Sanatate Vineri 18 August 2017 - 24066 vizitatori azi
Ziua Mondiala a Apei - WWD 2017.

In fiecare an UN-Water - agentia ONU specializata in problematica apei - colaboreaza cu agentii partenere pentru a semnala un aspect critic al gestionarii globale a acestei resurse vitale in cadrul Zilei Mondiale a Apei (WWD) pe 22 martie. In 2017 WWD focalizeaza pe sanitatie & epurare, tema de importanta covarsitoare pentru sanatatea populatiei si a mediului de viata, dar si pentru agricultura ecologica.

Desfasurata sub sloganul "Apa mai multa si mai curata prin progrese in sanitatie si epurare! WWD 2017 are drept scop incurajarea progreselor catre tinta nr. 6 din cadrul Obiectivelor ONU de Dezvoltare ale Mileniului (MDG) - incluzand accesul universal la apa potabila si sanitatie imbunatatita pana in 2030 -  prin  masuri adresand sanitatia, epurarea apelor, precum si prin cresterea reciclarii si refolosirea apei in conditii de siguranta. De mentionat ca pentru 2015 subtinta privind populatia beneficiind de sanitatie imbunatatita a fost realizata numai la nivelul de 68% fata de cele 77%  preconizate. In aceste conditii, circa 1,8 miliarde oameni inca folosesc apa potabila dintr-o sursa infestata cu materii fecale. Sanitatia deficitara contribuie la malnutritie prin infestarea perimetrelor agricole cu ejectii umane si este responsabila anual de circa  280 000 decese diareice.

In acelasi timp, apele uzate pot juca dupa pre-tratare un rol important in dezvoltarea agriculturii ecologice si acvaculturii cu conditia respectarii stricte a cerintelor privind protectia sanatatii oamenilor si a mediului.

*

In contextul UE 2015, fata de Vestul cu acoperire practic totala privind sanitatia imbunatatita, statele din Est/Sud Est se plasau la nivele medii-sporite, cu o anumita ramanere in urma in cazul Romaniei - cu 79%.

In acelasi context, fata de o epurare a apelor uzate in zona 81 - 99% in Vest, in anii recenti grupul tarilor Est/Sud-Est se plasa in zona 55 -71%, cu tara noastra pe locul 3 cel mai defavorabil cu 64,8%  epurare corespunzatoare 2015.

In Romania 2015 inca se practica epurare necorespunzatoare pentru 17,54% din apele uzate evacuate si nu se epurau deloc 17,65%.

Daca in privinta dezvoltarii infrastructurii de sanitatie si epurare in marile orase si regiuni rolul major revine statului roman, comunitatile mici trebuie sa isi asume responsabilitati proprii de dezvoltare care vizeaza direct sanatatea populatiei, prin eforturi proprii si mecanisme de finantare europeana.  

Promotorii sanatatii detin un rol important in constientizarea populatiei in privinta economisirii apei prin eliminarea oricarei risipe si adoptarea unor solutii inedite pentru mediul nostru socio-cultural: separarea apelor negre (continand materii fecale) de cele gri (ape menajere), cele din urma, dupa semi-epurare, prezentand un potential ridicat de refolosire in agricultura ecologica si acvacultura.

*

Probleme specifice judetului nostru privind sanitatia si tratarea/epurarea apelor uzate, sunt urmatoarele:

-      retele de canalizare minime in zona rurala;

-      probleme cu retelele mici de apa administrate de primarii;

-      sursele de apa (izvoarele, fantanile publice) au adesea de suferit din cauza apelor uzate evacuate necorespunzator si care sau infiltrat in panza freatica

-      in foarte multe cazuri, fosele septice   nu corespund standardelor tehnice permitand infiltrarea apelor negre in pamant.

 Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei 2017 in judetul nostru Directia de Sanatate Publica Bistrtta-Nasaud prin Compartimentul de Educatie si Promovarea Sanatatii, organizeaza manifestari care servesc obiectivele nationale si locale privind sanitatia si epurarea apelor uzate:   informari catre primarii, materiale IEC  care pot fi utilizate de cate scoli, parteneri alaturi de Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita Nasaud, (SGA BN) si Asociatia Harta Verde in activitati educative care vizeaza formarea unei atitudini  responsabile  fata de folosirea apei si consumul ei cat si fata de sursele de apa.

 Sanitatia imbunatatita si epurarea apelor uzate sunt un atribut fundamental al civilizatiei si un factor important pentru sanogeneza.

 

Director         

Dr. Anca Andritoiu 

 

 

.

 

Sanitatia si epurarea apelor uzate pot contribui la indeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare ale mileniului. Analiza de situatie

R. Negoescu, C. Balan, M. Banateanu, D. Nitulescu. Sumar:

  1. 1.     Preambul
  2. 2.     Evolutii 1990-2015 in sanitatia globala 
  3. 3.     Managementul apelor uzate
  4. 4.     Sanitatia si epurarea apelor uzate in Europa 2015 
  5. 5.     Situatia in Romania 
  6. 6.     Concluzii 
  7. 7.     Bibliografie 
  8. 8.     Glosar 
  9. 9.     Anexa 

 

1. Preambul

In fiecare an UN-Water - agentia ONU specializata in problematica apei - colaboreaza cu agentii partenere pentru a semnala un aspect critic al gestionarii globale a acestei resurse vitale in cadrul Zilei Mondiale a Apei (WWD) pe 22 martie.  In 2017 WWD focalizeaza pe sanitatie & epurare, tema de importanta covarsitoare pentru sanatatea populatiei si a mediului de viata, dar si pentru agricultura ecologica.

Desfasurata sub sloganul Apa mai multa si mai curata prin progrese in sanitatie si epurare! WWD 2017 are drept scop incurajarea progreselor catre obiectivul nr. 6 al Millennium Development Goals (MDG) prin imbunatatirea sanitatiei, scaderea procentajului apelor uzate netratate catre injumatatirea preconizata pana in 2030, precum si cresterea reciclarii/refolosirii apei in conditii de siguranta.   

 

2. Evolutii 1990-2015 in sanitatia globala 

Obiectivul nr. 6 (MDG), ce include accesul universal la apa potabila si sanitatie imbunatatita pana in 2030, a tintit pentru intervalul 1990 - 2015 cresterea acoperirii populatiei prin sanitatia imbunatatita de la 54% la 77%;  nivelul realizat a fost de numai 68%, diferenta implicand circa 700 milioane de oameni [1]. Totusi intre 1990 - 2015 sanitatia minimala s-a redus de la 17 la10%, iar defecarea in natura s-a micsorat de la 24 la 13%.

Doar 95 de tari (majoritatea in Americi, Europa, unele tari din Orientul Mijlociu, Asia Centrala si de Sud-Est, precum si Australia) au atins obiectivul nr.6 MDG la nivelul preconizat pentru 2015. Romania a inregistrat doar un progres moderat catre acest obiectiv.

In 47 tari, zone sau teritorii (in special Africa - exceptand nordul si India) mai putin de jumatate din populatie beneficia de sanitatie imbunatatita. Conform acestei surse, Romania se gasea in zona de acoperire medie-sporita 76%-90% [1].

Cu toate acestea, din 1990 pana in 2015 aproape 1/3 din populatia mondiala a dobandit acces la sanitatie imbunatatita, adica 2,1 miliarde de oameni, in special din Asia de Vest si Africa de Nord care ofereau astfel acoperire pentru 50%, respectiv 41% din populatie.

Dintre regiunile in curs de dezvoltare numai Caucazul si Asia Centrala, Asia de Est si de Vest, precum si Africa de Nord s-au apropiat de tinta propusa.

Cea mai mica acoperire se inregistra in Africa Sub-Sahariana - acces pentru ceva mai putin de 20% din populatie si Asia de Sud - acoperita in proportie de 32% din populatie.

