Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Sanatate Joi 04 Iunie 2020 - 9234 vizitatori azi
Ce sunt bolile cardiovasculare?

    Incepand cu anul 2000, in fiecare an, in ultima duminica a lunii septembrie, este marcata Ziua Mondiala a Inimii, la initiativa Federatiei Mondiale a Inimii si sub patronajul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si a UNESCO.
    Actiunile organizate cu acest prilej isi propun sa puna in evidenta factorii de risc in afectiunile cardiovasculare, precum si factorii care pot proteja populatia de boala. Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces in lume - anual luind viata a 17,5 milioane de oameni. Mai mult de 80% din decesele bolilor cardiovasculare sint in tarile cu venituri mici si mijlocii, aproape in mod egal intre barbati si femei. Conform prognosticului Federatiei Mondiale a Inimii catre anul 2015, aproximativ 20 de milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, adesea din cauza bolilor de inima si a atacurilor vasculare cerebrale, care se estimeaza ca vor ramane principalele cauze ale deceselor. Cel putin 20 de milioane de oameni, in fiecare an, supravietuiesc in urma unui atac de cord si accident vascular cerebral; multi insa necesita ingrijiri medicale

costisitoare.

         Bolile de inima nu au o limita geografica sau socio-economica.  Se estimeaza ca 16,7 milioane - sau 29,2% din totalul deceselor la nivel mondial - rezulta din diferitele forme ale bolii cardiovasculare (BCV), dintre care multe pot fi prevenite luind in considerare care sunt factorii de risc: alimentatia nesanatoasa, lipsa activitatii fizice, fumatul. Mai mult de 50% din decesele si handicapurile de la bolile de inima si accidentele vascular cerebrale, care, luate impreuna ucid mai mult de 12 de milioane de oameni in fiecare an, pot fi reduse printr-o combinatie simpla, rentabila datorita eforturilor nationale si a actiunilor individuale pentru a reduce factorii de risc major, cum ar fi hipertensiunea  arteriala, nivelul ridicat al colesterolului, a obezitatii si a fumatului.

        In parteneriat cu Organizatia Mondiala a Sanatatii, Federatia Mondiala a Inimii organizeaza evenimente in mai mult de 100 de tari, precum: controale de sanatate, plimbari organizate, fitness, prelegeri publice, spectacole, forumuri stiintifice, expozitii, concerte, festivaluri si competitii sportive.

        Ce sunt bolile cardiovasculare?

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt un grup de boli ale inimii si vaselor de

sange, asa ca:

• Cardiopatia ischemica - boala a vaselor de sange, care aprovizioneaza

muschiul cardiac cu sange;

• boli cerebrovasculare - boala a vaselor de sange, care aprovizioneaza

creierul cu sange;

• boala arteriala periferica - boala a vaselor de sange, care aprovizioneaza cu

sange miinile si picioarele;

• Reumatism – afectiunea muschiului cardiac si a valvelor inimii in urma

atacurilor reumatice, cauzate de bacteriile streptococe;

• boala de inima innascuta - structura deformata a inimii este deja de la

nastere;

• tromboza venoasa profunda si embolie pulmonara – formarea in venele

picioarelor a unor cheaguri de sange, care pot sa se amestece si sa treaca si la

plamani.

      Factorii de risc cardiovascular

Exista multi factori de risc asociati cu aparitia maladiilor coronariene si de

accidentul vascular cerebral. Factorii de risc major precum fumatul, consumul de

alcool, cresterea tensiunii arteriale, hipercolesterolemia, obezitatea, sedentarismul,

alimentatia nesanatoasa au o prevalenta mare in intreaga lume.

Este deosebit de important faptul, ca tarile in curs de dezvoltare, in timp ce

se lupta cu rata inalta a maladiilor cardiovasculare, de asemenea se confrunta cu

problema alimentatiei deficiente si a bolilor infectioase. Astfel in tarile in curs de

dezvoltare maladiile cardiovasculare reprezinta cauza principala a mortalitatii

sporite.

