Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Sanatate Duminica 12 Iulie 2020 - 2642 vizitatori azi
31 Mai-Ziua Mondiala Fara Tutun.

Ziua Mondiala fara Tutun - 201. Tutunul ucide aproape jumatate din utilizatorii sai. Numarul decesele cauzate de tutun  este de 100 de milioane in secolul 20. Daca tendintele actuale continua, se va ajunge pana la un miliard de decese in secolul 21. 

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a selectat ca tema a celei de a 24-a  Zi Mondiale  fara Tutun "Interferenta industriei tutunului". Celebrarea va avea loc sub sloganul "Stop interferentei industriei tutunului!" si are ca scop informarea grupurilor tinta cu privire la  incercarile  industriei de tutunului din ce in ce in ce mai agresive de a submina masurile pentru implementarea Conventiei-cadru a OMS privind controlul tutunului (CCCT OMS), si contracararea  acestor incercari, din cauza pericolului grav pe care il reprezinta pentru sanatatea publica .

Actualmente fumeaza circa 1.3 miliarde de locuitori  din populatia de 7 miliarde a globului, adica in medie 18.6%, iar in  Europa 29 %.

Se estimeaza ca aproape 80% dintre fumatori traiesc in tari cu venituri mici si medii. La nivel  global consumul produselor din tutun este in crestere, desi se inregistreaza anumite scaderi in unele tari cu venituri relativ ridicate.

Tutunul produce in prezent aproximativ 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori si fosti  utilizatori, iar mai mult de 600 000  sunt nefumatori expusi fumatului pasiv (dintre care 28% erau copii in 2004), astfel ca fara aplicarea unor masuri urgente, numarul deceselor ar putea creste anual la peste opt milioane pana in 2030.

Un raport recent OMS bazat pe analiza statisticilor de mortalitate din 2004 sugereaza ca circa 12% din totalul deceselor pot fi atribuite fumatului, procentul fiind in general mai mare pentru barbati decat pentru femei. Dintre regiunile OMS, regiunile cu valorile cele mai mari ale ratelor de mortalitate  datorata fumatului sunt  regiunile EURO si Americile cu 16 %.

La nivel global, proportia deceselor atribuite fumatului ditre decesele prin boli cardiovasculare este mai mare in randul adultilor tineri; astfel, la grupa de varsta 30 - 44 ani,  38% dintre decesele prin boala cardiaca ischemica, dar si 71% din decesele de cancer pulmonar si 42% din totalul bolilor cronice pulmonare obstructive au fost atribuite consumului de tutun.

In Romania 2004, 15% dintre toate decesele,  20% prin boli transmisibile si 16%  prin netransmisibile (NCD) erau cauzate de fumat. In categoria NCD, fumatului ii erau atribuibile  13% din toate decesele prin boli cardiovasculare,  28% - cancere si 51% - boli respiratorii.

Recentul studiu privind situatia fumatului la adulti la nivel global (Global Adult Tobacco Survey -GATS,  pentru Romania in  2011 indica o prevalenta a fumatului de 26,7% (4.85 milioane) si din  37,4%  la barbati fata de 16,7% la femei, ceea ce releva un anumit progres fata de prevalenta de 30,0 %  inregistrata in 2007.  

 FCTC reprezinta primul tratat negociat sub auspiciile OMS, cu scopul  de a controla la nivel la nivel global epidemia de tutun. Aplicarea acestui  tratat, ratificat prin acte normative legale pentru 174 de state si organizatii de integrare economica, (intre care UE), intampina opozitie si bariere din partea industriei tutunului ce incearca deschis sa dilueze masurile si sa amane termenele d eimplementare a  prevederilor legale  privind  FCTC la nivel national, iar  mascat recurge la o diversitate de tactici de sustinere a consumului de tutun si de discreditare a evidentelor stiintifice, institutiilor si persoanelor angajate in politicile anti-fumat.

Guvernele, ministerele sanatatii, alte agentii, structurile administrative deconcentrate, precum si societatea civila trebuie sa mentina o stare continua de vigilenta fata de aceste atacuri la adresa sanatatii publice.

Raportul GATS Romania 2011 mentioneaza, dincolo de progrese, etapele inca necesare pentru  aplicarea FCTC in domeniile protejarii persoanelor de fumul de tutun si al

interdictiilor privind publicitatea, promovarea si de sponsorizarea tutunului.

