Adevarul umbla cu capul spart.          -          Cine cuteaza sa spuna adevarul poate lesne umbla batut, ca marul.          -          Adevarul invinge orice.          -          Copiii ?i nebunii spun adevĂrul.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Credinta-Religie Sambata 20 Octombrie 2018 - 8484 vizitatori azi
Alexandru Daraban - Pagini de ortodoxie sangeorzana.

Cercetator cunoscut al istoriografiei nasaudene si deopotriva poet, teolog si animator cultural, teologul Alexandru Daraban este cu certitudine un nume despre care generatiile viitoare vor mai auzi. Monografiile dedicate unor oameni de seama ai meleagurilor sale natale precum Solomon Halita1 sau ieromonahii Antonie si Ioachim Baznog2, studiile, articolele si recenziile publicate in diferite periodice3, il recomanda deja in arealul istoriografic si-l transforma intr-un scriitor citat si poate, chiar invidiat. Istoricii competenti pot aprecia inca de la o prima lectura unul dintre marile atuuri ale scrierilor sale, acela de a merge direct la sursa, de a se documenta cu privire la o anumita informatie din document si de a oferi propriile interpretari, fara a risca sa cada in capcana unor abordari subiectiviste, pe alocuri second-hand. Fara a-si aroga statutul de sursolog, el este, intre altele, si aceasta. Insa, calitatea de a oferi uneori o prezentare istoriografica a subiectelor investigate, de a se pozitiona critic fata de anumite investigatii anterioare lui, il face sa fie mai mult decat atat.

Acum, dupa ce ani de zile s-a preocupat de restituiri documentare sau prosopografice, fara a neglija insa istoria contemporana a urbei sangeorzene si personalitatile ei mai vechi sau mai noi, dansul ofera cititorilor o sinteza dedicata istoriei Ortodoxiei de aici. Cercetare ampla, interesanta si necesara deopotriva, ea reuneste eforturile de mai multi ani ale domniei sale si ofera o analiza bine scrisa, documentata si frumos intocmita, a fenomenului investigat si a evolutiei sale de-a lungul timpului. Tributar al metodologiei clasice, autorul prefera prezentarea diacronica a evenimentelor, imbinand metoda narativa cu cea deductiva si cea analitica, pe alocuri. In acelasi timp insa, constient fiind ca in spatele fiecarui eveniment de seama se afla o personalitate care ii este protagonista, nu neglijeaza aspectul uman al cercetarii, oferind medalioane, portrete si evidentieri ale biografiilor (sau ale unor pasaje de biografie, dupa caz), ale celor care au scris in vivo istoria Ortodoxiei sangeorzene.

Perspectiva sinestezica este completata de frumoasele ilustratii ce-i impodobesc prezentarea. Lecturand volumul dansului, cititorul se descopera deodata transpus intr-o alta lume care, desi apusa, prinde viata sub ochii si in sufletul sau. Ia act de anumite dezbateri, calatoreste, studiaza, se intristeaza sau se bucura, in functie de context si eveniment. De ce? Pentru ca textul sau, pe langa faptul de a fi o cercetare interesanta, mai are o calitate: anima. Da viata unei lumi apuse. Reconstituie un univers complex in paginile unei carti. Unui om obisnuit cu limbajul specializat al cercetarilor din zilele noastre, pe alocuri arid si cliseistic, i s-ar putea parea superficiala si nepotrivita o astfel de prezentare. Altuia, obisnuit probabil cu lectura in-extenso a documentului, vazut mai degraba ca sacra scripta decat ca text ce se cere interpretat, analizat si, uneori, chiar criticat, i s-ar putea parea inutila o investigatie a nuantelor unora dintre informatii. Cert este insa ca cercetarea romaneasca trebuie sa treaca peste niste sechele ale unor epoci apuse, care se amprenteaza inca asupra discursului istoric si a calitatii investigatiilor din acest spatiu, afectandu-o. Trebuie sa devina mai atractiva, mai dinamica din perspectiva limbajului, si sa depaseasca tonul majestuos-impersonal, de pseudo-pudibonditate, pretextat obiectiv, care o fac adesea sa para anacronica. Si lucrarea domnului Alexandru Daraban se constituie intr-un inceput frumos al acestui proces.

In plus, ea aduce o bogata contributie la nivel informational si scoate de sub praful uitarii istoria bogata al unui colt romanesc de tara, mai putin evidentiat pana acum. Pentru acest efort constant si laudabil, dar si pentru contributiile anterioare, autorul merita cu certitudine felicitat, iar cercetarea sa evidentiata si recomandata.

Sa dea Dumnezeu ca acestei monografii dedicate Ortodoxiei sangeorzene, scrisa intr-un mod placut, elegant si detasat in comparatie cu unele abordari confesionaliste cu care cercetarea ne-a obisnuit, sa-i urmeze multe altele, la fel de frumoase.

In final, dorim lucrarii sa-si gaseasca locul nu doar in bibliotecile cat mai multor cititori, ci si intre lecturile lor, in operele si investigatiile viitoare si in peisajul, si asa destul de pauper, al istoriografiei eclesiastice nasaudene si al celei transilvane.

 Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018.



Prefata de 

Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

 

 

 

 

 

1 Alexandru Daraban (ed.), Solomon Halita - Om al epocii sale, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015.

2 Alexandru Daraban, Ieromonahul Ioachim Baznog din Sangeorz-Bai: vrednic urmas al sfintilor martiri nasaudeni, luptator pentru renasterea ortodoxiei in prima jumatate a sec. al XX-lea, Editura Charmides, Bistrita, 2009; Idem, Ieromonahii Antonie si Ioachim Baznog din Sangeorz-Bai, Editura Sfantul Ierarh Nicolae, Braila, 2013.

3 A se vedea, de exemplu: Idem, "Revenirea" la Ortodoxie in zona Nasaudului", in Astra Salvensis, I (2013), nr. 2, pp. 10-14; Idem, "Discursul pro-dinastic si loialist al unor ierarhi si politicieni ardeleni in momentul intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial", in Astra Salvensis, II (2014), nr. 3, pp. 82-87; Idem, "Maestrul Filimon Siminic. " A avut aceasta straduinta si aceasta dorinta: ca numele sau sa fie scris in ceruri?, in Astra Salvensis, II (2014), nr. 4, pp. 191-193.

0 comentarii1351 vizualizări07 mai 2018




rss 2.0
rss 2.0