmat cursul...

In anul 1984 in orasul Bistrita a fost dislocata o subunitate nivel pluton din cadrul unei unitati de nivel superior, U.M. 0716 Somcuta-Mare, jud. Maramures. Aceasta subunitate avea o destinatie antiterorista, asigurand paza sediului propriu, a sediilor Securitatii si Militiei, precum si executarea, impreuna cu organele de militie a misiunilor privind asigurarea linistii si ordinii publice in municipiul Bistrita.

Din luna iulie 1990, subunitatea devine pluton independent.

Modernizarea Jandarmeriei in spiritul legii, trebuie privita in ansamblul reconstructiei institutiilor statului roman. Astfel, in luna noiembrie 1990, s-a infiintat Detasamentul de Jandarmi Bistrita, subordonat direct Brigazii de Jandarmi Cluj-Napoca, primind indicativul militar U.M. 0565 Bistrita. Detasamentul avea in compunere 3 plutoane cu misiuni diferite, referitoare la paza obiective, paza si ordine, interventii. Pentru prima data se organiza instruirea militarilor in termen.

Conform "Legii privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne nr.40/din 18 decembrie 1990", trupele de jandarmi erau incadrate in acest minister, trupe care "direct, sau in cooperare cu alte forte legitime ale statului, participa la combaterea manifestarilor de violenta si la restabilirea ordinii publice" aspect intarit prin  Hotararea de guvern nr.769/din 11 noiembrie 1991.

Incepand cu data de 1 noiembrie, prin Ordinul Ministerului de Interne nr. I/05572/01.11.1995, s-a infiintat Batalionul 45 Jandarmi Bistrita, pe structura fostului Detasament de Jandarmi, primind indicativul numeric militar si codul acestuia, respectiv U.M. 0565 Bistrita.

Prin Decretul Prezidential nr. 9 din 20.01.1997, la data de 30.03.1997, in conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului de Interne nr. I/07184, unitatea a primit Drapelul de Lupta.

La 4 iunie 1998, s-a aprobat "Legea privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane" nr. 116/1998.

Odata cu promulgarea legii in 1998, principala misiune a Jandarmeriei a devenit paza si apararea obiectivelor, misiune desfasurata doar cu personal profesionalizat (subofiteri) iar misiunile de asigurare si restabilire a ordinii publice se desfasurau cu jandarmi angajati pe baza de contract si militari in termen.

Prin Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane s-au redefinit institutia si principalele atributii ale acesteia, misiunile de ordine publica devenind elementul de baza al activitatii specifice.

In acest cadru legislativ, la nivelul judetului a fost creat Inspectoratul Judetean de Jandarmi "Gelu Voievod" al judetului Bistrita-Nasaud incepand cu data de 01.05.2005 caruia i s-au incredintat misiunile specifice.

Incepand cu data de 01.01.2007, prin efectul Legii nr. 395 din 16 decembrie 2005, odata cu suspendarea stagiului militar obligatoriu in timp de pace, intregul efectiv al inspectoratului a devenit profesionist, prin desfiintarea categoriei jandarmilor angajati pe baza de contract si trecerea celor care indeplineau conditiile legale de studii, in corpul subofiterilor.

Unitatea a suferit de-a lungul timpului un numar de restructurari organizatorice, generate de circumstantele economice si sociale existente, care insa nu au adus modificari atributiilor si principalelor misiuni, desi au avut ca efect reducerea numarului de personal disponibil. Ilustrativ in acest sens o reprezinta reorganizarile succesive din 01.04.2011 si 15.06.2011 cand, inspectoratul a pierdut peste 70 de posturi, reprezentand aproximativ 20% din total.

Odata cu realizarea dualismului fortelor de ordine publica din Romania - reprezentat de colaborarea dintre Jandarmerie si Politie - se garanteaza echilibrul institutional, dualismul fiind acel factor de echilibru democratic care are o mare eficacitate in gestionarea situatiilor deosebite.         

Organizarea la nivelul judetului, atributiile si modul de indeplinire al misiunilor de catre Jandarmerie se subordoneaza devizei Jandarmeriei LEX ET ORDO - LEGE SI ORDINE, ca fundament al apararii ordinii si sigurantei publice si a Statului.

Jandarmeria Romana se prezinta astazi ca o institutia specializata a statului, cu statut militar, componenta a Ministerului Afacerilor Interne, care exercita, in conditiile legii, atributiile ce ii revin cu privire la apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a proprietatii publice si private, la prevenirea si descoperirea infractiunilor si a altor incalcari ale legilor in vigoare, precum si la protectia institutiilor fundamentale ale statului si combaterea actelor de terorism.

1 comentariu1113 vizualizări02 aprilie 2018




rss 2.0
rss 2.0