Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Sanatate Duminica 12 Iulie 2020 - 2534 vizitatori azi
ZIUA EUROPEANA IMPOTRIVA OBEZITATII (ZEIO)

Directia de Sanatate Publica (judetul), in parteneriat cu Grup Scolar Sanitar Bistrita   celebreaza in data de 22 mai 2012 Ziua Europeana impotriva Obezitatii (ZEIO) si organizeaza in perioada 19 mai- 29 mai 2012 campania de informare si educare dedicata acestei zile.

 Ziua Europeana Impotriva Obezitatii (ZEIO) este o zi si o campanie dedicata constientizarii acestei afectiuni, care are loc in intreaga Europa in fiecare an, in a treia sambata a lunii mai. Aceasta zi reuneste comunitatile medicale si politice cu publicul in evenimente ce au loc in intreaga Europa.

Conform OMS, prevalenta obezitatii s-a dublat incepand cu anul 1980 pana in prezent. In 2008, 1,5 miliarde de adulti cu varsta peste 20 de ani erau supraponderali. Dintre acestia, peste 200 de milioane de barbati si aproape 300 de milioane de femei erau obezi. In 2010, aproape 43 milioane copii sub varsta de 5 ani erau supraponderali.

 Tema aleasa pentru celebrarea Zilei Europene Impotriva Obezitatii ZEIO pentru anul 2012 se refera la influenta vietii de zi cu zi asupra starii de sanatate a oamenilor, iar scopul campaniei este mentinerea greutatii corporale in limite normale si cresterea responsabilitatii indivizilor privind propria sanatate.

 Sloganul campaniei este "Traieste mai usor". Obezitatea este o problema de sanatate pentru fiecare individ afectat, iar costurile suportate de societate sunt foarte mari. Calea spre o greutate normala nu trebuie sa fie anevoioasa, ci poate fi marcata de experiente pozitive. Se recomanda ca oamenii sa viziteze medicul pentru a afla care este greutatea sanatoasa si care este modalitatea corecta de a o atinge si de a o mentine .

 Obiectivele acestei campanii sunt:

  • Motivarea si sprijinirea cetatenilor supraponderali sa faca schimbarile necesare in stilul de viata pentru a ajunge la o greutate sanatoasa si astfel sa isi imbunatateasca starea de sanatate.
  • Informarea si educarea cetatenilor despre riscurile excesului ponderal pentru starea de sanatate si despre importanta adoptarii unui stil de viata sanatos, care presupune atat o alimentatie echilibrata, cat si miscare fizica eficienta.

 Prin activitatile derulate in zona pietonala (informare, consiliere, masurarea tensiunii si greutatii) incepind cu ora 13.00 dorim sa constientizam populatia generala privind riscurile obezitatii si responsabilitatea pe care o au ei insisi in mentinerea sanatatii. Alte activitati: distribuire materiale de informare in zona supermarket-urilor din Bistrita, materiale de informare accesibile in zona rurala si industriala.

 Ministerul Sanatatii, prin Institutul National de Sanatate Publica asigura coordonarea la nivel national al acestei campanii.

                                Soc. Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii

 
 Dir. Adj. de Sanatate Publica - Dr., Doina Petri.

 

 

 

 

 

 

 

ANALIZA DE SITUATIE   -OBEZITATE-

  I. Cadrul normativ national si international aplicabil obezitatii

             Comisia Europeana a elaborat Platforma Uniunii Europene de Actiune asupra Dietei, Activitatii Fizice si Sanatatii, pentru a aborda problema epidemiei de obezitate. Din martie 2005, Platforma reuneste industria, grupuri de consumatori si experti in sanatate pentru a gasi cai de combatere a obezitatii. In decembrie 2005 Comisia a emis Cartea Verde a obezitatii, invitand partile interesate din lumea afacerilor, universitara si ONG-uri sa prezinte recomandari de politica. La Conferinta Ministeriala a OMS din noiembrie 2006,  referitoare la combaterea obezitatii, ministrii sanatatii au semnat Carta Europeana, prin care obezitatea a fost introdusa ca o problema importanta pe agendele europene politice si de de sanatate publica, astfel incat sa se stopeze cresterea ei pana in 2015.  [1]

Consensul European de la Cork (Irlanda) elaborat in februarie 2004 stipuleaza  masurile ce trebuie sa fie aplicate la nivel populational in fiecare tara europeana pentru promovarea sanatatii cardiovasculare. Cele mai importante masuri cu caracter general, dar si la nivel national se refera la modificarea stilului de viata, inclusiv a dietei si cresterea activitatii fizice: Masuri cu caracter general pe plan european: promovarea inlocuirii grasimilor trans- si saturate din compozitia alimentelor cu grasimi mono- si polinesaturate; aprovizionarea corespunzatoare a pietei de desfacere cu fructe si legume si incurajarea accesului populatiei la ceste produse;  reducerea continutului de sare in produsele alimentare comercializate prin actiuni la nivel national si regional in scopul obtinerii cooperarii producatorilor;  promovarea sporita a rolului activitatii fizice in viata cotidiana a populatiei europene, in scopul reducerii indexului de masa corporala. Strategii nationale: abordare populationala; multidisciplinaritate prin integrarea diferitelor sectoare implicate si actiunea complementara a acestora; interventii la diferite niveluri: industrial, comunitar, politic si de mediu; sincronizare cu sistemele de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene; elaborarea unor strategii individuale privind dieta si activitatea fizica pentru categorii speciale;  informare si educatie continua. [2]

Consiliul UE pentru Forta de Munca, Politici Sociale, Sanatate, si Protectia  Consumatorilor (in iunie 2004)  si Conferinta UE pentru Sanatatea Inimii care a  avut ca rezultat Declaratia de la Luxemburg din iunie 2005, au definit caracteristicile necesare pentru a se obtine sanatatea cardiovasculara, printre care se numara activitate fizica adecvata (minimum 30 de minute pe zi) si alegerea unei alimentatii sanatoase. Declaratia de la Luxemburg, a stabilit un acord intre reprezentantii Ministerului Sanatatii, reprezentantii europeni  si nationali ai Societatilor de Cardiologie  si fundatiilor in domeniul cardiologiei prezente la intalnirea de la Luxembug. Acest acord se refera la urmarirea initierii sau intaririi planurilor de preventie cardiovasculara si la asigurarea ca in toate  tarile Europei sunt aplicate masuri eficiente politic si sunt intreprinse toate interventiile necesare in acest sens.[3] 

Asociatia Internationala pentru Studiul Obezitatii a publicat pe site-ul sau www.iaso.org proiecte ce vin in ajutorul populatiei, adulti si copii, pentru prevenirea obezitatii si adoptarea unei alimentatii cat mai sanatoase:

1.Proiectul Stan-Mark

Proiectul Stan-Mark isi propune sa reuneasca cercetatori si factorii de decizie pentru a stabili un set de standarde de comercializare pentru produse alimentare si bauturi, acceptate de partile interesate. Se va efectua o analiza a standardelor, legilor si initiativelor voluntare existente existente , precum si o revizuire a aplicarii standardelor trans-sectoriale din alte industrii, cum ar fi cele dezvoltate pentru livrarile pe termen lung de peste si pentru domeniul silviculturii. Proiectul a inceput in februarie 2010 si este de asteptat sa se incheie la jumatatea anului 2011. Este finantat partial de catre Directia Comisiei Europene pentru Relatii Externe.