Intre 1990 si 2015 numarul tarilor cu sub 50% din populatie avand acces la sanitatie imbunatatita a scazut usor, de la 54 la 47, tarile cu cea mai mica acoperire fiind acum concentrate in Africa Sub-Sahariana si Asia de Sud.

Progresele incurajatoare nu pot insa masca neindeplinirea obiectivului global 1990 - 2015, reflectata in diferentele majore in accesul la sanitatie intre tarile dezvoltate (unde este aproape total) si cele sarace (unde chiar sanitatia minimala ramane inca un deziderat pentru 2,4 miliarde de persoane) [1].

Astfel, 946 milioane (13% in 2015 fata de 24% in 1990) erau  in continuare  constranse la defecare in natura, inclusiv in perimetrele acvatice [2].

Semnificativ, 7/10 persoane care nu beneficiau de sanitatie imbunatatita si 9/10 persoane constranse la defecarea in natura traiau in rural [1].

Circa 1,8 miliarde oameni foloseau apa potabila dintr-o sursa infestata cu materii fecale. O proportie substantiala a apei furnizate prin conducte era de asemenea contaminata, in special cand pre-tratarea erae inadecvata sau alimentarea intermitenta. Chiar daca pre-tratarea este corespunzatoare, apa initial potabila poate fi contaminata in timpul distributiei sau stocarii, mai ales in mediile unde sanitatia este inadecvata.

Sanitatia deficitara contribuie la malnutritie prin infestarea perimetrelor agricole cu ejectii umane.

In 2013, Secretarul General adjunct al ONU a emis un apel la actiune privind sanitatia, care a inclus printre altele eliminarea defecarii in natura pana in 2025.

Se considera ca sanitatia inadecvata provoaca anual circa 280 000 decese diareice [2].

Beneficiile sanitatiei imbunatatite depasesc cu mult reducerea riscului de diaree. Astfel printre acestea se regasesc:

-        reducerea raspandirii viermilor intestinali, schistosomiazei si trahomului, boli tropicale adesea neglijate care provoaca suferinta a milioane de indivizi;

-        diminuarea incidentei unor boli precum holera, diaree, dizenterie, hepatita A, febra tifoida si poliomielita;

-        reducerea gravitatii si impactului malnutritiei;

-        promovarea demnitatii persoanei si cresterea sigurantei microsociale, in special in randul femeilor si a fetelor;

-        promovarea cuprinderii scolare: in randul fetelor frecventarea scolara este stimulata prin asigurarea de instalatii sanitare distincte.

Un studiu OMS realizat in 2012 a calculat ca pentru fiecare 1 $ investit in sanitatie exista un profit de 5.50 $ exprimat prin costuri mai mici in sanatate, mai putine decese premature si productivitate mai mare [2].

*

Sumarizand, la nivel global 82% din populatia urbana si 51% din populatia rurala beneficiau de sanitatie imbunatatita in 2015. Totusi, doar 27 % din populatia tarilor slab dezvoltate aveau acest privilegiu [1], iar cresterea rapida a populatiilor sarace din suburbiile defavorizate este asociata cu lipsa canalizarii precum si cu reducerea spatiilor pentru toalete sau pentru depozitarea deseurilor. Apele uzate deversate din gospodariile mai instarite in sistemul de canalizare pluviala contribuie negativ la poluarea zonelor rezidentiale sarace situate in aval.

In acest context, daca realizarea accesului general la o sursa sigura de apa potabila apare fezabila pana in 2030, accesul universal la sanitatie imbunatatita va necesita eforturi si costuri considerabile [2].

 

3. Managementul apelor uzate

Schimbarile climatice vor duce la fluctuatii mari in colectarea precipitatiilor. Schimbarile demografice si urbanizarea accelerata sunt deja amenintari severe pentru sistemele de alimentare cu apa: pana in 2025, jumatate din populatia lumii va locui in zone sub hidro-stres.