Ziua Mondiala fara Tutun 2012 poate contribui semnificativ la acest deziderat prin  evidentierea  la nivel local a obstructionarii a prevederilor legale in vigoare si gasirea celor mai eficiente solutii pentru contracararea.

Cu ocazia ZMFT 2012 in judetul nostru se preconizeaza urmatoarele actiuni: activitate IEC la Penitenciarul Bistrita 30 mai, activitati informare, consiliere si suport in zona pietonala impreuna cu partenerii nostri Directia De Tineret si Sport, Agentia Nationala Antidrog, Asociatia Amazoanelor Bistritene in data de 31 mai, punct  de informare in cabinetele scolare, activitati pe parcursul vacantei de vara.

Partenerii nostrii din media sunt invitati sa participe si sa mentioneze aceste evenimente ca o contributie la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin prevenirea si/sau renuntarea la consumul de tutun .

                                                    Soc., Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii

 
 Dir. Adj. Exec.Sanatate Publica,

            Dr. Doina Petri.

 

 

 

 

POLITICILE INDUSTRIEI DE TUTUN. Ziua Mondiala Fara Tutun (ZMFT)  propune simbolic 24 de ore de abstinenta de la tutun pe intreg globul, dar scopul este de a atrage atentia intregii lumi asupra efectelor negative ale consumului de tutun care conduce in prezent la un numar semnificativ de decese la nivel mondial in fiecare an. Tema anului in curs atrage atentia asupra interferentei industriei tutunului cu viata sociala, de unde sloganul  "Stop interferentei tutunului"!

       In articolul de fata ne propunem sa punem in evidenta strategiile  extrem de bine puse la punct prin care, una din industriile cele mai puternice in lume si-a dezvoltat o strategie  rafinata care imbraca adesea o fata sociala mai mult decit acceptabila.   Vorbim astfel de strategia (1) documentarii care are drept scop monitorizarea tendintelor sociale cu scopul anticiparii provocarilor viitoare; (2) strategia relatiilor  publice unde scopul este de a modela opinia publica folosind mass media pentru a promova pozitii favorabile industriei tutunului; (3) strategia lobby-ului, respectiv incheierea de intelegeri  si influientarea evolutiilor politice; (4) strategia finantarii  cercetarii - inclusiv a universitatilor cu scopul fabricarii de incertitudini privind efectele tutunului asupra sanatatii (de altfel o idee a filmului The Insider cu Russel Crow, 1999); (5) sprijinirea grupurilor pentru drepturile fumatorilor cu scopul de a crea impresia de sprijin public spontan la nivelul populatiei; (6) filantropia, cu scopul de a "cumpara" prietenii  si respectabilitate sociala  in rindul mediilor artistice, sportive, umanitare, culturale; (7) responsabilitatea sociala corporatista cu scopul de a promova masuri voluntare ca modalitate eficace de abordare a controlului tutunului  si crearea unei iluzii a unei companii "schimbate" pentru a stabili parteneriate cu interes in domeniul sanatatii  etc.

     Robert Proctor, profesor de istorie la Universitatea Stanford, a scos pe piata o carte (Golden Holocaust) in care dezvaluia  ravagiile tutunului  si masinatiunile din industria tabacului intre anii 1940 si 1990.  Cartea lui  dezvaluie secrete din lumea producatorilor de tigari. Astfel, autorul vorbeste de o intalnire secreta din anul 1953, dintr-un hotel din New-York unde sau intilnit toti  marii patroni din industria tabacului.  Scopul era de a gasi o solutie publicitara de mare efect, care sa puna  in umbra studii medicale (vezi strategia studii medicale combatute prin crearea de confuzie), care faceau legatura intre cancer si fumat. Planul era de a castiga timp prin raspandirea confuziei.

      O alta intriga arata acelasi autor, este legata de poloniul 210. Frunzele de tutun fixeaza  in mod natural acest element radioactiv, care apoi se regaseste in tigari. Industria tabacului a descoperit acest lucru in anul 1950. La inceput nu s-a facut nimic. Apoi s-au incercat diferite tehnici pentru a se scapa de acest element radioactiv pe care il descriau ca "o mica problema".   Cercetarile se faceau in secret. Studiiile nu s-au incheiat cu aplicabilitate practica, asa ca producatorii de tigari au hotarit sa nu mai faca  nimic impotriva poloniului 210. Date ulterioare au demonstrat ca acest element este responsabil de un caz din o suta de cancer pulmonar.

