Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Sanatate Luni 17 Februarie 2020 - 15012 vizitatori azi
Bolile cardiovasculare - inamicul public nr. 1 pentru longevitatea romanilor .

SANATATEA CARDIOVASCULARA: CUM STAM, CE RISCURI STIL DE VIATA NE PASC  - Radu Negoescu

1. Bolile cardiovasculare - inamicul public nr. 1 pentru longevitatea romanilor

Incepand cu 1992, cand curbele natalitatii si mortalitatii se intersecteaza in jurul a 11,5 per mille, Romania inregistreaza spor de populatie negativ (- 1,9 per mille in 2004).  Recensamantul din 2002 consemneaza 1 milion de locuitori mai putin fata de cel din 1992, fenomen care, inainte de emigratia masiva de dupa 2007, nu poate fi atribuit decat excesului de mortalitate (11,9 per mille in 2004, + 70 % fata de Uniunea Europeana a celor 15 dinainte de 2004) reflectat de altfel in speranta de viata la nastere (Life Expectancy at Birth, LEB).

In Europa anului 2006 LEB-ul nostru de 72,69 ani depasea numai Rusia (66,67), Ucraina (68,0) si Moldova (68,5); in context centru-est european traim in medie cam tot atat cat bulgarii (72,6 in 2004), dar cativa ani sub polonezi (75,38), in timp ce vestul (de exemplu Franta - 80,49), cocheteaza de cativa ani buni cu pragul de 80 ani.

Mortalitatea romaneasca se reazema in proportie covarsitoare pe bolile cardiovasculare (BCV) care cauzau 61 % dintre decese in 2004 (procentul este stabil de ani buni: 61,47 % in 1997) fata de 37% in UE 15  (pana in 2004) sau 53 % in UE 25 (pana in 2007), urmate de cancere (14 %) si grupul: boli respiratorii, cauze externe si boli digestive (6-7 %).

In termeni absoluti, mortalitatea romaneasca BCV bruta creste brusc de la nivelul de circa 600 per cento mille locuitori pre-Revolutie la recordul de 785,9 in 1996, apoi descreste lent (738,6 in 1998) catre nivelul de 712,1 in 2008, o dinamica ce prezinta cativa ani intarziere fata de un patern comun tarilor ex-comuniste.

Pe componente BCV, decesele prin boli cerebrovasculare cresc marcat dupa Revolutie catre 254,7 in 1996, apoi se stabilizeaza la acest nivel inalt pana in 2006, schitand apoi o anumita scadere catre 225,9 in 2008. Mortalitatea prin infarct se dubleaza intre 1989 si 1996 (96,4), apoi se stabilizeaza pentru a creste lent dupa 2002 catre 100,0 in 2008. Toate cardiopatiile ischemice impreuna  dau decese care urmeaza curba infarctelor (259,5 in 1996), cu stabilizare pana in 2002 apoi tendinta usoara de scadere catre 244,3 in 2008.  Fata de pre-Revolutie (83,5 in 1989), decesele atribuite direct hipertensiunii arteriale (HTA) inregistreaza o descrestere in U intre 1993 si 2002 (66,2 in 1996) urmata de o reluare a cresterii catre 113,9 in 2008 (aceste  cifre trebuie insa amendate prin participarea importanta a HTA la decesul prin atac cerebral), in conditiile in care prevalenta HTA la noi, de circa 40 % (Soc. Rom. Cardiol., 2007) este aproape de media EURO ( 44,2 %),  dar mult peste cea nord-americana (27,6% in 2003).

In euro-context, mortalitatea BCV euro-standardizata era in Romania 2006 de 618,7 per cento mille,  cumva mai mica decat la bulgari (685,4 in 2004) si net mai mica decat in triunghiul Ucraina - Moldova - Rusia (in jurul a 790, observati consonanta cu speranta de viata !) si cam atat.

De pe acest loc 4 cel mai rau in Europa, putem privi ingrijorati catre vecinii polonezi (372,2), fara a mai vorbi de vest (Germania: 243,5 sau Franta: 143,0 in 2005).

Revenind la contextul national,  judetele Salaj, Olt, Mehedinti, Caras-Severin, Dolj, Bihor si Teleorman erau principalele furnizoare de supra-mortalitate BCV in 2008 (680 - 650) fata media nationala standardizata de 558 per cento mille locuitori. Este interesant de semnalat ca in privinta sperantei de viata, alte judete decat cele de mai sus, anume Satu Mare, Giurgiu si Calarasi (cu LEB 66 - 67 ani), trag in jos media nationala LEB de 73,03 ani in 2006-2008, pe un fond de dispersie modesta LEB intrejudete: in timp ce in euro-context BCV depuncteaza evident LEB-ul Romaniei in toto, intrejudetele Romaniei intervin factori de omogenizare care impiedica acest efect.

Morbiditatea romaneasca este desigur dominata de BCV: 38,36 % urmata  la distanta de digestive: 16,28 %, musculo-scheletice: 13,0 % si metabolice: 11,17 % (date din 1997, dar tabloul este relativ stabil de atunci).