2.Proiectul ENERGY (EuropeaN Energy balance Research to prevent excessive weight Gain among Youth)

 Cercetare europeana a echilibrului energetic pentru profilaxia cresterii excesive in greutate in randul tinerilorExista o nevoie urgenta de masuri mai atent elaborate de sanatate publica pentru a dezvolta comportamente sanatoase specifice, in scopul de a opri epidemia de obezitate. Proiectul ENERGY va dezvolta o schema de interventie pentru grupa de varsta 10-12 ani, care implica atat scoala cat si familia. Cei mai importanti factori intrinseci si extrinseci care determina comportamente de sanatate cu privire la echilibrul energetic vor fi identificati prin analize multidisciplinare, si transpusi in interventia ENERGY bazata pe evidente si teorie . Prin utilizarea protocolului de interventie de cartografiere, vor fi incluse atat informatiile stiintifice existente cat si analizele secundare si se va efectua cercetare suplimentara. Aceasta schema de interventie va fi validata pentru a incuraja si sprijini comportamente privind alimentatia sanatoasa si activitatea fizica, iar rezultatele vor fi diseminate in randul principalelor parti interesate, inclusiv cercetatori, factorii de decizie politica si publicul larg. Proiectul ENERGY a inceput in februarie 2009 si se asteapta sa se incheie in ianuarie 2012. Finantarea este asigurata partial de catre al Saptelea Program-Cadru al Comisiei Europene .

3.Proiectul HOPE  (Health promotion through Obesity Prevention in Europe)- Promovarea sanatatii prin Prevenirea Obezitatii in Europa

Proiectul are la baza un studiu de trei ani, inceput in septembrie 2006 a factorilor determinanti ai obezitatii, culminand cu o serie de scenarii si recomandari politice.
Proiectul a fost finantat partial de catre Comisia Europeana (Programul Cadru 6), si finalizat in decembrie 2009.

Rezultate: Exista o stransa legatura intre statusul socio-economic scazut si un risc crescut de obezitate in randul femeilor in majoritatea tarilor si in randul barbatilor si copiilor in unele tari. Statele membre au niveluri diferite de studiere a aportului alimentar si a activitatii fizice. Trebuie elaborate instrumente de cercetare imbunatatite pentru a colecta uniform datele din diferite tari.. Diabetul gestational este mai frecvent in randul gravidelor obeze si reprezinta un factor de risc pentru obezitatea copilului. De asemenea si cresterea rapida in greutate, la o varsta frageda este un factor de risc pentru obezitatea la copil. Este nevoie de o abordare multifactoriala pentru prevenirea, respectiv ameliorarea obezitatii la copil: tematica adecvata la scoala in ceea ce priveste alimentatia si miscarea fizica, implicarea familiei, a educatorilor. Interventiile la locul de munca pot fi utile pentru motivarea adultilor. Sa fie create facilitati pentru incurajarea mersului pe jos si cu bicicleta, crearea de locuri de joaca, zone de agrement. Sa fie elaborate politici de reducere a consumului de carne si de cresterea a celui de fructe si legume. Interventiile UE de subventionare a fructelor in scoli au efect pozitiv asupra sanatatii.

4.Proiectul PolMark PolMark  (Policies on Marketing Food and Beverages to Children)-  Politici de marketing a alimentelor si bauturilor pentru copii - este menit sa ajute factorii de decizie sa inteleaga ce determina alegerile alimentare ale copiilor si impactul asupra sanatatii, si in special, sa observe cadrul de reglementare actual pentru promovarea produselor alimentare pentru copii.

Proiectul s-a desfasurat din iunie 2008 pana in decembrie 2009. A fost co-finantat de catre Agentia Executiva pentru Sanatate si Consumatori a Comisiei Europene, Directia de Sanatate din Norvegia si de Forumul National al Inimii din Marea Britanie.Realizarile proiectului:
• A fost publicat un raport cu privire la gama si natura reglementarilor actuale privind marketingul produselor alimentare si a bauturilor pentru copii in 27 de state membre ale UE, astfel a fost efectuata o actualizare precoce a comentariilor OMS, care au format baza unor discutii politice ale UE;

• Au fost finalizate 169 de interviuri cu partile interesate in 11 state membre ale UE, cu reprezentare la nivel inalt - experti din mediul academic, oameni de stiinta din sectorul clinic, consilieri guvernamentali, grupuri de consumatori, grupuri de specialisti din sanatate, reprezentanti ai copiilor si familiilor, reprezentanti ai scolilor si comunitatii, organizatiile mass-media, jurnalisti, producatori de produse alimentare, agentii de publicitate si oficiali guvernamentali;

• Prezentarea proiectului la Platforma Comisiei Europene privind alimentatia, activitatea fizica si sanatatea, Organizatia Mondiala a Sanatatii privind marketingul pentru copii, Reteaua Europeana a OMS privind reducerea presiunii exercitate de marketing pe copii, si la Congresul International de Obezitate din 2010 .

In mai 2007, Comisia Europeana a adoptat o Carte alba privind o strategie pentru combaterea excesului de greutate si a obezitatii, care combina actiuni din domeniul agriculturii, transportului, sportului, educatiei, sanatatii publice si alimentatiei. Aceasta strategie confirma faptul ca Platforma de actiune este un model de parteneriat imbunatatit la nivel national si local. De asemenea, strategia reuneste un nou grup la nivel inalt, alcatuit din reprezentantii guvernelor statelor membre.[4]

In noiembrie 2006 Oficiul Regional OMS pentru Europa a organizat la Istanbul, Turcia, Conferinta Ministeriala Europeana de Combatere a Obezitatii, ca raspuns al epidemiei de obezitate. A participat un grup larg de experti in sanatate publica, nutritie si medicina. Ministrii sanatatii participanti au semnat Carta Europeana prin care obezitatea a fost pusa in fruntea agendelor de sanatate publica si politice din Europa, astfel incat pana in 2015 sa se stopeze cresterea numarului de obezi.  Printre mesajele cheie emise in documentul intitulat Provocarea Obezitatii in Regiunea Europeana OMS si Strategiile de Raspuns a fost acela ca strategiile de sanatate publica pentru prevenirea obezitatii ar trebui sa se adreseze la nivel individual, comunitar, politic prin intermediul unor grupuri tinta (de exemplu copii, adolescenti, gravide si oameni cu venituri scazute), a unor asezari (caminul, scoala, locul de munca, sectoarele comercial si medical ) si a unor abordari (de exemplu educatie, dezvoltare comunitara, folosirea mass media si schimbarea mediului, a politicii si a infrastructurii). [5]