       O alta manevra  mai putin cunoscuta este cea din 1945. Europa avea nevoie de America pentru a se redresa dupa razboi si aici intra in discutie  planul Marshall. Un senator propune ca pe langa alimentele trimise Europei sa fie adaugate si cateva tone detigarete din tutun galben. Acest tutun era mai putin cunoscut in Europa, unde se fuma un tutun maroniu, mai puternic, mai intepator. Cu aceasta ocazie, "blondele" s-au impus in Europa!  Mai usoare, ele se inhaleaza mai profund si dau dependenta.
    IIn anul 1998, a fost incheiat un acord intre producatorii de tigari si 46 dintre statele americane. Una dintre conditiile acestui acord a fost ca arhivele secrete, "documentele tabacului", sa fie incredintate Universitatii Stanford. Robert Proctor a reusit sa aiba acces la ele si a studiat aceste arhive timp de zece ani. In cartea pusa  in discutie aici,  ne explica cum industria a reusit  sa prezinte "dependenta data de tutun ca pe o forma sublima de libertate". Pretul acestei  abile politici publicitare a fost platit in vieti omenesti. Un numar incredibil de mare de vieti omenesti.
       Ca raspuns la schimbarea politicilor industriei de tutun, OMS a introdus un pachet de masuri de control al acestuia. Cunoscute sub acronimul MPOWER, masurile sunt identificate ca fiind cele mai eficiente in controlul tutunului. Fiecare corespunde cu cel putin o prevedere a Conventiei-cadru. Cele sase masuri MPOWER sunt: Monitor: monitorizarea consumului de tutun si a politicilor de preventie;Protect: protejarea populatiei fata de fumul de tutun;Offer: ajutorul oferit pentru renuntarea la fumat;Warn: avertizarea in privinta pericolelor tutunului;Enforce: punerea in aplicare a interdictiilor privind publicitatea; promotiile si sponsorizarile in legatura cu tutunul;Raise: cresterea nivelului taxarii tutunului.

                                    Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii al DSP BN.

 

 

 

Ziua Mondiala fara Tutun - 2012 - World No Tobacco Day (WNTD)   Analiza de situatie

Sumar:

1. Preambul

2. Mortalitatea atribuibila fumatului prin analiza multivariata

2.1  Endemia mondiala a fumatului: date actualizate

2.2  Mortalitatea atribuibila fumatului la nivel global si in regiunea Europa a OMS

2.3  Mortalitatea atribuibila fumatului in Romania

3. Actualitati privind FCTC ca riposta globala impotriva fumatului

4. Obstructii din partea industriei tutunului: tactici si metode de contracarare a acestora

5. Romania: tabloul fumatului si status-ul FCTC conform GATS 2011

6. Actualitati normative privind fumatul in Romania

7. Concluzii

8. Resurse bibliografice

9. Anexa

 1. Preambul

Cu ocazia Adunarii generale ONU din 16 septembrie 2011, OMS a selectat ca tema a WNTD 2012,  "Obstructionarea cadrului legal anti-fumat de catre industria tutunului". Celebrarea va avea loc sub sloganul "Sa facem din fiecare zi o Zi Mondiala fara Tutun" si are ca scop constientizarea in privinta strategiei asumate de  industria tutunului (TI) pentru a submina Conventia-Cadru OMS privind Controlul Tutunului (FCTC) si reflexia in privinta cailor de contracarare de catre autoritatile publice si societatea civila [1].

 2. Mortalitatea atribuibila fumatului prin analiza multivariata

2.1 Endemia mondiala a fumatului: date actualizate.

Tutunul ucide aproape jumatate din utilizatorii sai. Decesele cauzate de tutun s-au cifrat la 100 de milioane in secolul 20. Daca tendintele actuale continua, se va ajunge pana la un miliard de decese in secolul 21. 

Cu toate  eforturile  OMS de a initia si a pune in aplicare FCTC ca riposta globala impotriva fumatului, expertii apreciaza ca procentajul fumatorilor ramane deosebit de ridicat

de-a lungul ultimei decade ceea ce justifica folosirea termenului endemie in locul caracterizarii curente ca epidemie.   

Evaluarea prevalentei fumatului ca medie mondiala comporta numeroase dificultati metodologice: statisticile OMS si literatura stiintifica sunt foarte discrete in aceasta privinta.

Tutunul ucide  in prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori si ex. utilizatori iar mai mult de 600 000  sunt nefumatori expusi fumatului pasiv (dintre care 28% erau copii in 2004), astfel ca fara aplicarea unor masuri urgente, numarul deceselor ar putea creste anual la peste opt milioane pana in 2030 [4].