Gestionarea tuturor resurselor  va fi obligatorie pentru a asigura continuitatea furnizarii si calitatea apei potabile. Optiunile privind  sporirea resurselor de apa necesare populatiei si economiei au in vedere apele subterane, precum si sursele alternative - incluzand epurarea si reciclarea apelor uzate.

Din pacate in tarile in curs de dezvoltare majoritatea apelor uzate sunt deversate direct in rauri, lacuri sau oceane, partial sau deloc epurate.

In tarile dezvoltate, apele uzate sunt percepute actualmente ca o sursa sigura de apa in zonele lipsite de izvoare permanente si ca sursa de nutrienti pentru productia de alimente necesara populatiilor urbane in crestere prin agricultura ecologica. Acest concept modern implica insa:

- tehnologii care sa asigure ca apele uzate sunt suficient tratate pentru refolosire in conditii de siguranta;

- supraveghere si reglementare institutionala stricte si permanent monitorizate;

- campanii de educare/informare publica in privinta utilizarii apelor uzate.

Realitatea este insa ca aproximativ 10% din populatia lumii consuma produse alimentare obtinute prin irigarea cu ape uzate ne-epurate; in tarile in curs de dezvoltare numai 7% din terenurile irigate folosesc ape uzate pre-tratate [2]. 

*

In privinta controlului riscurilor pentru sanatate, politicile specifice de sanatate publica trebuie sa asigure eficacitatea si cost-eficienta in contextele nationale concrete.

Cele mai importante riscuri pentru sanatate decurgand din utilizarea apelor uzate sunt bolile infectioase legate de dejectii. Mai putin documentate sunt riscurile privind bolile transmise prin vectori si schistosomiaza.

Proiectele privind utilizarea apelor uzate in agricultura si acvacultura trebuie sa includa impactul asupra sanatatii si mediului. Studiul de impact trebuie sa includa identificarea grupurilor vulnerabile, incluzand:  

            • fermierii sau lucratorii in acvacultura (iazuri, helestee), incluzand familiile daca participa sau locuiesc in apropiere;

            • comunitatile locale aflate in imediata apropiere a desfasurarii acestor activitati;

            • consumatorii de produse obtinute prin tehnologii implicand apele uzate [3].

 

4. Sanitatia si epurarea apelor uzate in Europa 2015 

Intre 2000 si 2015, 60 milioane de oameni au dobandit acces la sisteme de apa potabila de calitate si sanitatie imbunatatite. Totusi, datele JMP (Programul Comun de Monitorizare pentru Alimentarea cu Apa si Canalizare) 2015 sugereaza ca progresul semnificativ semnalat ascunde disparitati intre populatia urbana fata de cea rurala, intre tari si subregiuni. Astfel, 4% din populatia rurala nu se alimenta din surse de apa potabila de calitate, fata de numai 0,6% din populatia urbana [4].

In 2015, traiau in zonele rurale circa 264 milioane persoane (29% din populatia regiunii), dintre care aproximativ 207 milioane (23%) erau alimentate de retele deservind mai putin de 5000 persoane.  Dintre acestea, 63 milioane (7%) foloseau puturi si utilizau in majoritate sisteme de sanitatie proprii/minimale.

In Europa Centrala si de Est, 40% din populatie nu era conectata la reteaua de canalizare.

Pe ansamblul regiunii, 11% din populatia rurala nu beneficia de sanitatie adecvata, in contrast cu numai 5% din populatia urbana.

18% din locuitorii mediului rural nu aveau acces la apa potabila distribuita prin sistem public, spre deosebire de doar 2% din locuitorii oraselor.

In Caucaz si Asia Centrala, 62% din populatia rurala locuiau in case fara acces la apa curenta, in contrast cu doar 9% din populatia urbana [4].

*

In privinta UE, fata de Europa de Vest cu acoperire practic totala pe sanitatie imbunatatita, statele din Est/Sud Est se plasau la nivele medii-sporite cu o anumita ramanere in urma in cazul Romaniei - 79% [5].