Romania a aderat la Carta Europeana a Sanatatii Cardiovasculare la 15 septembrie 2007 odata cu semnarea acesteia de catre Ministrul Sanatatii Publice, reprezentantul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, presedintele Colegiului Medicilor din Romania  si presedintele Societatii Romane de Cardiologie. Acesti reprezentanti impreuna cu ministerele si organizatiile pe care le reprezinta s-au angajat sa respecte declaratiile Cartei si sa promoveze la nivel national programe de preventie cardiovasculara in concordanta cu reglementarile europene.[6]

In 2008 Asociatia Europeana de Studiu a Obezitatii a stabilit un ghid pentru deciderea nivelului initial de interventie, care ar urma sa fie discutat cu pacientul[7]:

 

 IMC, kg/m2                     Circumferinta taliei, kg/m2                                             Comorbiditati

                                          --------------------------------------

                                          Barbati  < 94               Barbati ≥?94

                                             Femei < 80                 Femei ≥?80

 

25.0-29.9                          S                                     S                                                    S ± M

30.0-34.9                          S                                     S ± M                                            S ± M

35.0-39.9                          S ± M                             S ± M                                            S ± M ± S

≥40.0                                 S ± M ± C                      S ± M ± C                                     S ± M ± C

 

 

S = interventii asupra stilului de viata (dieta si activitate fizica); M = luati in calcul terapie medicamentoasa; C = luati in calcul chirurgie

 

            OMS a elaborat Planul de Actiune 2008-2013 pentru Strategia Globala pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Netransmisibile. Acest plan este menit sa ajute milioanele de oameni deja afectati sa faca fata acestor boli ce dureaza toata viata si sa previna complicatiile secundare. Acest plan de actiune vine in completarea Conventiei Cadru a OMS privind Controlul Tutunului si a Strategiei Globale a OMS privind alimentatia, activitatea fizica si sanatatea. Planul de actiune stabileste si consolideaza initiativele pentru supravegherea, prevenirea si managementul bolilor netransmisibile[8].

 

            Asociatia Europeana pentru Studiul Obezitatii (EASO) a efectuat o analiza SWOT in urma careia Comitetul Executiv a elaborat un Plan Strategic al EASO pe perioada 2010-2012, ce contine un set de obiective pe termen lung, un plan de actiune clar, ce va ajuta asociatia sa vina in intampinarea membrilor sai si sa adreseze provocari stiintifice si organizationale[9].

 

II. Cadrul legal al interventiilor la nivel national

1. Hotararea 1388/2010 privind aprobarea programelor nationale de sanatate pentru anii 2011 si 2012. Publicata in Monitorul Oficial nr.893 din decembrie 2010[10]:

V. Programul national de evaluare si promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate. Subprogramul de promovare a unui stil de viata sanatos. Obiectiv 2: Activitati derulate in cadrul proiectului "Cresterea accesului la servicii de preventie medicala primara pentru copiii si adolescentii din Romania" nr. 2008 / 108643:

1. elaborare si diseminarea  ghid de interventie in comunitate;

2. formarea a 800 de profesionisti implicati in munca cu copiii si adolescentii in domeniul nutritiei sanatoase si activitatii fizice, pentru elaborarea/ aplicarea instrumentelor de lucru/ planurilor de actiune la nivel judetean;

3. realizarea unui centru de resurse in domeniul nutritiei sanatoase si activitatii fizice pe site-ul Ministerului Sanatatii; 

2. OUG 24/2010 privind implementarea programului de incurajare a consumului de fructe in scoli. Publicat in Monitorul Oficial nr.204 din martie 2010[11]:

Art. 1 
(1) Incepand cu anul scolar 2009/2010 se acorda gratuit elevilor din clasele I-VIII care frecventeaza invatamantul de stat si privat autorizat/acreditat, pentru o perioada de maximum 100 de zile de scolarizare, mere in limita valorii zilnice de 0,3 lei/elev. 
(2) Incepand cu anul scolar 2010/2011, fructele distribuite elevilor, perioada si frecventa distributiei, precum si limita valorii zilnice/elev se stabilesc si se actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului, in functie de evolutia preturilor si tarifelor.

3. Legea 32/2009) privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din invatamantul de stat, precum si pentru copiii prescolari din gradinitele de stat cu program normal de 4 ore.Publicat in Monitorul Oficial nr.163 din martie 2009[12]:

La articolul unic, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:"1. In titlul si in cuprinsul ordonantei de urgenta, sintagma «clasele I-IV» se inlocuieste cu sintagma «clasele I-VIII», sintagma «din invatamantul de stat» se inlocuieste cu sintagma «din invatamantul de stat si privat», iar sintagma «din gradinitele de stat cu program normal de 4 ore» se inlocuieste cu sintagma «din gradinitele de stat si private cu program normal de 4 ore»."

4. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar 
Legea privind interzicerea mancarii fast-food in scoli. Publicat in Monitorul Oficial nr. 410 din iunie 2008:[13] 

Art. 10. In incinta unitatilor de invatamant este interzisa prepararea, comercializarea si distribuirea oricaror alimente continute in lista prevazuta la ARTICOLUL 9 lit. a).
Art. 11. Meniurile servite in cantinele sau locatiile asimilate cu cantinele din colectivitati sunt avizate de catre personalul medical si aprobate de catre conducatorul unitatii.

5.Ordin Nr. 1563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti

6. ORDIN comitet nutritie din 27 martie 2008

Art. 1. (1) Se infiinteaza Comitetul National pentru Alimentatie si Nutritie, denumit in continuare Comitet, organism de specialitate, fara personalitate juridica.

(2) Comitetul se organizeaza si functioneaza pe langa Ministerul Sanatatii Publice.

Art. 2. Scopul comitetului este sa elaboreze politici si strategii in domeniul nutritiei in vederea imbunatatirii starii de sanatate a populatiei.

 

III. Nivelul si dinamica fenomenului la nivel international, national si subnational

 

Conform OMS, prevalenta obezitatii s-a dublat incepand cu anul 1980 pana in prezent. Oamenii consuma mai multe calorii zilnic, mai ales provenind din grasimi, in timp ce nivelul de exercitii fizice a scazut. Conform unui studiu recent privind obiceiurile de practicare a exercitiului fizic in randul europenilor, doar 15% practica sport in mod activ, iar in medie cetatenii europeni petrec mai mult de 6 ore pe zi pe scaun.1

In 2008, 1,5 miliarde de adulti cu varsta peste 20 de ani erau supraponderali. Dintre acestia, peste 200 de milioane de barbati si aproape 300 de milioane de femei erau obezi. In 2010, aproape 43 milioane copii sub varsta de 5 ani erau supraponderali.

