Credinta-Religie Joi 14 Decembrie 2017 - 18962 vizitatori azi
ISTORIA BISERICII CRESTINE IN DATE (5)

Anul 1948, 1 decembrie: La 30 de ani de la Marea Unire politica din 1 decembrie  1918, se reface si unitatea bisericeasca a romanilor, unitate pierduta in 1700-1762.

Mitropolitul Ardealului Nicolae Balan inca din primavara anului 1948, pune in practica planul de reunificare religioasa a tuturor romanilor. Aceasta grea misiune i-a fost incredintata sub juramant in ziua sfintirii sale ca mitropolit de catre primul patriarh al Romaniei Mari Elie Miron Cristea, in ziua de Rusalii, 30 mai 1920, impreuna cu care au dus greul refacerii unitatii statale romane  facand, impreuna cu alti titani ai neamului nostru, Romania Mare, in 1918.

In vremea  acelor zile memorabile si entuziaste pentru neamul romanesc, in catedrala din Sibiu, pentru zidirea careia viitorul patriarh a facut eforturi uriase, apartinandu-i chiar ideea copierii Sfintei Sofia din Constantinopol, opera straromanului  Iustinian: "in aceasta mareata catedrala nu este piatra care sa nu stie povesti despre partea mea de munca intru inaltarea eiIon Rusu Abrudanu : "Inalt Prea Sfintia Sa Patriarhul Romaniei Dr. Miron Cristea. Inalt regent. Omul si faptele » Cartea Romanesaca, Bucuresti 1929,  pag 323) mitropolitul primat al Romaniei Elie Miron Cristea hirotoneste ca mitropolit pe marele patriot si invatat bistritean dr. Nicolae Balan.

Acestui var al sau ilustru (erau rudenii dupa mamele lor bistritence, ambele din familia martirului de la 1848, Constantin Romanu Vivu, ii lasa  testament in cuvantarea de intronizare, care are ca unic subiect refacerea unitatii bisericesti a romanilor rupta de cate straini: "Unirea" (de la 1700 n.n.) a sfasiat in doua poporul Roman… Constiinta nationala a ambelor Biserici surori va incalzi dragostea de frate pana la acel grad, cand - fermecati de unirea politica - ne vom inchega si sufleteste in aceeasi unitate de Lege si de Credinta, caci este prea fireasca vorba poetului: "Ca toate, cum e-n fire, se-ntorc la matca lor" (Idem pag. 333).

Greco-catolicii  revin in Biserica Ortodoxa Romana, cei mai multi la apelul mitropolitului Ardealului Nicolae Balan, altii sub presiune politica. Nici un episcop greco-catolic nu a revenit la Biserica Mama. Preotii greco-catolici au devenit ortodocsi si nu au optat pentru romano-catolicism deoarece erau casatoriti, ori, in catolicism este interzisa casatoria preotilor. Cei mai multi au optat pentru ortodoxie pentru ca in cult nu era aproape nici o difernta intre ei si ortodocsi, pe cand intre ei si romano-catolici diferentele erau uriase.

 

Anii 1945-1964:  Numerosi episcopi si preoti, (in proportie de 89% ortodocsi  si  11%  de alte confesiuni),  sunt arestati  datorita activitatii politice potrivnice sistemului comunist, unii murind in inchisori.

 In anul 1990 un segment minor  dintre fostii greco-catolici romani (sub 1% din populatia tarii) au reinfiintat "Biserica Romana unita cu Roma" (fosta greco-catolica), adoptand si unele practici romano-catolice inexistente in fosta Biserica Greco-Catolica. Aceasta Biserica hibrida, ortodoxa in cult si catolica in administratie, exista doar in Transilvania si Ucraina subcarpatica, precum si in foarte mici comunitati din diasporaua romaneasca de peste Ocean.

 

Anul 1975: Se contureaza secta "Vicca" "Bacca" (Vaca sacra indiana, Taurul Appis la egiteni, "Vitelui de aur" la evrei, "Bucefalismul mitraic la indo-europeni). Este  o miscare care se vrea "mondiala" ce practica vrajitoria, magia asa-zisa alba si magia neagra si care  promoveaza invocarea si inchinarea la numeroase spirite  si zei pagani, intre care si "Sett", zeul egiptean al mortii, ingloband in sine numeroase miscari "Sett"-aniste sau SATANISTE.