       Factorii de risc modificabili

     Hipertensiunea arteriala reprezinta cel mai mare factor de risc pentru

aparitia accidentului vascular cerebral. De asemenea, ea joaca un rol semnificativ

si in aparitia infarctului miocardic. Ea poate fi, cu succes, prevenita si tratata doar

daca este diagnosticata si trecuta la tratament recomandat.

     Nivelul anormal de lipide din sange, nivelul ridicat al colesterolului total,

nivelul ridicat de trigliceride, nivelul sporit de lipoproteine cu densitate redusa sau

nivelul scazut de lipoproteine de mare densitate (HDL) sporesc riscul de aparitie

pentru cardiopatii si accident vascular cerebral. Trecerea la o alimentatie sanatoasa,

practicarea exercitiilor si tratamentul pot normaliza nivelul lipidelor din sange,

imbunatatind semnificativ prognoza de lunga durata.

    Tabagismul, fie ca este tigara sau tutun de mestecat, sau fumat pasiv creste

riscul pentru bolile cardiovasculare. Riscul sporeste mai ales in cazul in care

fumatul se initiaza din copilarie, consumul de tutun este in cantitati mari sau se

expun fumatului femeile. Fumatul pasiv este de asemenea un factor de risc pentru

bolile cardiovasculare. Inlaturarea tabagismului poate reduce riscul de boli

cardiovasculare in mod semnificativ, indiferent de cat timp s-a consumat tutun.

    Sedentarismul creste cu 50% riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare si a

accidentului vascular cerebral. Obezitatea prezinta un risc major pentru bolile

cardiovasculare si predispune la diabet zaharat.

    Diabetul zaharat tip 2 este un factor major de risc pentru bolile cardiace

coronariene si accidentul vascular cerebral. Bolnavul cu diabet zaharat are o

probabillitate de dezvoltare a cardiopatiei ischemice de doua ori mai mare decit cel

care nu este bolnav. Daca diabetul nu este tinut sub control, atunci sint mai multe

sanse de a dezvolta boli cardiovasculare la o varsta mai frageda decat alti oameni si

aceasta va fi mult mai complicata. Daca este o femeie in perioada de premenopauza,

diabetul zaharat stopeaza efectul protector al estrogenului si astfel,

riscul de aparitie a maladiei cardiovasculare se ridica semnificativ.

    O dieta bogata in grasimi saturate creste riscul de boli de inima si accident

vascular cerebral. Se estimeaza faptul ca aceasta este cauza de aparitie a

aproximativ - 31% de maladii coronariene si 11% - accident vascular cerebral.

   Saracia sporeste riscul de aparitie a maladiilor cardiovasculare si a

accidentului vascular cerebral. O viata permanent stresanta, izolarea sociala,

anxietatea si depresia majoreaza riscul pentru aparitia bolilor de inima si accidentului vascular cerebral. Consumul de bauturi alcoolice va deteriora functia muschiului cardiac.

Anumite medicamente pot creste riscul de boli cardiace, cum ar fi contraceptivele si terapia de substitutie hormonala. Hipertrofia ventriculara stanga este un factor de risc pentru sporirea mortalitatii cardiovasculare.

     Factorii de risc nemodificabili

Virsta inaintata insasi este un factor de risc pentru aparitia maladiilor

cardiovasculare. Riscul de accident vascular cerebral se dubleaza la fiecare zece

ani dupa varsta de 55.

Anamneza eredocolaterala (istoricul familial nefavorabil) indica riscul de

aparitie a maladiilor cardiovasculare in cazul in care o ruda de prim-grad a suportat

o boala coronariana sau un accident vascular cerebral inainte de varsta de 55 de ani

(pentru o ruda de sex masculin) sau 65 ani (pentru o ruda de sex feminin).

    Sexul (genul) este de asemenea important: un barbat prezinta un risc mai mare de

aparitie a maladiilor cardiovasculare decat o femeie in perioada de pre-menopauza.

Dar, odata trecut de menopauza, riscul unei femei este similar cu cel al unui barbat.

Riscul de accident vascular cerebral este similar pentru barbati si femei.

   Originea etnica joaca un rol semnificativ. Persoanele cu stramosi africani sau asiatici poseda riscuri mai mari de a dezvolta boli cardiovasculare decat

grupurile de alta origine.