            Obezitatea poate fi prevenita. Mai demult, ea era considerata o problema a tarilor cu venituri mari, dar la ora actuala obezitatea este in crestere in tarile cu venituri mici si medii, mai ales in mediul urban. Aproape 35 milioane copii supraponderali traiesc in tari in curs de dezvolare si 8 milioane in tari dezvoltate. 65% din populatia lumii traieste in tari in care supraponderalitatea si obezitatea ucid mai multi oameni decat subponderalitatea (aceasta include toate tarile cu venituri mari si majoritatea celor cu venituri medii).

Multe tari cu venituri scazute si medii au in fata o "dubla povara" a bolii. Pe de o parte ele trebuie sa faca fata problemelor ridicate de bolile infectioase si subnutritie, iar pe de alta parte are loc o crestere rapida a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, cum sunt obezitatea si supraponderalitatea, in special in zonele urbane.

Astfel incat, nu este ceva neobisnuit sa se regaseasca atat subnutritia, cat si obezitatea in aceeasi tara, in aceeasi comunitate, in aceeasi gospodarie.

Copiii din tarile cu venituri scazute si medii sunt mai vulnerabili la nutritia neadecvata in perioada prenatala, de sugar si de copil mic. In acelasi timp, ei sunt expusi la alimente cu continut ridicat de grasimi, zahar, sare, cu densitate energetica mare, sarace in micronutrienti, dar mai ieftine. Aceste modele de nutritie, in combinatie cu activitate fizica scazuta au ca urmare cresterea obezitatii la copil, in timp ce problemele subnutritiei raman nerezolvate8.

            In continuare (fig.1-3) sunt redate prevalentele supraponderalitatii si obezitatii in randul populatiei de sex feminin, cu varsta peste 15 ani, la nivel international, in perioada 2002-2010, respectiv in anii 2002, 2005, 2010, conform OMS [14]:

 

Fig.1 Prevalenta supraponderalitatii si obezitatii (IMC ≥ 25 kg/m 2)la FEMEI in 2002

 

 

 

 

 

 

Fig.2 Prevalenta supraponderalitatii si obezitatii (IMC ≥ 25 kg/m 2)la FEMEI in 2005:

 

 

Fig.3 Prevalenta supraponderalitatii si obezitatii (IMC ≥ 25 kg/m 2)la FEMEI in 2010

 

 

 

In figurile 4-6 sunt redate prevalentele supraponderalitatii si obezitatii in randul populatiei de sex masculin, cu varsta peste 15 ani, la nivel international, in perioada 2002-2010, respectiv in anii 2002, 2005, 2010, conform OMS.14

 

Fig.4 Prevalenta supraponderalitatii si obezitatii (IMC ≥ 25 kg/m 2)la BARBATI in 2002

 

 

 

 

Fig.5 Prevalenta supraponderalitatii si obezitatii (IMC ≥ 25 kg/m 2)la BARBATI in 2005

 

 

 

 

 

Fig.6 Prevalenta supraponderalitatii si obezitatii (IMC ≥ 25 kg/m 2)la BARBATI in 2010

 

In fig.7 sunt reprezentate prevalentele obezitatii in tarile europene. Datele furnizate au fost incomplete.Prevalentele un sunt standardizate,datele nu sunt intotdeauna comparabile. Dar se pot observa modificarile carea au avut loc in ultimii 20 de ani. Studiile autoraportate sunt figurate punctat, ele pot subestima adevarata prevalenta. [15]

 

Fig.7 Prevalenta obezitatii in Europa intre 1985-2008

 

Ultimele date publicate in noiembrie 2011 de EUROSTAT arata ca in statele UE, intre 8%-25% din adulti sunt obezi[16], [17].

Datele au fost culese din cele 19 state membre in anii 2008-2009. Mai concret, proportiile au variat intre 8%-23,9% la femei si intre 7,6%-24,7% la barbati. Atat pentru barbatii, cat si pentru femeile de peste 18 ani, cea mai mica rata a obezitatii in 2008/9 a fost inregistrata in Romania  (8% la femei si 7,6% la barbati) , in Italia (9,3% si 11,3% ), Bulgaria (11,3% si 11,6% ) si Franta (12,7% si 11,7% ). Cele mai mari proportii de femei obeze au fost inregistrate in Marea Britanie (23,9%), Malta (21,1%), Lituania (20,9%) si Estonia (20,5% in 2006/7), iar cei mai multi barbati obezi erau in Malta (24,7%), Marea Britanie (22,1%), Ungaria (21,4%), si Republica Ceha (28,4%) (fig.8,9).

Nu exista diferenta semnificativa in ceea ce priveste sexul: proportia obezitatii a fost mai mare la femei in opt state membre, la barbati in zece si la fel intr-unul din state.

 

Fig. 8 Proportiile supraponderalitatii si ale obezitatii la femeile adulte in tarile UE in 2008/2009

 

 

Fig. 9 Proportiile supraponderalitatii si ale obezitatii la barbatii adulti in tarile UE in 2008/9

 

 

 

Datele provin de la European Health Interview Survey (EHIS) publicat de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. EHIS are ca scop masurarea starii de sanatate, a stilului de viata si a ingrijirilor de sanatate a cetatenilor din statele membre ale UE18. Ponderea persoanelor obeze variaza in functie de grupele de varsta. In cazul femeilor este un model clar in toate statele europene din care provin datele si anume, cu cat varsta este mai inaintata, cu atat ponderea obezelor este mai mare (fig10). Cele mai mari diferente intre extremele de varsta la femei s-au inregistrat in Lituania, Slovacia, Republica Ceha si Estonia. Pentru cele mai tinere grupe de varsta, ponderea de femei obeze din Marea Britanie este in mod deosebit notabila.

 

Fig. 10 Ponderea obezitatii la femeile din UE in functie de grupa de varsta

 

 

 

In cazul barbatilor (fig.11), in 12 din 19 state membre cea mai mare pondere a obezitatii a fost inregistrata la grupa de varsta 65-74 de ani, iar in celalte sapte tari membre, cea mai mare pondere a fost inregistrata la grupa de varsta 45-64 de ani. Cele mai mari diferente intre grupele de varsta la barbati au fost in Marea Britanie, Ungaria, Malta si Grecia. Pentru grupa de varsta 25-44 ani in Malta si 45-64 in Marea Britanie se inregistreaza un procent foarte mare de barbati obezi.

 

Fig. 11 Ponderea obezitatii la barbatii din UE in functie de grupa de varsta

 

IV. Grupuri tinta afectate si caracteristici ale modelului de morbiditate si mortalitate romanesc, cu evidentierea inegalitatilor existente.

 

      In Romania obezitatea a avut un trend ascendent de cand a inceput sa raporteze aceasta afectiune, astfel incat in perioada 1995-1999 tara noastra a fost incadrata de catre Asociatia Internationala de Studiu a Obezitatii in grupa tarilor europene cu proportia obezitatii cuprinsa intre 15-19,9%, iar in perioada 2000-2008 in cea cu obezitate intre 20-24,5%.15

In fig.13 este prezentata prevalenta supraponderalitatii, respectiv a obezitatii in Romania, pe grupe de varsta, asa cum reiese din raportul EUROSTAT din anul 2000.