Pe acest fond de morbiditate inalta, speranta de viata sanatoasa (indicele Health Adjusted Life Expectancy - HALE) era in  2002 de 63,1 ani (LEB: 70, 97 ani) in Romania, fata de  73,4 (LEB: 79,9) in Suedia,  dar si fata de 58,5 (LEB: 65,2) in Rusia. HALE scade monoton de la vest la est.

    2. Tratamentul bolii sau reducerea factorilor de risc ?

Cauzele care fac din BCV inamicul public al sperantei de viata in Romania sunt complexe.

Standardul de viata trebuie cu siguranta mentionat: Romania are un PIB de circa 11.700 USD/locuitor in 2009 (putin peste media mondiala de 10.500; comparati cu Polonia: 19.000 sau Franta 33.700). Infrastructura si, mai recent, depopularea sistemului sanitar, pe care datele din 2006 (192,06 medici per cento mille locuitori, numai cu Albania si Bosnia sub noi; personal mediu 397,4 - numai cu Macedonia sub noi) nu o surprind in suficienta masura,  pot fi desigur indreptatit evocate.

Trebuie mentionat insa ca la noi, ca si in multe alte tari, sistemul sanitar are de-a face covarsitor cu tratarea si numai in masura modesta cu preventia. Este ratiune profunda care face ca in modelul epidemiologic Dever, acceptat de multi, sistemul de sanatate sa aiba ponderea de numai 15 % ca determinant al starii de sanatate, fata de comportamentul (stilul de viata) al populatiei: 40 %, biologia umana: 25 % si mediul de viata: 20 %.

Un studiu recent, dintre multe cu acelasi mesaj, pe populatia mica (313.000) si relativ omogena a Islandei atribuie scaderea spectaculoasa a incidentei infarctului miocardic intre 1969 si 2009 in cohorta 25 - 74 ani, anume de la 550 la 300 per cento mille pentru barbati si de la 200 la 80 pentru femei, urmatoarelor procese: scaderea intensitatii factorilor de risc (FR) prezenti in stilul de viata - pondere 72 %; progresul in tratamentul suferintei iscgemice - pondere 26 %.

Pentru Romania, ca si pentru alte tari  in curs de dezvoltare, accesul la tratamente si tehnologii medicale costisitoare este greu realizabil. Ramane combaterea factorilor de risc pentru BCV (s-a demonstrat ca FR pentru BCV sunt comuni si altor boli netransmisibile, dintre care cancerul), nici aceasta usor de realizat in conditiile standardului de viata dat, dar oferind eficienta mai mare la nivel populational - asa cum demonstreaza experienta finlandeza.

Initiate la inceputul anilor 70’ pentru a reduce mortalitate record BCV in provincia Karelia de Nord (cam 100.000 locuitori, forestieri in principal), masurile educative  indreptate in principal impotriva grasimilor in alimentatie, tensiunii arteriale si fumatului au redus pana in 2006 mortalitatea prin boala coronara cu 85 % la cohorta cea mai expusa - barbati 35-64 ani - iar in intreaga Finlanda, ce a preluat  dupa prima decada experienta nord-kareliana, cu

80 %. Din 1984 Finlanda si-a exportat cunostintele si bunavointa prin intermediul programului international CINDI (Country-wide Integrated Non-communicable Diseases Intervention) sub auspiciile biroului EURO al OMS. FR pentru bolile netransmisibile in ierarhizarea CINDI sunt: fumatul, alimentatia nesanatoasa, abuzul de alcool, sedentarismul si stresul psiho-social.

 

   3. Profilul factorilor de risc BCV in Romania

Romania este parte CINDI din 1999. Programele nationale CINDI incep de la arii restranse de demonstratie in care procedurile recomandate de experienta internationala sunt adaptate la socio-cultura locala, urmand ca probarea eficientei lor sa argumenteze extinderea de spatiu si resurse. Tirul interventiilor CINDI este ajustat prin evaluarea periodica (5 ani) a profilului factorilor de risc.

Evaluarea initiala a FR in prima arie nationala de demonstratie romaneasca – Pucioasa/Dambovita a inceput in octombrie 1999; primul tronson de aproximativ 600 subiecti a fost acoperit pana in aprilie 2000. Orasul Pucioasa,16.300 locuitori, se gaseste intr-un judet  cu mortalitate BCV/cancer in interiorul intervalelor de incredere ale mediilor nationale, este carcterizat de  stilul de viata mixt (intre urban si rural) foarte raspandit in Romania, probeaza o  viata comunitara relativ inchegata precum si ambitii internationale legitimate de euro-infratiri (Cartaxo/Portugalia, Alcazar de San Juan/Spania). Pe de alta parte Pucioasa prezinta toate marcile stagnarii industriale asociate perioadei de trecere la un nou mod de productie: somaj, saracie, inconsistenta sociala.