2.2 Mortalitatea atribuibila fumatului la nivel global si in regiunea Europa a OMS

Analiza multivariata a statisticilor de mortalitate din 2004 privind adultii in varsta >= 30 porneste de la estimatorul global de 5 milioane de decese pe an prin consum de tutun sau prin fumat pasiv, adica 12 % din totalul deceselor, in general mai multi barbati decat femei. 

Dintre regiunile OMS, avem urmatoarele procente : pentru regiunea europeana  16% , cu 25% la barbati si 7% la femei,  si Americile tot cu 16%, dar cu 17% la barbati si 15 % la femei (tabelul 1).

 Tabelul 1. Decese atribuibile fumatului pe genuri, regiuni OMS [5].

__________________________________________________________________________

                                                    Ponderea deceselor atribuibile fumatului (%)

Regiunea OMS                                                Barbati                        Femei                                   Total_

Africa                                                     5                                 1                                            3

 America                                               17                                15                                            16

 Est Mediteraneana                              12                                2                                              7

 Europa                                                            25                                7                                              16

 Asia de Sud-Est                                   14                                5                                              10

 Pacificul de Vest                                  14                                11                                            13

 Global                                                  16                                7                                              12

 Global au fost atribuibile fumatului 5% respectiv  14% dintre decesele prin boli transmisibile (CD) respectiv netransmisibile (NCD). Din ultima categorie puse pe seama fumatului au fost 10% din toate decesele BCV, 22% - cancere si 36% - boli respiratorii. In privinta CD, utilizarea tutunului este responsabila pentru un procent estimat de 7% din totalul deceselor datorate tuberculozei si 12% din decesele cauzate de infectii ale cailor respiratorii inferioare. 

La nivel global, proportia deceselor atribuibile fumatului in cadrul mortalitatii prin boli cardiovasculare este mai mare in randul adultilor tineri. Astfel in cohorta 30 - 44 ani 38% dintre decesele prin boala cardiaca ischemica, 71% din decesele de cancer pulmonar si 42% din totalul bolilor cronice pulmonare obstructive au fost atribuibile consumului de tutun [5]. 

 *Prevalenta  fumatului de tigarete/trabucuri/ tutun de pipa in regiunea Europa a OMS se gasea in 2009 intre  42%  - Grecia si 16% - Suedia. Romania se afla la jumatatea acestui interval cu o pondere de 30%, aproape de media UE cifrata la 29%. In privinta consumului de nicotina extra-tutun (tigarete electronice, bauturi cu nicotina), prevalenta se gasea intre 13/14%  - Danemarca /Finlanda si 0% - Macedonia; Romania inregistra prevalenta de 4% fata de media UE de 3%. Consumul mediu zilnic de tigarete in UE se cifra la 14.7 [6]. 

Mortalitatea prin  NCD -1527 la 100.000 locuitori -  a fost de aproximativ 21.9 ori mai mare decat pentru CD - 70 la 100.000. Fumatul a fost responsabil pentru 18% din totalul deceselor atat prin CD cat si prin NCD. 

In cadrul NCD boala cardiaca ischemica a reprezentat 437 de decese la 100.000 locuitori cu varsta >= 30 ani, 16% dintre acestea fiind atribuibile tutunului. Cancerele de trahee, de bronhii si de plamani au reprezentat 71 de decese la 100.000 locuitori, cu 85% din aceste decese atribuibile tutunului.

In privinta CD 24% din decese cauzate de infectiile respiratorii au fost atribuibile 

tutunului si 26% din totalul deceselor cauzate de tuberculoza au fost atribuibile fumatului.

1 din 5 decese considerate premature in randul celor cu varsta 30 - 44 ani si 1 din 3 din cohorta 45-59 ani au fost atribuibile consumului de tutun. In cohorta 45-59 ani, 33 % din decesele cauzate de infectii  ale cailor respiratorii inferioare, 48,7% din decesele cauzate de toate bolile cardiovasculare si 86,1% din decesele prin cancerele de trahee, de bronhii si de plamani au fost atribuibile tutunului [5].

 2.3  Mortalitatea atribuibila fumatului in Romania

In Romania 2004, 15% dintre toate decesele (24 % la barbati si 6 % la femei), 20 % prin CD si 16% prin NCD, erau cauzate de fumat. In categoria NCD, fumatul raspundea de 13 % din toate decesele BCV, 28% - cancere si 51 % - boli respiratorii.