Adeptii ii aduc lui Sett  jertfe  zoomorfe, gaini negre, broaste, mult sange de animale (mai ales capete bovidee) si chiar sange si jertfe umane. Secta este promovata cu succes si de cartile de tipul "Harry Potter", care desi par inofensive si creatii literare de  fictiune, creatoarii personajelor folosesc material documentar din zona extrem de reala a magiei si vrajitoriei, impotriva prescriptiilor biblice (Deuteronom  18, u.).

Anul 1990: Libertatea venita odata cu revolutia din decembrie 1989 a produs un adevarat "val ucigas" de secte esoterice, reprezentand tot palierul ratacirilor  religioase si pseudo-religioase occidentale.

Cel mai mare efect devastator pentru familia si societatea romaneasca a avut-o secta "Missa" condusa de  guru Gregorian Bivolaru,  armean de cetatenie romana, suficient de mediatizata  pentru   a mai poposi asupra  "invataturilor" provenite din Extremul Orient, dupa care se ghideaza.

 

In secolul al XX-lea au luat fiinta aproximativ 3000 de grupari si asociatii neoprotestante, precum si alte aproximativ 700 de grupari pseudo-crestine care, "in corpore", deviaza grav de la crestinism.

Datorita multimii acestor secte si instabilitatii lor doctrinare, nu pot fi catalogate si incadrate intr-un sistem coerent, nici macar sub aspectul apartenentei confesionale.

Enumeram  doar cateva: "Davidienii" care promoveaza sinuciderea. "Copiii Domnului- MO". "Marele Graal" promovati prin televizuni, mai ales "Discovery". "Mormonii" polgami. "Biseica lui Hristos ca om de stiina". "Fiii fericiti ai pacii ceresti" care "tamaiaza" cu ierburi halucinogene. "Antoinismul". "Biserica Cerstina Universala". "Prietenii Omului. Serica". "Cele trei Sfinte Inimi". "Calea fericirii". "Ufologii" sau "Alesii Cerului O.Z.N", promovati si ei de "Discovery" (Cei cu "rotile care apar noaptea in lanurile de grau"). "Biserica libera".  "Razboiul Regelui Hristos". "Ordo Ano Mundi". "Moon". "Biserica Salvarii". "M.I.S.A". "Razboiul Armaghedonului". "Alianta Apostolica Clandestina". "Biserica satanismului". "Urmarea lui Lucifer". "Fraternitatea Alba universala" (Practica asazisa "magie alba"). "Fratia neagra" (Practica asazisa "magie neagra"). "Templul popoarelor". "Adevarul suprem AUM" (cei cu gazarea metroului din Tokio) etc.

Cititorul poate constata din aceasta cronologie sumara si selectiva, multitudinea de rataciri si secte care au insotit crestinismul inca de la inceput. Fiind o religie a iubirii si libertatii, rareori crestinismul si-a pedepsit in mod brutal fiii rataciti, asa cum face, spre exemplu, islamul, care isi mentine unitatea prin forta.

 De fiecare data atitudinile deviante si dure ale unor crestini au fost condamnate de ortodoxie. Fermitatea ortodoxa in a–si apara credinta a fost, insa, exemplara.

Ortodoxia  s-a straduit  constant sa-i  constientizeze pe fii care i s-au ratacit. Uneori a reusit, alteori nu. Atunci cand a reusit s-a bucurat pentru intoarcerea "fiilor risipitori". Cand nu a reusit, i-a mustrat cu fermitate si daca nici atunci nu  s-au pocait si indreptat revenind la dreapta credinta i-a anatemizat (afurisit si ia blestemat) si lasandu-i dupa propria lor voie, in seama Satanei, asa cum au facut Sfintii Apostoli cu ereticii din vremea lor. (I. Corinteni 5, 5).

0 comentarii1141 vizualizări13 septembrie 2010




rss 2.0
rss 2.0