Esantionul de 564 subiecti (274 M-barbati si 290 F-femei) – dominat de subiecti  maturi si varstnici - varsta 15-64 ani cu media (± SD) de  43,8±16,6 ani - era caracterizat obiectiv prin: a) BMI (indicele masa corporala) = 25,8 ±5,5 kg/m2 b) tensiunea arteriala sistolica = 140,2 mm Hg,  cu 39,4 % subiecti peste 140 mm Hg; c) colesterolul seric total  = 180,5mg/dl, cu 29 % peste 200 mg/dl  - sub prevalenta medie in Europa; d) trigliceridele  = 107,3 mg/dl; e) glicemia = 84,7 mg/dl.

Tabloul rezultatelor obiective inregistra la plusuri prevalenta colesterolului ridicat (peste 200 mg/dl) relativ redusa (sub media europeana), iar la minusuri ponderea insemnata a cazurilor HTA de granita sau patente. Ultimul rezultat poate fi pus in legatura cu tendinta la supraponderalitate, mai ales la femei. Varsta medie a esantionului dar si stresul psiho-social cronic pot fi discutate aici.

Prevalenta bolilor psiho-somatice inregistra: boli cardiovasculare 30,3 %, tulburarile si afectiunile psihiatrice 5,0 % (6,2 % F si 3,7 % M) si cancere 0,9 %.

Stresul aparea dominant intre factorii de risc; peste 50 % dintre subiecti acuzau cel putin un factor de stres major pe scala de evaluare Dato (deces recent in familia apropiata, pierderea locului de munca, imbolnavire/accidentare cu spitalizare, dizolvarea familiei, calamitati). Aceasta informatie este compatibila cu alte surse romanesti (de ex. studiul Letcani/Iasi pe o populatie rurala, Azoicai et al, 1996).

Fumatul  (circa 38 % compus din circa 27 % femei si 49 % barbati) depasea considerabil media Romaniei 1994 (28 % M+F din 43 % M si 14 % F), cu "aport" considerabil dinspre femei, iar intrasexe dinspre tineri.

Alcoolul: ocazional era consumat de 59.9 % M si 56,2 % F, zilnic de 27,6 % M si 7,2 % F, ce sumate dau 30,0 l echivalent alcool pur/an la M si 7,7  la F. Global (nebautorii inclusi): 6 l/ an (10,6 M si 1,4 F).

 Nutritia purta marca regionala (++ lactate) ca si amprenta saraciei (-- zahar si chiar  -- glucide); era declarata  prezenta excesiva a grasimilor animale in dieta barbatilor.

Activitatea fizica globala era adusa la un nivel comparabil cu rezultatele cele mai bune raportate in zona noastra geografica de solicitarile profesionale dar mai ales de munca fizica para-profesionala intr-un mediu in care (supra)vietuirea depinde notabil de trebaluirea in curte sau gradina, la fanete sau animale. Ambianta de dealuri si atractii naturale pare a influenta favorabil si miscarea nelegata de munca, insa miscarea intentionala pentru sanatate (jogging-ul, gimnastica la sala) reprezenta in 2000 inca o raritate in Pucioasa.

Rezumand, profilul FR al unui esantion populational de varsta mijlocie-crescuta dintr-o localitate considerata reprezentativa pentru Romania anului 2000 sugereaza un stil de viata mai degraba ostil sanatatii inimii prin: stres psiho-social major, fumat excesiv la ambele sexe, abuz de alcool la barbati; veniturile mici (influentand nutritia) si habitatul semirural ce implica efort fizic para-profesional (crescand activitatea fizica) modereaza alti factori de risc. Stresul psiho-social si abuzul de alcool pot sta in spatele tabloului morbiditatii prin boli psiho-somatice in Pucioasa. Stresul, fumatul si abuzul de alcool rezoneaza cu tendintele mortalitatii prin boli cerebrovasculare si HTA la nivel national.

                                                                                *

Misiunea comunitatii de sanatate publica si in particular a retelei de promovare a sanatatii se refera reducerea intensitatii factorilor de risc prezenti in stilul de viata al populatiei.

Stresul psihosocial, fumatul si abuzul de alcool reprezinta principalii factori de risc pentru boli cardiovasculare in Romania, impotriva carora trebuie concentrat tirul eforturilor educative in campaniile  asumate cu ocazia Zilelor Nationala (4 mai ) si Mondiala (ultima duminica din septembrie) ale Inimii.

 

   4. Bibliografie selectiva

*** Anuarul statistic al Romaniei pe 2006.

*** Anuar de statistica sanitara 2008.

Anderson K, Ryden L. Update on the European heart Charter,  Europrevent 2009, Stockholm.

Puska P. Will the Carter reach its objectives ? Europrevent 2009, Stockholm.

Negoescu. R. Introducere in noua sanatate publica, Editura Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, Bucuresti 2001.

0 comentarii2793 vizualizări03 octombrie 2010




rss 2.0
rss 2.0