Mortalitatea prin NCD - 1774 la 100.000 locuitori -  a fost de aproximativ 32 ori mai mare decat prin CD - 56 la 100.000. Boala cardiaca ischemica a cauzat 468 de decese la 100.000, 15% din aceste decese fiind atribuibile tutunului. Cancerele de trahee, de bronhii si de plamani au reprezentat 66 decese la 100.000 locuitori,  84% dintre acestea fiind atribuibile tutunului.

In cadrul CD, 21%  din totalul deceselor prin infectii respiratorii si 27% din totalul deceselor prin tuberculoza, au fost atribuibile fumatului.

Aproape 1din 4 decese considerate a fi premature in randul celor cu varsta 30 - 44 ani si 1din 3 din cohorta 45-59 ani au fost puse pe seama fumatului. In cohorta 45-59 ani, 36,6%  din decesele cauzate de infectii ale cailor respiratorii inferioare, 54,2%  din decese prin toate bolile cardiovasculare  si 88,4%  din decesele prin cancere de trahee, de bronhii si de plamani au fost atribuibile fumatului [5].

Date statistice detaliate privind mortalitatea atribuibila tutunului in Romania se gasesc in Anexa.

 3. Actualitati privind FCTC ca riposta globala impotriva fumatului

FCTC reprezinta primul tratat international de sanatate publica, negociat sub auspiciile OMS, care incearca sa se opuna la nivel global endemiei fumatului. A fost adoptat de catre Adunarea Mondiala a Sanatatii la 21 mai 2003 si a intrat in vigoare la 27 februarie 2005 -  unul dintre cele mai rapide procese de punere in aplicare din istoria Organizatiei Natiunilor Unite.

FCTC angajeaza in prezent 174 parti  (intre care UE) obligate legal sa se conformeze prevederilor sale, reprezentand aproape 90% din populatia lumii. Tratatul, depus la sediul ONU din New York, este in continuare deschis atat statelor membre OMS cat si statelor ne-membre OMS dar membre ONU, precum si organizatiilor de integrare economica regionala.

Romania a semnat FCTC la 25 iunie 2004 si l-a ratificat la 27 ianuarie 2006, iar acesta a intrat in vigoare 3 luni mai tarziu [7].

In 2008 OMS a introdus un pachet de masuri de control al tutunului pentru a ajuta tarile sa puna in aplicare FCTC. Cunoscute sub acronimul MPOWER, masurile sunt identificate ca fiind cele mai eficiente in controlul tutunului. Fiecare corespunde cu cel putin o prevedere a Conventiei-cadru. Cele sase masuri MPOWER sunt: Monitor: monitorizarea consumului de tutun si a politicilor de preventie; Protect: protejarea populatiei fata de fumul de tutun; Offer: ajutorul oferit pentru renuntarea la fumat; Warn: avertizarea in privinta pericolelor tutunului; Enforce: punerea in aplicare a interdictiilor privind publicitatea; promotiile si sponsorizarile in legatura cu tutunul; Raise: sporirea taxarii tutunului [4].

 4. Obstructii din partea industriei tutunului: tactici si metode de contracarare a acestora

Tacticile utilizate de industria tutunului  pentru a submina aplicarea FCTC includ [8]:

-         Monitorizarea atenta a activitatilor specifice OMS pentru a depista nisele de folosit in interesul propriu;

-         Prezentarea distorsionata in media comerciala a datelor si a argumentelor din rapoartele  OMS anti-tabac;

-         Stabilirea de relatii nepotrivite cu personalul OMS, in paralel cu incercari de a discredita organizatia si angajatii sai;

-         Influentarea guvernelor in scopul amanarii/diluarii masurilor/reglementarilor privind  controlul tutunului asumate prin participarea la FCTC;

-         Parteneriatele cu guvernele in diverse actiuni sociale, incluzand de exemplu, combaterea fumatului insasi, dar limitata insa la un segment ingust al populatiei  (de tipul "Fumatul nu este pentru minori!");

-         Manipularea mass-mediei cu scopul discreditarii/relativizarii rezultatelor cercetarii stiintifice;

-         Organizare de evenimente media concurente pentru distragerea atentiei de la initiativele/campaniile privind controlul tutunului;

-         Activitatile filantropice angajate in numele "responsabilitatii corporative"  prin care se promoveaza imaginea firmelor si implicit obiectul de activitate;

-         Crearea de grupuri de presiune - surogat  (de exemplu sindicatele) folosind stimulente financiare/sponsorizari disproportionate, in apararea "drepturilor fumatorilor".

