Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Editorial Vineri 13 Decembrie 2019 - 4540 vizitatori azi
Presa bistriteana - o salata de fructe cu legume asezonata cu fosti si actuali "securisti".

Se tot discuta despre presa locala, ca un tot unitar, ca si despre o breasla unita, de oameni care au aceleasi interese, uniti in cuget si gandire. Nimic mai fals. Presa locala din BN este divizata in foarte multe grupuri si grupulete, interese si sisteme de gandire, dar mai ales de moduri de a face presa pentru a obtine sau nu foloase materiale ori pentru a informa opinia publica.

 Dar sa vedem cate feluri de presa sunt in BN.

Odata sunt televiziunile, pe urma ziarele online, ziarele traditionale sub forma scrisa, radiourile, agentiile de presa si corespondetii de presa pentru media nationala.

 

Bun! Cate forme de proprietate sunt in presa din BN?

 In principiu doua, majoritatea  sunt particulare dar sunt si cei din presa de stat, de la Radiodifuziune, TVR si Rompres.  Este si o forma neoficiala de proprietate, a unor particulari politici ce finanteaza direct presa din banii statului prin contracte sau sponsorizari directe.

 

Cate tipuri de orientari  sunt ?

Pai in principal 4: pro putere, mercenarii(cu totii cei ce platesc bine), pro opozitie si independentii.

 

Cate tipuri de orientari de capital sunt?

-cei care doresc sa faca bani si iau bani din reclama, publicitate de obicei de la cei de la putere, indiferent cine e la putere,

- sunt cei care iau bani de la opozitie,

- cei care iau bani de la toti,

si cei care iau bani doar de la privati si nu lucreza cu fonduri publice.

 

Cate tipuri de jurnalisti sunt?

In general 3 tipuri:

-cei care lucreaza pentru a face bani

-cei care doresc sa faca presa

-categoria de mijloc care vrea si bani si presa e nesemnificativa.

 

 

Cate tipuri de oameni sunt in presa ?

Multe, dar prin prisma obligatilor sau libertatii lor, precum si a conexiunilor lor enumar cateva tipuri:

-sunt cei naivi care vad presa la modul idilic, ca un mod de a epata, de-a ajunge in "lumea buna", sau o trambulina spre posturi mai bune (de obicei mai bine platite- la stat, administratia locala etc).

-sunt cei obisnuiti care doar merg la serviciu la un organ de presa.

-sunt profesionistii din informatii (batranii), fosti ofiteri de informatii din Securitate, Militie sau Armata, informatorii (in special cei care au savarsit fapte de natura penala iar pentru a scapa au fost fortati ori convinsi sa devina turnatori) si agentii de influenta,  care de obicei conduc direct sau indirect un organ de presa. Sunt si tineri jurnalisti cu studii superioare, oameni ai unor structuri de informatii "democrate" , oameni ai SRI, SIE , dar mai ales de la fostul "0215" al Ministerului Administratiei si Internelor, etc, si se pare ca si ai unor structuri de informatii straine.

La jurnalistii din "structuri" trebuie spus ca au circumstante atenuante deoarece e un fenomen regasit in toata presa nationala dupa un model preluat mai nou de la occidentali sau americani care au foarte multi oameni infiltrati in presa (CNN, Europa Libera etc), iar in democratiile reale considerandu-se ca e o datorie patriotica de a colabora cu institutiile din domeniul informatiilor ale statului tau.  

-si foarte putini, independentii care se incapataneaza sa nu lucreze informativ pentru nimeni, dar care, se pare, sunt supravegheati si monitorizati in permanenta.

 

 

Revenind la tipurile de jurnalism, pe organe de presa trebuie sa facem din nou catalogari si diferentieri.