   Care sunt principalele simptome ale bolilor cardiovasculare?

• Deseori afectiunea de baza ale vaselor de sange decurge fara simptome. Un atac

de cord sau un accident vascular cerebral poate fi primul avertisment despre boala.

• Simptomele unui atac de cord includ: durere sau disconfort in piept, care poate

iradia in brate, in umarul sting, uneori in maxilar sau durere de spate. In plus, o

persoana poate intampina dificultati in respiratie sau insuficienta de aer, greata sau

varsaturi, senzatie de ameteala sau de lesin, se acopera cu o sudoare rece si devine

palid.

• Femeile mai des au semne nespecifice de boala cardiaca, dificultati de respiratie,

greata, vome, dureri de spate si a maxilarului.

• Cel mai frecvent simptom al unui accident vascular cerebral este slabiciunea

brusca a fetei, de obicei, dintr-o parte sau alta, slabiciunea bratului sau a piciorului.

Alte simptome includ amorteli bruste a unei anumite parti a corpului, brat sau

picior, confuzie, dificultati de vorbire sau dificultati de intelegere a vorbirii,

dificultati de vedere cu un ochi sau cu ambii, dificultati locomotorii, ameteli,

pierderea echilibrului sau a coordonarii, dureri de cap severe fara pricini cunoscute,

precum si pierderea cunostintei sau de inconstienta.

• Persoanele care prezinta aceste simptome trebuie sa solicite ajutor medical de

urgenta.

  Care sunt costurile economice ale bolilor cardiovasculare?

• Bolile cardiovasculare afecteaza multe persoane de varsta medie si de multe ori

este puternic influentata de veniturile economice a acestor oameni si a familiilor

lor. Pierderea castigurilor salariale si de plata a serviciilor medicale submineaza

dezvoltarea socio-economica a comunitatilor si natiunilor.

• Bolile cardiovasculare devin o povara grea pentru economiile nationale.

• Pentru grupurile ce se afla pe treptele inferioare ale dezvoltarii socioeconomice

in tarile dezvoltate, exista mai multi factori de risc, de imbolnavire si

mortalitate. O astfel de situatie este prezenta si in cazul dezvoltarii epidemiei

bolilor cardiovasculare in tarile cu venituri mici si medii.

     Prevenirea si combaterea bolilor cardiovasculare necesita o actiune globala si

integrata:

• Pentru efectuarea diferitor actiuni este necesar de a combina abordarile care

urmaresc reducerea riscurilor pentru intreaga populatie, cu strategii, axate pe

persoanele expuse riscului de imbolnavire sau deja bolnavi;

• Actiuni la nivelul intregii populatii, care pot reduce bolile cardiovasculare,

includ: politici cuprinzatoare de lupta impotriva fumatului, stabilirea unor impozite

pentru reducerea consumului de alimente bogate in grasimi, zahar si sare,

construirea pistelor pentru pietoni si pentru biciclete pentru cresterea activitatii

fizice, asigurarea cu hrana sanatoasa a copiilor in scoli;

• Abordari integrate care sa se concentreze asupra factorilor de risc major comun

pentru un numar de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabet si cancer:

dieta nesanatoasa, inactivitatea fizica si tabagismul;

• Este nevoie de a mari investitiile statale prin intermediul programelor nationale,

axate spre prevenirea si lupta cu bolile cardiovasculare si a altor boli cronice.

      Strategia Organizatiei Mondiale a Sanataþii pentru prevenire si lupta

impotriva bolilor cronice

    Proiectul OMS in domeniul bolilor cardiovasculare este integrat in cadrul

general al Departamentului Bolilor Cronice si de Promovare a Sanatatii, in

prevenirea si controlul bolilor cronice. Obiectivele strategice ale Departamentului

sunt de informatizare cu privire la epidemia globala a bolilor cronice, crearea unui

mediu sanatos, in special pentru populatia saraca si dezavantajata; reducerea

factorilor de risc comuni pentru bolile cronice, cum ar fi alimentatia nesanatoasa si

lipsa activitatii fizice, si de a preveni decesele premature si evitarea handicapului

ce apar in urma bolilor cronice.