In privinta epurarii, in context global vestul UE  inregistra cel mai ridicat procent de epurare, urmata de Canada si Noua Zeelanda. La polul opus, Columbia si Mexic raportau in anii recenti cel mai mic procent.

Intra-UE, procentele privind epurarea apelor uzate variau semnificativ in anii recenti. In Centru-Vest, Olanda si Austria inregistrau cele mai ridicate valori. La capatul inferior al scalei, cele mai scazute procente de epurare se inregistrau in Slovenia si Slovacia [6].

Conform datelor 2015, Romania se plasa pe o pozitie defavorabila, cu doar 64,81% ape uzate corespunzator epurate (vezi Tabelul din Anexa) [7].

 

5. Situatia in Romania

Am mentionat mai sus ca Romania se plasa in 2015 pe locul cel mai defavorabil din UE in privinta sanitatiei imbunatatite (79% din totalul populatiei).

Pe plan intern, in privinta procentajelor alimentarii centralizate cu apa potabila si a conectarii la canalizare in 2014, Bucurestiul conducea detasat cu 92,5% apa potabila si 92,1% canalizare, urmat de jud. Cluj 88,9%  si 67,9%; jud. Brasov 86,4% si 69% si jud. Constanta 82,9% si 66%. Cele mai defavorizate erau; jud. Giurgiu 28,8 si 19,6; jud. Teleorman 29,7 si 24; jud. Olt 36,3 si 26,4 [8].  

In privinta evacuarii cu sau fara pre-epurare a apelor uzate, din volumul total de ape uzate generate si colectate in sistemele de canalizare au fost evacuate in receptorii naturali aproximativ 1 937,3 mil. mc, din care 705,4 mil. mc fara epurare.

Dintre apele uzate epurate, un volum de circa 1 231,9 mil. mc, au fost evacuate prin: statiile de epurare urbane 901,9 mil. mc, prin statiile de epurare industriale 320,1 mil. mc si prin statiile de epurare independente 9,9 mil. mc [8].

Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fara epurare) s-au inregistrat in bazinele hidrografice: Jiu (675 mil. mc) si Arges-Vedea (364 mil. mc), iar cele mai scazute in bazinele hidrografice: Crisuri (39 mil. mc) si Banat (66 mil. mc).

Dinamica 2009 - 2014 a numarului de localitati cu canalizare (1071 in 2014, fata de 777 in 2009) s-a accelerat incepand cu 2012 datorita unei cresteri semnificative in mediul rural (dinamica oraselor este stationara in jurul numarului 300) - la care au contribuit programele de finantare UE. In acelasi interval lungimea totala simpla a retelei de canalizare (un indicator ce nu se preteaza la analiza comparativa inter-tari) a evoluat de la 20 953,3 Km in 2009 la 28 659,5 Km in 2014 schitand aceeasi tendinta de accelerare a cresterii dupa 2012 [9]. Programul de guvernare 2016-2020 prevede 5000 noi investitii apa potabila-canalizare-epurare, finantate de la buget prin credite de angajament si eurofinantare.                                                

Actualizarea cea mai recenta privind epurarea apelor uzate arata ca in 2015 volumul de ape uzate evacuat era de 1 924,66 milioane mc (mai putin apele de racire, cf. noilor cerinte Eurostat) fata de 1.937,3 mil. mc in 2014 - situatie relativ stationara, reflectand economisire in contextul cresterii economice. Detaliile sunt prezentate in tabelul din Anexa.

Din totalul evacuat de 1 924 666,98 mii mc erau epurate corespunzator 64,81%, necorespunzator 17,54%, pentru 0,41% nefiind necesara epurarea. Procentele cele mai mari de ape uzate epurate corespunzator erau raportate de Industria extractiva (78,95%) si de Industria captarii si pre-tratarii apelor naturale pentru obtinerea apei potabile (68,17%). Epurarea necorespunzatoare era semnalata in Zootehnie (83,34%), Industria usoara (81,61%) si Industria de prelucrare a lemnului (71,58%) [7].    