In conformitate cu Art. 5.3 FCTC: "In stabilirea si implementarea politicilor de sanatate publica referitoare la controlul tutunului, Partile vor actiona pentru protejarea acestor politici de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului, in conformitate cu legislatia nationala", OMS recomanda identificarea acestor tactici si contracararea lor prin metode incluzand [8]:

-         Comunicarea, explicarea si aplicarea cu strictete/fara intarzieri a masurilor de control al tutunului prevazute de FCTC;

-         Monitorizarea activitatilor de lobby ale industriei tutunului la nivel local;

-         Constientizarea oficialilor locali OMS, guverne si agentii pendinte in privinta limitelor relationale fata de industria tutunului;

-         Constituirea unor coalitii anti-fumat solide cu implicarea unor personalitati publice, a institutiilor academice, a mediilor culturale si sportive, a ONG -urilor si a mass-mediei din aria sanatatii publice;

-         Respingerea publica a miturilor si argumentelor false inaintate de industria tutunului;

-         Aplicarea invatamintelor din experienta internationala (vedeti studiile de caz SUA si Canada in 1. Contextul celebrarii WNTD 2012);

-         Masuri de responsabilizare si reglementare privind industria tutunului;

-         Supravegherea acoperirii mediatice a subiectelor legate de industria tutunului;

-         Monitorizarea publicatiilor editate de industria tutunului, incluzand analizele economice/de marketing, cu luarea in evidenta a institutiilor si autorilor din spatele lor;

-         Monitorizarea atenta a site-urilor locale ale industriei tutunului;

-         Identificarea organizatiilor si activitatile sponsorizate de catre industria tutunului;

-         "Cartografierea politica" a interventiilor media neutre sau deghizate pro-tutun  din partea oficialilor guvernamentali;

-         Publicizarea cazurilor de incalcare a legislatiei anti-tabagice si a consecintelor contraventionale /penale;

-         Punerea in lumina a unor fapte si persoane cheie (victime ale fumatului) pentru a dezvalui adevarul privind consumul de tutun;

-         Informarea si implicarea publicului.

 5. Romania: tabloul fumatului si status-ul FCTC conform GATS 2011

Studii privind tabloul global al fumatului la adulti (Global Adult Tobacco Survey -GATS) au fost realizate in Turcia in 2008, Polonia si Federatia Rusa in 2009 si Ucraina in 2010.

Romania este a cincea tara din regiune inclusa in studiile GATS. Realizarea studiului GATS in Romania 2011( esantion reprezentativ de 4517 indivizi cu varsta >= 15 ani) a constituit un element important pentru controlul tutunului si politicile nationale de prevenire/reducere a fumatului coordonate de Ministerul Sanatatii din Romania. 

Ca perspectiva globala, GATS indica faptul ca in Romania fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre acestea avand varste cuprinse intre 35 si 69 de ani. Unul din patru decese are loc inaintea varstei de 35 ani si este cauzat de boli in legatura cu fumatul. In medie, fumatorii  decedati prematur ar fi trait cu 21 de ani mai mult in absenta acestui viciu.

Prevalenta curenta a fumatului in Romania este  26,7% (4.85 milioane locuitori). Prevalenta este mai mare in randul barbatilor decat in randul femeilor: 37,4%  fata de 16,7%. 24,3%  fumeaza zilnic (34,9% din barbati si 14,5% din femei), iar 2,4% sunt fumatori ocazionali (2,5% din barbati si 2,2% dintre femei).

Prevalenta maxima pe varste se inregistreaza in randul persoanelor de 25-44 ani (36,3%),

iar cea minima la cei cu varsta >= 65 de ani (7,6%). 

In randul barbatilor, cea mai scazuta prevalenta este declarata de cei cu studii superioare (36,4%), in timp ce in randul femeilor prevalenta a fost mai mare in randul celor cu studii medii sau superioare (19,6%, respectiv 20,0%) si minima in randul femeilor cu studii elementare (14,7%). 

Principalul tip de produs din tutun in uz  este reprezentat de tigarete, consumate de 26,5% din populatie (barbati: 37,1%, femei: 16,7%), iar numarul mediu de tigari fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru barbati si 14,1 pentru femei.