  1)Televiziunile locale sunt private si in general urmaresc sa faca profit, deci ii intereseaza baniiiiiiiiiii, si mai putin partea cu informarea si educarea cetatenilor. In aceste conditii se aliaza sau chiar sunt create de partidele politice, de la putere sau din opozitie si doar mai rar raman independente, desi in BN nu exista dupa parea mea asa ceva, deci mai raman doar televiziunile care iau bani de la toti politicienii si cei din administratie.

La televiziuni apare in presa locala un nou tip de jurnalism, cel al corespondentilor nationali, care desi activeaza in BN ei lucreaza pentru patronii de la Bucuresti sau pentru media de stat. Evident ca interesele, mediul de lucru si abordarea subiectelor de presa difera intre acesti oameni, in functie de cerintele si dorintele sefilor lor - privati sau de stat.

 

2) Ziarele Online. Sunt cele mai multe organe de presa din BN. Aici apar foarte multe diferente. Prima e de la modul de abordare a subiectelor. Sunt ziare de tip generalist-majoritatea partizane politic - cu puterea sau opozitia, unele sunt de reclama si publicitate, unele independente-tot mai putine si unele de nisa-specializate pe un anumit domeniu ( sport, religie etc) sau de cancan-scandal, paparazi.

Si aici interesele cititorilor sunt pe planul doi, dominand in special interesele de partid si cele financiare, majoritatea patronilor de la aceste ziare dorind sa faca bani si nu neparat presa si jurnalism, deci ziarele sunt privite mai mult ca o afacere. Nu trebuie neglijate si ziarele infiintate cu scopul clar de a fi tribune politice in perspectiva campaniei electorale stiut fiind faptul ca mediul online e in plina dezvoltare si are o audienta tot mai mare.

Totusi, aici s-au refugiat majoritatea jurnalistilor independenti deoarece se poate face presa cu adevarat, cu resurse materiale mai reduse si fara interferente financiare, politice sau administrative, ori cu mult mai putine decat la celelalte tipuri de organe de presa unde institutiile statului au mai multe parghi de control si de sanctionare abuziva. 

 

3) Radiourile care activeaza pe plan local sunt la randul lor divizate deoarece sunt cele ale unor patroni locali, ale unor patroni regionali sau cele ale actionarilor de la radiourile nationale (private) dar vin puternic in audiente si radiourile de stat. La radiouri sunt mari diferente la capitolul abordare a subiectelor deoarece sunt radiouri generaliste, de nisa -muzica pop-rock, populara, religioase etc sau radiourile pentru tineret si cele sportive. In generel radiourile din BN se dezvolta pe nise bine definite, cele mai audiate fiind cele pentru tineret, religiose si de muzica populara.

 

4)Agentiile de presa au redactii locale dar sunt mai putin cotate in preferintele cetatenilor deoarece ele, fie de stat sau private, furnizeaza (in general) indirect informatiile, prin intermediul altor organe de presa care preiau contra cost stirile si le difuzeaza pe canalele proprii de media.

 

5) Corespondentii de presa sunt o categorie a jurnalistilor din BN, la fel de putin receptati de cetateni pe plan local, deoarece, indiferent ca lucreaza pentru televiziunile nationale, radiourile si agentiile de presa nationale, apar mai putin in prim planul presei locale, si desi sunt mai putin cunoscuti de oamenii din BN.(atunci cand mai apare un corespondent este privit cu neincredere de bistriteni deoarece sefii lor de la Bucuresti le impun (de obicei) sa relateze doar stiri cu impact negativ- crime, violuri, batai etc, sau defaimator la adresa judetului sau a unor persoane, deoarece majoritatea organelor de presa nationale private, cauta senzationalul ieftin)

Si aici sunt diferente mari intre cei care lucreaza la stat si cei din privat, deoarece cei de la stat au salarii mai mari si o politica redactionala mai stricta si de obicei sunt orientati spre putere, indiferent care este ea.