In privinta poluantilor identificati in apele uzate evacuate de principalele surse de poluare, domeniile de activitate economica cu contributia cea mai insemnata sunt Captare si prelucrare apa pentru alimentare populatie, Energie electrica si termica si Prelucrari chimice - care afecteaza semnificativ majoritatea indicatorilor de poluare chimica, urmate de Industria metalurgica si constructii de masini si Industria extractiva  influentand un numar mai mic indicatori.

Insfarsit, situatia poluanti pe bazine arata incarcari majore in Arges, Olt, Siret si Jiu [7].

 

6. Concluzii   

Accesul universal la apa potabila si sanitatie imbunatatita pana in 2030 - aspecte majore ale tintei nr. 6 intre Obiectivele ONU de Dezvoltare ale Mileniului (MDG), neindeplinita la nivelul anului 2015 (68 fata de 77 % privind sanitatia) - depinde in cadrul tematic WWD 2017 de eforturile statelor privind infrastructura si de constientizarea populatiei in privinta economisirii apei in gospodarii.

Apele uzate pot juca, dupa pre-tratare, un rol important in dezvoltarea agriculturii ecologice si acvaculturii, in conditiile respectarii stricte a exigentelor privind protectia sanatatii oamenilor si a mediului.

In context UE, fata de Vestul cu acoperire practic totala privind sanitatia imbunatatita,  statele din Est/Sud Est se plasau in 2015 la nivele medii-sporite, cu anumita ramanere in urma in cazul Romaniei - 79 %.

In acelasi context, fata de o epurare a apelor uzate in zona 81 - 99% in Vest, grupul Est/Sud-Est se plasa in anii recenti in zona 55 - 71%, cu tara noastra pe locul 3 cel mai defavorabil cu 64,8% epurare corespunzatoare in 2015.

In Romania 2014 efluentii post-epurare urbana reprezentau 46,6% fata de 16,5% post-epurare industriala, iar evacuarea fara epurare se ridica la 36,4%.           

In 2015 volumul de ape uzate evacuat in Romania era de 1 924,66 milioane mc, fata de          1 937,3 mil. mc in 2014 - situatie relativ stationara, reflectand, in contextul cresterii economice, unele progrese in economisirea apei.

Daca in privinta dezvoltarii infrastructurii de sanitatie si epurare in marile orase si regiuni rolul major revine statului roman, comunitatile mici trebuie sa isi asume responsabilitati proprii de dezvoltare ce vizeaza direct sanatatea populatiei, prin eforturi proprii si finantare europeana.  

Promotorii sanatatii detin un rol important in constientizarea populatiei in privinta economisirii apei prin eliminarea oricarei risipe si adoptarea unor solutii inedite pentru mediul nostru socio-cultural: separarea apelor negre de cele gri, cele din urma prezentand un potential ridicat de refolosire dupa semi-epurare (vedeti si glosarul).

 Multumiri sunt adresate Dr. Andra Neamtu directoarea Centrului National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, pentru unele informatii utile in documentarea pentru acest articol.

 

7. Bibliografie

[1]. *** Progress on Sanitation and Drinking Water. 2015 Update and MDG Assessment:  https://www.wssinfo.org/fileadmin/user_upload/resources/JMP-Update-report-2015_English.pdf

[2]. Site-ul oficial WHO. Fact sheet. Reviewed November 2016: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs392/en/ 

[3]. *** WHO Guidelines for the safe use of wastewater, excreta and greywater. Volume I. Policy and regulatory aspects: http://www.who.int/water_sanitation_health/publications/gsuweg1/en/ 

[4]. *** Taking policy action to improve small-scale water supply and sanitation systems. Tools and good practices from the pan-European region: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0014/320504/Tacking-policy-action-SSW-supply-tools-good-practices-en.pdf?ua=1

[5]. Site-ul JMP: https://www.wssinfo.org/documents/?tx_displaycontroller[type]=country_files

[6]. Surse: Site-ul OECD Data: https://data.oecd.org/water/waste-water-treatment.htm