    Mesaje cheie pentru protejarea sanatatii inimii:

1. Atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale sunt considerate ucigasii

principali in intreaga lume, dar care pot fi prevenite.

2. Peste 80% din decesele prin boli cardiovasculare au loc in tarile cu venituri

medii si scazute, si apar aproape in mod egal la barbati si femei. Riscul

cardiovascular la femei este mare in special dupa menopauza.

3. Fumatul, o alimentatie nesanatoasa, si sedentarismul creste riscul de infarct

miocardic si accident vascular cerebral.

4. Abandonarea fumatului reduce riscul unui atac de cord sau accident vascular

cerebral.

5. Practicarea activitatilor fizice pentru cel putin 30 de minute in fiecare zi a

saptamanii ajuta la prevenirea atacurilor de inima si accidentelor vascular cerebral.

6. Consumarea a cel putin cinci portii de fructe si legume pe zi, precum si limitarea

consumului de sare la mai putin de o lingurita pe zi, de asemenea, ajuta la

prevenirea atacurilor de inima si a accidentelor vascular cerebrale.

7. Majorarea tensiunii arteriale frecvent nu are nici un simptom, dar poate provoca

un accident vascular cerebral brusc sau atac de cord. Tensiunea arteriala trebuie

controlata in mod regulat.

8. Diabetul zaharat creste riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral.

Controlul sistematic al glicemiei din sange va minimiza riscul de aparitie a bolilor

cardiovasculare.

9. Excesul de greutate corporala creste riscul de infarct miocardic si accident

vascular cerebral. Pentru a mentine o greutate corporala ideala trebuie de practicat

activitati fizice periodice si de tinut o dieta sanatoasa.

10. Atacurile de cord si accidente vasculare cerebrale pot aparea brusc si pot fi

fatale in cazul in care asistenta medicala nu este solicitata imediat.

    Recomandari pentru populatie. Ce puteti face pentru a preveni atacul de cord si accidentul vascular cerebral?

• 80% din atacurile de cord premature si accidentele vasculare cerebrale pot fi

prevenite. Principalele masuri de prevenire sunt: dieta adecvata, activitati fizice

periodice si abstinenta de la fumat.

• Regim alimentar sanatos: pentru a mentine un sistem cardiovascular sanatos

este important de a avea o alimentatie echilibrata, ce include fructe si legume,

cereale integrale, carne slaba, peste si leguminoase, cu cit mai putina sare si zahar.

• Activitati fizice regulate: pentru mentinerea unui sistem cardiovascular

sanatos sunt necesare activitatiile fizice minimum 30 min zilnic.

• Evitati consumul de tutun: tutunul este foarte daunatoar pentru sanatate in

orice forma: tigari, trabucuri sau mestecarea tutunului, etc. Fumatul pasiv este de

asemenea periculos. Imediat dupa incetarea consumului de tutun, riscul unui

infarct miocardic sau accident vascular cerebral incepe sa scada cu 50 de %.

    In scopul de a verifica si monitoriza riscul de aparitie a bolilor

cardiovasculare trebuie:

Sa masurati tensiunea arteriala: tensiunea arteriala inalta nu este de obicei

insotita de nici un simptom, dar poate provoca un accident vascular cerebral brusc

sau un atac de cord.

Sa cunoasteti nivelul glucozei din singe: nivelul glicemiei ridicat (diabet zaharat)

creste riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral. Daca aveti diabet

zaharat, este foarte important de a mentine nivelul glicemiei din sange cit si a

tensiunii arteriale pentru a reduce acest risc.

Sa cunoasteti nivelul lipidelor din sange: nivelul crescut al colesterolului din

sange creste riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral. Este necesar

de a corecta nivelul colesterolului din singe printr-un regim alimentar sanatos, si

daca este necesar, de a primi medicamentele necesare.

   La elaborarea acestui material a fost luat in considerare  si articolulul doamnei dr. Eleonora Vataman Varfolomei Calm,  specialist principal al MS in cardiologie Vicedirector al CNSPMP

0 comentarii2877 vizualizări27 septembrie 2010




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0