 

Fig.13 Prevalenta supraponderalitatii, respectiv a obezitatii in Romania, pe grupe de varsta

 

 

 

Ultimele date publicate in noiembrie 2011 de EUROSTAT arata ca in statele UE, intre 8%-25% din adulti sunt obezi.

 

Datele au fost culese din cele 19 state membre in anii 2008-2009. 16,17

Mai concret, proportiile au variat intre 8%-23,9% la femei si intre 7,6%-24,7% la barbati. Atat pentru barbatii, cat si pentru femeile de peste 18 ani, cea mai mica rata a obezitatii in 2008/9 a fost inregistrata in Romania  (8% la femei si 7,6% la barbati)

Conform aceluiasi studiu, in Romania, proportia cea mai mare a obezitatii la femei se inregistreaza la cele cu grad de scolarizare scazut,  pe cand la barbati, cei cu grad de scolarizare inalt au avut cea mai proportie de obezitate.

 

V.Determinanti specifici si dinamica acestora

 

Determinantii ce favorizeaza raspandirea obezitatii sunt multipli, printre cei mai importanti sunt:

  1. Factori comportamentali - obiceiurile alimentare nesanatoase, alimentatia cu mancaruri tip fast-food si dulciuri concentrate - consumate in exces si din cauza ambalajelor si reclamelor ispititoare, cunostintele insuficiente ale populatiei despre alimentatia sanatoasa, nerespectarea de majoritatea oamenilor a regimului de munca si odihna, practicarea insuficienta a sportului, culturii fizice etc.

2. Factorii neuropsihici pot favoriza de asemenea aparitia bolii, prin modificarea apetitului si a stilului de viata. Pofta de mancare a obezilor este influentata de o multitudine de factori: tulburari psihice, leziuni hipotalamice, pituitare, sau alte leziuni cerebrale, afectiuni tiroidiene (hipotiroidism), hiperinsulinism.

3. Anumite modificari ale activitatii glandelor endocrine pot crea o predispozitie la obezitate, si anume: - functia exagerata a glandelor suprarenale poate sa duca, in anumite conditii, la o crestere a poftei de mancare, iar unele boli ale pancreasului si ale glandei tiroide duc la obezitate datorita modificarii functiilor tiroidei, tulburari ovariene si in special la menopauza, care predispun la cresterea masei corporale etc.

4. Factorii ereditari. La anumite persoane, exista o predispozitie la obezitate. Aceasta predispozitie este de obicei comuna mai multor membri ai uneia si aceleiasi familii, fiind o predispozitie familiala.

Raportul Tehnic al OMS, Dieta, Nutritie si Prevenirea Bolilor Cronice a stabilit principalii determinanti ai obezitatii (OMS, 2003). Comitetul a agreat (OMS,2003; Swinburn et al.2004) ca este sigur ca sedentarismul si aportul ridicat de alimente cu densitate energetica mare, dar saraca in micronutrienti creste riscul de obezitate si ca activitatea fizica regulata, precum si aportul crescut de fibre alimentare scad riscul de obezitate. Mai mult, s-a stabilit, in baza evidentelor existente, ca riscul obezitatii este crescut in cazul publicitatii la alimente cu densitate energetica mare si la unitati de fast food, al aportului de bauturi racoritoare si sucurilor de fructe indulcite cu zahar, al conditiilor socio-economice scazute. Pe de alta parte, alimentatia la san, precum si mediul familial si scolar ce incurajeaza alegerea alimentelor sanatoase pentru copii scad riscul de obezitate (Swinburn et al.2004).21

In anul 2006 Chang, Barrett si Vosti in SUA au desfasurat un studiu intitulat "Determinantii fizici, sociali si culturali ai obezitatii: Un studiu empiric in SUA" [18]. Multi factori, cum ar fi stilurile de viata in familie, sedentarismul, tulburarile psihologice si problemele ocupationale pot contribui la aparitia obezitatii. (Flegal et al., 2002, Hedley et al.,2004).  Obezitatea este puternic influentata de factori demografici si socio-economici                (Flegal et al., 2002, Bray, 1980).  Inovatiile tehnologice au dus la aparitia unor produse care economisesc timp si munca, de exemplu computere, masini de spalat vase, televizoare, care scad consumul de calorii. Americanii merg foarte putin pe jos sau cu bicicleta, ei folosesc automobilul mult mai des fata de anii precedenti pentru a se deplasa pe distante scurte. In 2000, peste 26% din adulti au raportat ca nu practica activitate fizica in timpul liber    (Chou et al., 2004).  A crescut substantial timpul petrecut in fata televizorului , conform unui studiu al Departamentului SUA pentru munca, desfasurat in 2006. Unii sunt de parere ca principalul motiv pentru cresterea excesiva a greutatii inn SUA sunt modificarile aparute in procesul tehnologic de preparare a mancarurilor, ceea ce a dus la o crestere a numarului d emese consumate de americani. (Cutler, 2003).  Procentul de detinatori de cuptoare cu microunde a crescut de la 0% gospodarii in 1960 la peste 80% in 2006  (US DOE, 2006), iar numarul gospodariilor in care se gasesc televizoare este de aproape 100%.  Corespunzator, a crescut si numarul de ore petrecut in fata televizorului, de la 70 minute pe zi in 1960 la 181 minute in 2000 (Berg et al., 2002). 

Desi multe studii au identificat modificari specifice in comportamentele alimentare si de consum al energiei fizice, precum si in ceea ce priveste veniturile populatiei din SUA, nici unul dintre ele nu a evaluat importanta relativa a fiecaruia dintre acesti factori in determinarea cresterii recente a greutatii corporale.

            In ceea ce priveste principalii determinantii sociali ai obezitatii, acestia sunt clasa sociala, fumatul, malnutritia timpurie, numarul de copii, urbanizarea.

            Un studiu efectuat in 1989 in tarile dezvoltate a aratat ca femeile din clasele sociale superioare erau mai putin obeze, dar la barbati nu s-au observat aceste diferente. In tarile in curs de dezvoltare, femeile, copiii si barbatii din clasele sociale superioare erau mai putin obezi[19].

O actualizare a studiului din 2007 a aratat ca aceste corelatii s-au mai slabit din cauza globalizarii.[20]        Fumatul are rol semnificativ asupra greutatii individului, datorita efectului de suprimare a apetitului produs de nicotina. Cresterea in greutate dupa renuntarea la fumat este de 4,4 kg in 10 ani la barbati si 5 kg la femei. [21]   Modificarile endocrine aparute in perioada de malnutritie duc la stocarea egrasimii in momentul in care sunt disponibile mai multe calorii.[22]

            In SUA, riscul unei femei pentru obezitate creste cu 7% per copil, iar al unui barbat cu 4%. Acest lucru poate fi explicat partial prin aceea ca avand mai multi copii, scade activitatea fizica a parintilor.[23]

             In ultimele decenii, societatile traditionale din multe tari in curs de dezvoltare au inregistrat o urbanizare rapida si neplanificata, ceea ce a dus la stiluri de viata caracterizate prin alimentatie nesanatoasa, activitate fizica redusa si consum de tutun[24].