Cele mai frecvent achizitionate marci de tigarete sunt Kent (33,8%), Marlboro (9,7%), Winchester (8,2%), Viceroy (7,6%), si Winston (7,0%).  In medie, un fumator cheltuie lunar pe tigarete 273.1 lei (aproximativ 90 USD). 

Majoritatea celor chestionati (83,6%)  au primit informatii impotriva fumatului prin intermediul mass-media sau afisaje in locuri publice: la televizor de catre 76,7%, pe panourile publicitare - 25,8% si, mai putin frecvent, la radio - 25,3%. 

In privinta renuntarii la fumat, dintre fumatorii actuali si ex-fumatori 35,5% au facut o incercare de a renunta in ultimele 12 luni. Printre fumatorii care au vizitat un medic in cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost intrebati de acesta despre istoria lor privind fumatul iar 81,9% au primit sfaturi sa renunte la fumat. Cei mai multi dintre cei care au incercat sa renunte (80,8%) au dorit sa faca acest lucru fara ajutor. Doar 8,2% au utilizat terapia de substitutie, 1,4% folosind un alt medicament prescris, 1,7% prin consiliere si consultanta; 6,8% au folosit pentru renuntare produse naturale din plante, acupunctura, sau alte metode.

Printre nefumatori, prevalenta expunerii la fumatul pasiv la domiciliu a fost de 24,4% (aproximativ 3.2 milioane nefumatori) [9].

 *Conform unui studiu corelat realizat de Institutul de Pneomoftiziologie "Prof. Dr. Marius  Nasta" in perioada octombrie - noiembrie 2011 (5071 respondenti cu varsta >= 15 ani), doua din cinci persoane (42%) au incercat sa fumeze macar o data, fie si doar cateva fumuri. Desi aceste tentative de a fuma au loc inca din copilarie (5% dintre respondenti au incercat sa fumeze pana la implinirea varstei de 10 ani), fumatul incepe cel mai adesea in jurul varstei de 18 ani, initierea fumatului dupa implinirea varstei de 30 de ani fiind mult mai rar. Fumatul cu regularitate se intalneste cel mai des in jurul varstei de 20 de ani [10].

*In privinta status-ului aplicarii FCTC in Romania, raportul GATS mentioneaza cu privire la  Articolul 8 - Protejarea persoanelor de fumul de tutun ca nivelul de expunere la fumul de tutun atat activ cat si pasiv ramane ridicat, in ciuda schimbarilor pozitive privind tendintele fumatului.

Expunerea la locul de munca este mai mare in randul celor cu nivel scazut de educatie, contribuind la inechitatea sociala. 

Se considera, concluziv in privinta Art. 8 FCTC, ca Romania ar trebui sa incerce sa puna in aplicare si sa completeze legislatia existenta privind controlul tutunului, prin interzicerea

fumatului in toate locurile publice, inclusiv restaurante, baruri si cluburi. Sprijinul public ar favoriza acest pas.

In privinta Articolul 13 - Punerea in aplicare a interdictiilor privind publicitatea, promovarea si de sponsorizare a tutunului, GATS Romania constata ca mai bine de o treime din adulti au observat o forma de publicitate, sponsorizare sau promovare a produselor din tutun, subliniind necesitatea de a adopta noi reglementari care vizeaza eliminarea acestor

modalitati de promovare a consumului de tutun [9].

In privinta Art. 5.3 - Protejarea politicilor anti-fumat de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului (TI), care vizeaza obstructionarea aplicarii FCTC de catre TI, studiul GATS nu ofera informatii, este insa cunoscut ca reprezentantii MS si ai altor agentii implicate in controlul tutunului au intalnit o rezistenta sustinuta din partea companiilor interesate, ceea ce a dus la decalarea unor termeni de aplicare a legilslatiei anti-tabac.

WNTD 2012 Romania va incerca sa realizeze bilanturi ale obstructionarii FCTC la nivel local si sa planifice metodele cele mai potrivite de contracarare.

 6. Actualitati normative privind fumatul in Romania

Cadrul legislativ de baza al politicilor anti-tabac in Romania este inventariat in Analiza de situatie aferenta WNTD 2011.

Actele normative recente adoptate le nivelul UE, care se aplica automat si tarii noastre  sunt accesibile prin: http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010/2011/2012:

-          Directiva 12/2010/ a Consiliului UE din 16 februarie 2010,  de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/80/CEE  si 95/59/CE privind structura si nivelurile accizelor aplicate tutunului prelucrat si a Directivei 2008/118/CE;

-          Directiva 64/2011/ a Consiliului UE din 21 iunie 2011, privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat;

-          Directiva 9/ 2012/a Comisiei UE din 7 martie 2012, de modificare a anexei I la Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege si actelor administrative ale statelor membre in materie de fabricare, prezentare si vanzare a produselor din tutun.