 

6) Am lasat la urma presa scrisa (pe hartie), ziarele traditionale, deoarece sunt tot mai reduse, mai sunt doar doua cotidiene si vreo 4 saptamanale, plus cateva mici ziare de anunturi si publicitate. Tot mai multe ziare apar si pe online si atunci e greu sa le introduci intr-o categorie bine definita. De rezistat se mai rezista din punct de vedere financiar, (desi tot mai greu ) deorece inca legile tarii cer ca anumite anunturi si tipuri de publicitate din administratie si sistemul juridic sa se fac in ziare pe hartie. Astfel ca o resursa financiara importanta este asigurata acestor organe de presa in mod constant, chiar daca si aceste ziare sunt destul de bine impartite- pro putere, pro opozitie sau cu cel care plateste mai bine.

 

 Dar poate cea mai mare diferenta intre organele de presa si jurnalisti e data de banii pe care ii castiga si de aici si marile divergente de idei si interese. O divergenta exista si intre tipurile de lucratori din presa, deorece sunt cei care vor sa castige bani si alti care vor doar sa faca presa. Sunt cei care sunt platiti foarte bine- directorii, redactorii sefi, directorii de marketing si pe cealalta parte reporterii, redactorii, foto-reporterii, auxiliarii, care au salarii mici de pana in 250 de euro la privat dar cel putin duble la organele de presa ale statului.

 

Trebuie amintit si de cine lucreaza in presa bistriteana. Si aici sunt mai multe categorii de angajati sau lucratori:

- sunt tineri/tinere fara experienta si fara studii superioare care sunt tinuti de patroni pe o perioada scurta de obicei cateva luni-pana la un an, dupa care sunt concediati si se aduc alti tineri de care se poate profita la maximum, adica sa munceasca mult si pe bani putini.

-sunt tineri cu studii superioare de specialiate sau conexe, dar cu o cultura generala foarte slaba si fara experienta de viata si in munca, majoritatea necasatoriti care de obicei fac totul la comanda sefilor sau a patronilor, dar au si dorinta sa fie priviti ca si formatori decisivi de opinie.

-sunt tinerii cu studii de specialitate si cu pregatire solida care de obicei nu raman in presa la niste nivelele de salarizare reduse sau la conditii destul de grele de munca sau umilitoare, de multe ori impuse de niste patroni sau sefi semidocti, porniti sa faca doar bani si nu jurnalism.

-sunt angajatii mai vechi cu expereinta si studii care sunt molipsiti de virusul presei, dar care si ei se impart in categorii: cei care fac bani, cei care fac presa pentru salarii mici, mercenarii de presa si cativa foarte putini-independentii.

 

 

Ca si o concluzie, principalele divergente din presa locala sunt date de bani-de modul cum se castiga, de la cine se castiga, in ce conditii, cu ce sacrificii morale sau fizice etc.

 

 Ca sa inchei intr-un ton optimist sunt si cateva lucruri care apropie presa locala, mai mult dorinte: dorinta de a informa, de a ajunge la cetateni, de a forma o breasla si de a fi recunoscuti si la modul real ca o putere in stat, nu a 4-a ci macar in primele 10 puteri reale.

 

 

 

 

Marius Chiuzan - jurnalist independent si liber.

 

 

www.bistritanews.ro   bistritanews@yahoo.com

 

 

 

PS. Astept comentarii si completari pertinente din partea lucratorilor din mass-media bistriteana mai ales ca aceste material este doar o sinteza simpla a fenomenelor din presa locala si nu un atac la adresa unora sau altora din breasla. Ultima dovada de divergenta e proiectul Balului Presei. Unii doresc doar o "bauta" ,altii o intalnire intre colegi si cei mai multi doresc un bal adevarat al presei. Iar de aici alte divergente: sa fie cu jurnalstii "de teren" , sa fie cu tot personalul, sa fie si cu patronii, sa fie cu invitati din politica, administatie, patronate si multe alte dorinte.

Asa ca vorba aceea: "vai, vai mai copii, numai ... in presa bistriteana sa nu fi".

10 commentarii4445 vizualizări09 ianuarie 2012




rss 2.0
rss 2.0