In UE, ponderea persoanelor obeze variaza si in functie de nivelul educational. Nivel scazut de educatie se refera la educatia pre-primara, primara si prima treapta a educatiei secundare (ISCED nivel 0-2), nivelul mediu este a doua treapta a educatiei secundare si educatia postsecundara non-tertiara (ISCED nivel 3-4), iar nivelul superior este educatia tertiara (ISCED nivel 5-6). La femei modelul este din nou clar : proportia femeilor obeze scade odata cu cresterea nivelului de educatie in toate statele membre (fig.11). Cele mai mari diferente in ceea ce priveste obezitatea  randul femeilor cu un nivel scazut de educatie fata de cele cu nivel ridicat de educatie s-au observat in Slovacia, Malta, Polonia si Grecia16,17.

 

 

Fig. 11 Ponderea obezitatii la femei in functie de nivelul educational

 

 

 

La barbati , in 11 din statele membre cea mai mare pondere a obezitatii a fost observata in randul celor cu nivel scazut de educatie, in 5 state in randul celor cu nivel mediu de educatie, in timp ce in Bulgaria si Estonia a fost in randul celor cu nivel ridicat de educatie (fig.12).

 

Fig. 12 Ponderea obezitatii la barbati in functie de nivelul educational

 

 

 

 

VI. Impactul asupra starii de sanatate, serviciilor de sanatate si calitatii vietii

 

Obezitatea este asociata cu cresterea riscului pentru multe probleme de sanatate, inclusiv mai multe cauze majore de deces si dizabilitate in tarile dezvoltate: boli cardiovasculare, diabet zaharat, unele forme de cancer.  Multe persoane obeze sufera si de izolare sociala, probleme financiare. Asociatia Internationala pentru Studiul Obezitatii ofera o privire de ansamblu asupra asocierilor intre excesul de greutate si o serie de boli (fig. 15).[25]

Fig.15 Riscul relativ estimat al bolii in functie de categoria de IMC: supragreutate si obezitate

 

Boala

RR Supragreutate*

RR Supragreutate*

RR Obezitate*

RR

Obezitate*

Ajustari in functie de varsta**
(multiplicator al riscului diferential )

Ajustari in functie de fumat**
(nefumator = 1.0)

 

barbati

femei

barbati

femei

 

 

Mortalitate prin toate cauzele

1.20

1.15

1.55

1.50

x 0.98 de la varsta de 50 de ani
x 0.95 de la varsta de 60 de ani
x 0.90 de la varsta de 70 de ani

inconsistent

Boala coronariana ischemica

1.35

1.35

2.00

2.00

x 0.70 peste varsta de 65 de ani

x 2.5 la fumatori

Accident vascular cerebral

1.20

1.20

1.50

1.55

x 0.75 de la varsta de 65 de ani

 

Diabet zaharat

2.25

2.30

5.50

7.00

x 0.92 de la varsta de 60 de ani
x 0.90 de la varsta de 75 de ani

 

BPOC

1.00

1.00

1.00

1.00

 

 

Cancer - Plaman

0.80

0.88

0.65

0.70

 

 

Cancer - San

1.00

1.00
1.12 peste varsta de 50

1.00

1.00
1.25 over age 50

 

 

Cancer - Oral

0.80

0.88

0.65

0.70

 

 

Cancer - Coolrectal

1.20

1.08

1.40

1.10

x 0.90 de la varsta de 45 de ani

 

Cancer - Esofagian (toate formele combinate)

1.00

1.00

1.00

1.00

 

 

Cancer - Esofagian (adenocarcinom)

1.60

1.50

2.45

2.15

 

 

Cancer - Esofagian  (cellule scuamoase)

0.72

0.53

0.55

0.30

 

 

Cancer - Rinichi (renal)

1.24

1.32

1.55

1.80

 

x 0.60 la fumatori

Cancer - Vezicula biliara

1.05

1.35

1.25

1.85

x 1.17 de la varsta de 45 barbati
x 0. de la varsta de 45 femei

 

Cancer - Uter (endometru)

---

1.50

---

2.50

 

 

* Supragreutate IMC 25-29.9 kg/m2, Obezitate IMC =>30kg/m2 - Greutate normala = 1.0

** Ajustarile pentru varsta si fumat sunt date ca multiplicatori ai riscului diferential de la baza (1.0).   Astfel, un multiplicador de x 0.95 aplicat la un RR de 1.20 ar determina un RR de 1.19(calculate ca RR' = 1 + A(RR-1) ,unde RR este riscul relative dat, iar  RR' este riscul relative ajustat si A este multiplicatorul ajustarii)

Costurile directe ale obezitatii constau in resursele folosite in cadrul sistemului ingrijirilor de sanatate, care pot include costurile aparute in urma utilizarii excesive a ambulatoriului, spitalizare, farmacoterapie, teste de laborador sau radiologice, ingrijiri pe termen lung, din cauza afectiunilor favorizate de excesul de greutate (de exemplu boli cardiovasculare, cancer, osteoartrita).[26] Este demn de notat ca cresterea costurilor medicale difera substantial daca obezitatea este moderata sau severa, precum si in functie de factori demografici, cum sunt varsta si rasa.[27] Costurile medicale ale obezitatii reprezinta 4,3-7% din cheltuielile pentru ingrijiri de sanatate in SUA.[28] Pe langa costurile directe exista si costuri semnificative indirecte, prin scaderea numarului de ani lipsiti de disabilitati si cresterea mortalitatii inainte de pensionare, pensionare anticipata, absenteism la locul de munca sau scaderea productivitatii si pensii pentru disabilitati ca rezultat al bolilor cronice favorizate de obezitate.[29] Trogdon si colab. au aratat in 31 de studii ca muncitorii obezi pierd mai multe zile lucratoare din cauza imbolnavirilor, accidentelor si disabilitatii. [30] Cresterea procentului de obezitate in randul fortei de munca obliga angajatorii sa acorde atentie sporita strategiilor de prevenire a cresterii in greutate a angajatilor.

