|
In fiecare an, pe 22 iulie, Federatia Mondiala a Neurologiei (WFN) celebreaza Ziua Mondiala a Creierului. Aproximativ 120 de organizatii din intreaga lume participa la aceasta initiativa de crestere a constientizarii. Accentul in anul 2018 este pus pe un subiect care creste din ce in ce mai mult ca importanta, ca rezultat a mai multor studii stiintifice recente: efectele negative ale nivelului ridicat de poluare a aerului asupra creierului. "Aer curat pentru sanatatea creierului" este tema din acest an. Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Neurodegenerative din Romania se alatura astfel numeroaselor organizatii internationale pentru a sprijini aceasta campanie de constientizare.
Impactul poluarii mediului asupra sanatatii, si al poluarii aerului in particular, creste continuu. Estimari recente indica un numar anual de decese atribuibile aerului poluat de 9 milioane in intreaga lume.
"Studiul asupra implicatiilor globale ale bolii, efectuat de o echipa internationala care a utilizat date din 188 tari, a constatat faptul ca peste 30% din povara globala a accidentului vascular cerebral se datoreaza poluantilor din aer", a explicat Prof. Mohammad Wasay din Karachi, purtator de cuvant WFN in cadrul Zilei Mondiale a Creierului. "Acesta a fost motivul din spatele deciziei de a selecta un aspect al poluarii mediului ca tema pentru Ziua Mondiala a Creierului din 2018", adauga expertul.
O problema globala complexa.
Legatura dintre gazele nocive si particulele din aer si sanatatea creierului este o problema la nivel mondial si, de asemenea, una complexa. Potrivit profesorului Jacques Reis, sef al Grupului de Cercetare Aplicata a Neurologiei de Mediu a Federatiei Mondiale a Neurologiei: "Poluarea aerului se refera la o contaminare difuza, adesea invizibila, cu bioaerosoli daunatori care contin polen, spori, particule si substante toxice. Poluantii pot proveni din surse naturale sau se pot datora activitatii umane."
"Problema este diferita in orasele mari comparativ cu zonele rurale. Unii poluanti din aer au impact local sau regional, dar efectele altora pot fi la nivel international", adauga expertul.
In luna mai a acestui an, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a constatat ca noua zecimi din populatia lumii respira aer poluat. Si trei miliarde de oameni folosesc combustibili nocivi in casele lor pentru gatit si / sau incalzire.
Intelegerea efectelor toxice a crescut.
In ultimii ani, oamenii de stiinta au descoperit dovezi semnificative ale modului in care poluarea aerului afecteaza creierul si cum acest lucru este daunator sanatatii creierului in intreaga lume. Prof Reis explica: "Poluantii intra in organism prin intermediul tractului respirator si digestiv. Ei provoca inflamatii si ajung la creier fie prin fluxul de sange, fie prin tractul respirator superior. Prejudiciul cauzat microbiotei intestinale poate, de asemenea, avea un impact asupra creierului."
Lista de efecte potentiale este lunga: ateroscleroza, stress oxidativ, inflamatii in tot corpul, vase de sange afectate, tensiune arteriala, nefunctionarea mecanismului de protectie a barierei sange-creier, precum si probleme cardiace, toate ar putea fi legate de poluarea aerului. De asemenea, a fost identificata o posibila deteriorare a celulelor creierului, cum ar fi celulele microgliale si astrocitele. La nivel celular, poluantii atmosferici interfereaza cu mitocondriile - adesea mentionate ca "centre de putere" - si materialul genetic ca ADN-ul. Poluantii aduc schimbari epigenetice si scurteaza telomerii, capace de protectie de la capetele cromozomilor. Aceasta din urma este vazuta ca un semn al imbatranirii celulare.
Nu este o supriza atunci ca poluarea aerului este suspectata de a face parte dintr-un numar tot mai mare de sindroame si boli neurologice. Rezultatele initiale sugereaza ca ar putea juca un rol in autism, tulburari de atentie la copii, dementa si dezvoltarea bolii Parkinson, desi date fiabile nu sunt inca disponibile.
Provocate de om - dar modificabile.
Schimbari decisive in comportament ar putea reduce semnificativ riscurile prezentate de factorii de mediu ce conduc la deteriorarea sanatatii creierului. "Prevenirea afectiunilor neurologice nu este doar un motiv de ingrijorare pentru fiecare individ in parte; masuri trebuie sa fie luate si la nivelul societatii. Acest lucru este valabil mai ales in ceea ce priveste impactul omului asupra mediului, lucru pe care omenirea il influenteaza. Acestia sunt factori importanti de risc pentru bolile care afecteaza vasele de sange din creier, precum si afectiunile neurodegenerative.", a declarat Prof.Wolfgang Grisold, Secretar General al WFN.
"Aceasta problema de sanatate publica la nivel mondial impune politici de mediu si sanatate eficiente ce vizeaza reducerea poluarii aerului si in Romania. Nu este doar o problema de sanatate pulmonara, ci a celui mai important organ, cel ce ne face oameni: creierul nostru", declara Dragos Popescu, presedinte APAN Romania.
Un apel de trezire la realitate a comunitatii internationale.
Vorbind despre Ziua Mondiala a Creierului de anul acesta, presedintele WFN, Prof. William Carroll, considera ca exista o singura interpretare a datelor stiintifice despre sanatatea creierului: "Fiecare din noi, fiecare tara din aceasta lume si intreaga comunitate internationala trebuie sa interpreteze aceste date ca un apel urgent de trezire la realitate. Este nevoie de mai multa implicare pentru a gasi un tratament pentru afectiunile neurologice. Sanatatea creierului trebuie sa devina o prioritate la nivel international si este nevoie de alocarea de fonduri aditionale."
|