[7]. Site-ul Administratia Nationala Apele Romane. Sinteza calitatii apelor din Romania, 2015: http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/15/Sinteza%20calitatii%20apelor%20din%20Romania%20in%20anul%202015_EXTRAS.pdf

[8]. *** Distribuirea apelor uzate in Romania 2014:

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20evacuarea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf

[9]. *** Anuarul Statistic al Romaniei 2015: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_1.pdf

[10]. Site-ul INS:

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Distribu%C5%A3ia%20apei%20si%20evacuarea%20apelor%20uzate,%20in%20anul%202014.pdf

[11]. Site-ul World Bank: http://water.worldbank.org/shw-resource-guide/infrastructure/menu-technical-options/wastewater-treatment

8. Glosar

  • Sanitatie [10]:

- in sens larg: evacuarea reziduurilor solide sau lichide/semi-lichide din cladiri

- in sens restrans (folosit in materialul prezent): evacuarea rezidurilor lichide/semi-lichide - numite generic ape uzate.

  • Sanitatia imbunatatita: include toaletele care elimina contactul ne-igienic cu excretiile umane; este asociata de regula cu canalizarea centralizata.
  • Sanitatia neimbunatatita (minimala) include toaletele ne-igenice in sensul de mai sus (ex. orificiu direct in latrina/hazna, cu sau fara suport pentru talpi - closet turcesc).
  • Apele uzate: ape poluate prin activitati economice, casnice sau sociale, care altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice ale apei initial potabile.
  • Apele uzate menajere (ape gri): ape uzate in gospodariile populatiei prin gatit si spalat.
  • Ape uzate negre: ape uzate continand materii fecale.
  • Defecare (deschisa) in natura: depunerea excretiilor umane in campuri, paduri, tufisuri, cursuri de apa, plaje, alte spatii deschise sau evacuarea acestora odata cu reziduurile solide. 
  • Canalizare: sistem de canale si conducte care colecteaza si evacueaza apele uzate.
  • Reciclare: refolosirea apelor uzate dupa epurare/tratare de diferite grade.
  • Epurare (tratare) [11]: indepartarea  poluantilor din apele uzate, realizata prin procedee fizico-chimice. 
  • Semi-epurare: diminuarea poluantilor din apele uzate menajere efectuata de regula in instalatii individuale; lichidul rezultat poate fi folosit in gradinarit si salubrizare.
  • Epurarea/tratarea primara (mecanica): proiectata pentru a elimina particulele solide in suspensie din apele uzate.
  • Epurarea/tratarea secundara (biologica): adreseaza materialul organic dizolvat care scapa tratarii primare.
  • Epurarea/tratarea tertiara: tratare suplimentara in urma careia eliminarea poluantilor din apele uzate poate ajunge la peste 99% din total, rezultand un efluent apropiat de apa potabila.
  • Dezinfectare: se efectueaza tipic cu clor; etapa finala inaintea evacuarii efluentului.
  • Efluent: rezultatul epurarii apelor uzate, evacuat in receptorul natural de catre o statie de epurare.
  • Receptor natural: apa de suprafata - rau, lac, mare - in care sunt evacuati efluentii.
  • Materii solide in suspensie: substante insolubile care pot infunda raurile sau canalele prin depunere gravitationala; se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare.
  • Materiale organice biodegradabile (MOB):  cele ce pot servi drept "hrana" pentru microorganismele din receptorii naturali.
  • Bacterii patogene: incarcarea specifica este relevanta cand un receptor natural (rau) este folosit in aval drept apa potabila sau de imbaiere.
  • Nutrienti (inclusiv nitrati si fosfati): pot duce la inmultirea unor alge nedorite care pot constitui incarcari substantiale MOB; pe de alta parte pot neutraliza deseurile industriale si substantele chimice toxice.

 

9. Anexa

Romania 2015: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice [7]

 

0 comentarii3395 vizualizări22 martie 2017




rss 2.0
rss 2.0