In SUA a fost realizat in intervalul 2 ianuarie - 2 octombrie 2011 un studiu de cercetare bazat pe indicele Gallup-Healthways Well-Being.  Studiul Gallup a avut un esantion de 109.875 angajati americani full-time - cei care lucreaza cel putin 30 de ore pe saptamana.[31]

Analistii Gallup sustin ca "Angajatii cu norma intreaga din SUA care sunt supraponderali sau obezi si au boli de inima lipsesc 450 de milioane de zile de la munca, comparativ cu angajatii sanatosi - rezultand o pierdere de 153 miliarde de dolari, din cauza lipsei productivitatii". Obezitatea creste si costurile serviciilor medicale. Lipsa productivitatii influenteaza profiturile, care sunt deja ingenuncheate de economia anemica. Potrivit Gallup, americanii grasi nu isi duc "propria greutate", cand vine vorba de asigurarile de sanatate. Sistemul cheltuie mai multi bani cu ei si in consecinta acestia ar trebui sa plateasca mai mult.  Ar trebui luate masuri fiscale astfel incat sa ii oblige pe supraponderalii din SUA sa renunte la cateva kilograme.

Obezitatea are consecinte psihosociale serioase si impact negativ asupra starii generale. Ea este legata de vitalitate scazuta[32] si creste riscul de discriminare sociala si scaderea mobilitatii sociale. Venitul familial scazut este de asemenea asociat cu excesul de greutate[33]. Obezitatea  in adolescenta afecteaza traiectoria profesionala a indivizilor .

In SUA, anumite grupuri au inregistrat o crestere mai mare a obezitatii (cu aproximativ 15%), ca de exemplu femeile de rasa neagra non-hispanice si femeile mexicane care traiesc in SUA.[34]

Obezitatea la copii are o importanta deosebita, deoarece obiceiurile alimentare si nivelul efortului fizic sunt adoptate de timpuriu si tind sa persiste toata viata. Din acest motiv, tinerii obezi au tendinta de a deveni adulti obezi, cu toate riscurile pentru sanatate  ce decurg din acest fapt: boala cardiaca, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale si anumite tipuri de cancer. Conform Comisiei Europene, aproximativ 3 milioane de scolari din Europa sunt obezi si aproximativ 85 000 devin obezi in fiecare an. Se estimeaza ca bolile legate de obezitate sunt raspunzatoare pentru 7 % din costurile totale de sanatate in Uniunea Europeana.1   

           

VII. Concluzii si mesaje cheie

 

            1.Obezitatea este cauzata, in mare parte, de comportamentul alimentar. Studiile arata ca peste 80% dintre intelectualii romani sar peste micul dejun, ceea ce duce la aparitia unei senzatii accentuate de foame catre seara.

2. In tarile UE, atat pentru barbatii, cat si pentru femeile de peste 18 ani, cea mai mica rata a obezitatii in 2008/9 a fost inregistrata in Romania  (8% la femei si 7,6% la barbati).

3.Cea  mai mare prevalenta a obezitatii in tara noastra a fost inregistrata, atat la barbati, cat si la femei la grupa de varsta 45-64 de ani, urmata de grupa 65-74 ani, apoi grupa 25-44 ani iar grupa cu cele mai putine cazuri de obezitatea a fost cea 18-24 ani.

4. Ponderea cea mai mare a obezitatii la femeile din tara noastra,  in functie de nivelul educational, a fost inregistrata la cele cu nivel mai scazut, la fel ca si in toate celelalte tari ale UE. La barbati insa, ponderea cea mai mare au avut-o barbatii cu nivel educational ridicat, alaturi doar de putine alte tari din UE.

5.Tehnologia tot mai avansata mareste gradul de sedentarism. 6.Persoanele obeze sunt supuse unor riscuri majore pentru sanatate, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, unele forme de cancer

 

 

VIII. Exemple de interventii de sanatate publica eficiente si eficace in managementul obezitatii la nivel national

 

Societatea de Nutritie din Romania a elaborat in 2006 "Ghid pentru alimentatia  sanatoasa"   - coordonator Mariana Graur, care poate fi accesat si consultat pe adresa de internet:  http://www.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf 

In anul 2005 a fost realizata in tara noastra, sub egida Ministerului Sanatatii, ancheta Atitudini si comportamente legate de stilul de viata sanatos. Ancheta s-a bazat pe un chestionar structurat asistat, pe un esantion stratificat, probabilist, bistadial, de 3000 de subiecti. In ceea ce priveste comportamentul alimentar al subiectilor, rezultatele au aratat, printre altele ca obiceiurile alimentare nu difera foarte mult dupa indicele de masa corporala (IMC), chiar daca ponderea celor care au fost sfatuiti sa-si schimbe regimul alimentar creste de la 18% in cazul persoanelor cu greutate normala la 54% in cazul obezilor de gradul II.

Diferentele in functie de tipul de alimente consumate sunt destul de reduse (persoanele obeze consuma mai rar peste sau legume proaspete), dar cantitatea de alimente ingerata este diferita (aceasta informatie nu a fost cuantificata).

 

In Romania a fost realizat in perioada 2009-2010 Raportul Asupra Cercetarii Comportamentelor de Sanatate la Copiii si Adolescentii din Romania - Studiu HBSC/WHO (2010)[35], cu informatii provenind de la 3 baze de date cu 5504 chestionare valide : 1681 pentru categoria de 11 ani, 1763 pentru categoria de 13 ani si 2060 pentru categoria de 15 ani. Enumeram mai jos unele dintre rezultatele obtinute in urma analizarii comportamentelor tinta in randul copiilor si adolescentilor:

1. Proportia celor care consuma zilnic micul dejun variaza intre 34% si 54%.  Se remarca o tendinta semnificativa de scadere a luarii micului dejun de la varsta de 11 ani la cea de 15 ani, rezultat ce poate sugera cresterea frecventei acestui comportament nesanatos si dupa 15 ani.

2. In ceea ce priveste consumul zilnic de fructe si legume, consumul zilnic de fructe scade semnificativ cu varsta, atat pentru baieti, cat si pentru fete, iar baietii consuma semnificativ mai putine fructe decat fetele. Dintre fetele si baietii de 11-15 ani,  60% nu au un consum adecvat de fructe. Nu s-au constatat diferente semnificative intre copiii din mediul urban si rural. Tendinta de consum de fructe a ramas constanta fata de 2005, cu exceptia grupei de varsta de 13 ani, unde s-a redus semnificativ. Consumul de legume este semnificativ mai redus decat cel de fructe la toate categoriile de varsta si sex fata de anul 2005.

Studiul HBSC - Romania aduce evidente pentru ca programele de promovare a unei alimentatii sanatoase in randul copiilor sa urmareasca cresterea consumului de fructe si legume.        

3. Desi se constata o tendinta de scadere semnificativa fata de 2005/2006 a consumului de sucuri carbogazoase in randul copiilor, acest comportament de risc ramane inca unul foarte raspandit, peste media celor 42 de tari HBSC (2005/2006). Daca la procentul tinerilor care consuma zilnic o bautura carbogazoasa cumulam pe cei care consuma acest tip de bauturi de 5-6 ori pe saptamana, rezulta ca aproximativ 50% din tineri consuma in exces sucuri cu adaus de zahar.  Acest consum este mai prevalent in randul copiilor (atat fete cat si baieti) proveniti din familii cu status socio-economic ridicat. In concluzie, educatia consumului de apa la copii si adolescenti apare ca o necesitate.