 

Recent UE a statuat introducerea tigarilor cu ardere redusa. Conform Agentiei Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), incepand cu data de 17.11.2011 pe piata comunitara sunt admise pentru vanzare numai tigarete RIP cu ardere redusa (RIP - Reduced Ignition Propensity). Tigareta RIP se stinge de la sine daca nu este ventilata activ (fumata) suficient de des [11]. Efectele scontate sunt, dincolo de protectia anti-incendiu, reducerea fractiunii fumate dintr-o tigareta si marirea costurilor aferente fumatului.

  7. Concluzii

-         In ciuda progreselor pe plan mondial din ultima decada in domeniul politicilor anti-tabagice coordonate de OMS, fumatul inca primeste un tribut important de decese si ani de viata pierduti - adesea la varstele cele mai productive.

-         Primul tratat international de sanatate publica, Conventia-cadru privind controlul tutunului - FCTC, instrumenteaza riposta globala impotriva endemiei fumatului.

-         Industria tutunului se afla in neobosita cautare de tactici pentru a submina politicile nationale de aplicare a FCTC.

-         Guvernele, ministerele sanatatii, alte agentii pendinte, structurile administrative deconcentrate, precum si societatea civila trebuie sa mentina o stare continua de vigilenta fata de aceste atacuri la adresa sanatatii publice.

-         Cooperarea internationala, sub auspiciile OMS si ghidata de Art. 5.3 al FCTC, ofera exemple si solutii pentru contracararea eficienta a obstructionarii legii internationale de catre industria tutunului.

-         Raportul GATS Romania 2011 ofera un tablou cuprinzator al progreselor realizate de Romania in ultimii ani privind controlul fumatului dar si al pasilor inca necesari pentru  aplicarea FCTC in domeniile protejarii persoanelor de fumul de tutun si al interdictiilor

privind publicitatea, promovarea si de sponsorizare a tutunului.

-         Experienta introducerii in Romania a euro-cadrului legislativ anti-tabac dar si a aplicarii FCTC sugereaza mentinerea vigilentei fata de obstructiile din partea industriei tutunului. WNTD 2012 poate contribui semnificativ la acest deziderat.

 8. Bibliografie

[1] Site-ul OMS WNTD 2012: http://www.who.int/tobacco/wntd/2012/announcement/en/

[2] *** Cancer research UK, 2012: http://info.cancerresearchuk.org/cancerstats/types/lung/smoking/lung-cancer-and-smoking-statistics

[3] Naurath N., Jones J.M. Smoking Rates Around the World -- How Do Americans Compare? Gallup World 2007:

http://www.gallup.com/poll/28432/smoking-rates-around-world-how-americans-compare.aspx

[4]  http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/index.html

[5] *** WHO Global Report: Mortality attributable to Tobacco, Geneva 2012: http://whqlibdoc.who.int/publications/2012/9789241564434_eng.pdf

[6] *** Special Eurobarometer 332  "Tobacco", Publication May 2010:

http://www.stopfumat.eu/Materiale/eurobarometru_2010.pdf

[7] http://www.fctc.org/images/stories/ratification_latest_Saint%20Vincent%20and%20Grenadines.pdf

[8] *** Tobacco industry interference with tobacco control, WHO 2008: http://whqlibdoc.who.int/publications/2008/9789241597340_eng.pdf

[ 9] *** Global Adult Tobacco Survey, Publisher: Ministry of Health Romania, 2011:

http://www.ms.gov.ro/documente/Global%20Adult%20Tobacco%20Survey%20Romania%202011_9425_7779.pdf

[10] *** Impactul politicilor de control al tutunului asupra consumului produselor din tutun, Studiu de prevalenta a fumatului in Romania - Raport Sintetic, IPMN, Bucuresti 2011

[11] Site-ul ANPC: http://www.anpc.ro/anpc/index.php?option=com_content&view=article&id=394&catid=23&Itemid=51

 9. Anexa: Extras privind Romania din Raportul OMS - Mortalitatea atribuibila fumatului [5]

 

 

 

 

0 comentarii4788 vizualizări30 mai 2012




rss 2.0
rss 2.0