4. Daca la consumul crescut de racoritoare indulcite, se adauga si consumul de dulciuri, cipsuri si cartofi prajiti, se contureaza pregnant un pattern de comportament alimentar ce favorizeaza obezitatea. Consumul de dulciuri este semnificativ mai crescut in randul fetelor, iar cel de chipsuri si cartofi prajiti, in randul baietilor. Se constata o tendinta de scadere a consumului odata cu varsta. Modificarea comportamentala apare ca necesara nu doar in randul copiilor, dar si al parintilor, avand in vedere ca tinerii percep ca pot sa obtina aceste produse de la parinti oricand doresc.

 

Numarul cazurilor de obezitate la elevii din invatamantul primar s-a dublat in ultimii 8 ani. Potrivit studiului realizat de Institutul de Sanatate Publica Bucuresti,[36] cauza principala este stilul de viata nesanatos al scolarilor:  mai multe gustari pe parcursul unei zile, constand in dulciuri, minuturi, snacks-uri si rareori, consum de fructe. In alimentatia copiilor si adolescentilor supraponderali si obezi se regaseste de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri, bauturi racoritoare carbogazoase . Studiul arata ca se constata o crestere mai accentuata a obezitatii pe grupe de varsta la copiii din invatamantul primar. Daca in 2001, in clasa a IV-a, obezitatea neendocrina a fost de 1,6%, in 2008 a ajuns la 3,6%. Obezitatea aparuta la copii si adolescenti are un impact deosebit asupra starii de sanatate, atat fizica cat si psihica. Studiul arata ca gradul de obezitate din copilarie influenteaza gradul de obezitate de la maturitate, impreuna cu consecintele generate de fenomene negative si complicatii la varsta adulta.

 

 

IX. Coordonate colectiv de elaborare

 

Coordonator: Conf. CARMEN DOMNARIU, medic primar Sanatate Publica si Management Sanitar, Centrul Regional de Sanatate Publica Sibiu

Membri colectiv: Dr.IOANA VESTEMEAN, medic specialist medicina generala, Centrul Regional de Sanatate Publica Sibiu

 

 



[2] Promoting Heart Health A European Consensus - February 2004, http://www.escardio.org/about/what/advocacy/Documents/background_doc_promoting_heart_health.pdf, ,accessed 30 Nov.2011

 

[3]The Luxembourg Declaration on Workplace Health Promotion in the European Union, 2005 http://www.kardiocz.cz/resources/upload/data/54_LuxembourgDeclaration_116Kb.pdf, accessed 30 Nov.2011

 

[4] Sanatate UE -portalul UE dedicat sanatatii publice, http://ec.europa.eu/health-eu/my_lifestyle/nutrition/index_ro.htm ,accessed 30 Nov.2011

 

[5] The challenge of obesity in the WHO European Region and the strategies for response, 2007 http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/74746/E90711.pdf ,accessed 2 Dec.2011

[6]Program de preventie a bolilor cardiovasculare  - Societatea Romana de Cardiologie -  http://www.cardioportal.ro/files/Program_de_Preventie_a_BCV.pdf ,accessed 30 Nov.2011

[7] The European Association for the Study of Obesity www.easoobesity.org ,accessed 2 Dec.2011

[8]WHO,Obesity and overweight, factsheet nr.311, 2011 http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/index.html ,accessed 2 Dec.2011

[9] EASO Strategic Plan 2010-2012 http://www.easo.org/documents/EASOStrategicPlan-WebsiteVersion.pdf,accessed 30 Nov.2011

[14] WHO Global Infobase, https://apps.who.int/infobase/Comparisons.aspx, accessed 2 Dec.2011

 

[15] Increasing Obesity Rates in Europe1985-2008 http://www.iaso.org/site_media/uploads/TrendsEuropeanadultsthroughtimeMay09.pdf, accessed 9 Dec.2011

 

[18] The Physical, Social, and Cultural Determinants of Obesity:An Empirical Study of the U.S., 2006 http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/25279/1/pp061108.pdf, accessed 2 Dec.2011

[19] Sobal J, Stunkard AJ (March 1989). "Socioeconomic status and obesity: A review of the literature". Psychol Bull 105 (2): 260-75.

[20] McLaren L ."Socioeconomic status and obesity", 2007,Epidemiol Rev 29: 29-48

[21] Flegal KM, Troiano RP, Pamuk ER, Kuczmarski RJ, Campbell SM . "The influence of smoking cessation on the prevalence of overweight in the United States", 1995, N. Engl. J. Med. 333 (18): 1165-70

[23] Bellows-Riecken KH, Rhodes RE . "A birth of inactivity? A review of physical activity and parenthood". 2008, Prev Med 46 (2): 99-110

[24] Reddy KS. Cardiovascular diseases in the developing countries: dimensions, determinants, dynamics and directions for public health action. 2001, Public Health Nutr ;5:231-7.

[25] Estimating the association between overweight and risk of disease,IASO

http://www.iaso.org/policy/healthimpactobesity/, accessed 12 Dec.2011

 

 

[26] Thompson D, Edelsberg J, Kinsey K, Oster G. Estimated economic costs of obesity to U.S. business, 1998 Am J Health Promot.,13:120-127

[27] Andreyeva T, Sturm R, Ringel JS. Moderate and severe obesity have large differences in health care costs.2004, Obes Res. ,12(12):1936-1943

[28] Finkelstein EA, Fiebelkorn IC, Wang G. National medical spending attributable to overweight and obesity: how much, and who's paying? 2003, Health Aff (Millwood),Suppl Web Exclusives:W3-219-226

[29] Narbro K, Jonsson E, Larsson B, Waaler H, Wedel H, Sjostrom L. Economic consequences of sick-leave and early retirement in obese Swedish women,1996, Int J Obes Relat Metab Disor, 20(10):895-903

[30] Trogdon JG, Finkelstein EA, Hylands T, Dellea PS, Kamal-Bahl SJ. Indirect costs of obesity: a review of the current literature.2008, Obes Rev. ,9(5):489-500

[32] Coakley E, Kawachi I, Manson J, Speizer F, Willett W, Colditz G. Lower levels of physical functioning are associated with higher body weight among middle-aged and older women. 1998,Int J Obesity, 22:958-996

[33] Gortmaker SL, Must A, Perrin JM, Sobol AM, Dietz WH. Social and economic consequences of overweight in adolescence and young adulthood. 1993,N Engl J Med;329(14):1008-1012.

[34] Flegal K, Carroll M, Kuczmarski R, Johnson C. Overweight and obesity in the United States: prevalence and trends, 1960-1994. Int J Obes. 1998;22:39-47.

 

[35] Campania VIATA, 2010 http://www.asphd.ro/index_files/birau/cvh_files/frame.htm, accessed 29 Nov.2011

1 comentariu7112 vizualizări21 mai 2012




rss 2.0
rss 2.0