Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Sambata 11 Iulie 2020 - 18300 vizitatori azi
Deshumarea fratilor Toader si Avisalon Susman, ucisi de Securitate (in epoca stalinista) in 2 februarie 1958.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaza incepand cu ziua de 18 august 2014 o actiune de investigatii arheologice in satul Tranisu, com. Poieni, jud. Cluj. Scopul operatiunii consta in reluarea si continuarea cercetarilor pentru descoperirea si deshumarea ramasitelor pamantesti ale lui Toader si Avisalon Susman, ucisi de Securitate in 2 februarie 1958.

 Toader si Avisalon Susman s-au nascut in satul Rachitele, jud. Cluj, fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut impreuna Teodor si Ecaterina Susman. Conform actelor de stare civila, Toader s-a nascut in 1 octombrie 1923, iar Avisalon in 27 aprilie 1928. Niciunul dintre ei nu a fost casatorit. Familia Susman a fost una dintre cele mai instarite din zona Huedinului. Pana in 1945, Teodor Susman detinuse functia de primar al comunei Rachitele. Il regasim in aceasta postura in timpul guvernarilor liberale (1922-1928, 1930-1934) si apoi in toata perioada razboiului (1939-1945). Dupa constituirea structurilor comuniste locale, tocmai aceasta conditie materiala mai buna, care oferea o anumita independenta in relatia cu statul, a devenit sursa problemelor. Puterea comunista (stalinista) nu avea nevoie de indivizi independenti si cu influenta in comunitate, ci de o masa amorfa si controlabila. Din aceasta perspectiva, Susman era un clasic "dusman de clasa".

 

Primele represalii au constat in inlaturarea sa din functia de primar, in 1945, pentru ca apoi sa urmeze alte abuzuri de care nu au fost straini si cativa consateni care, din oportunism si dorinta de parvenire, au devenit instrumente ale noului regim politic. Consecinta acestor actiuni a dus la radicalizarea atitudinii lui Teodor Susman fata de puterea comunista. Ceea ce il facea si mai indezirabil in perceptia autoritatilor comuniste era, insa, prestigiul si autoritatea de care se bucura atat in Rachitele, cat si in intreaga zona a Huedinului si nu numai. Rezolvarea problemei din perspectiva autoritatilor insemna inlaturarea totala a lui Susman din viata sociala prin arestare si incarcerare. In august 1948, Securitatea a incercat sa il aresteze impreuna cu cativa apropiati, insa multi dintre cei vizati au reusit sa fuga si sa se ascunda. De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenta anticomunista, condus de Teodor Susman, care in anii urmatori a activat in zona Muntilor Vladeasa din Apuseni. Grupul a fost alcatuit din mai multe persoane, intre care si trei dintre copiii lui, Traian (arestat in 16 decembrie 1948), Toader si Avisalon. Teodor Susman senior a fost ucis de Securitate in 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenti din cadrul grupului au fost cei doi fii ai sai, Toader si Avisalon, ucisi la 2 februarie 1958.

 

In aceasta actiune, pregatita si organizata in urma unei indelungate activitati informative, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum si trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floresti, situata langa Cluj. Cei doi frati se aflau atunci in satul Tranisu, fiind adapostiti in gospodaria lui Romul Florea de pe Dealul Mincii. Conform documentelor Securitatii, echipa care a actionat in teren a fost condusa de maiorul Ioan Moraru, acesta fiind atunci loctiitorul operativ al sefului Directiei de Securitate a Regiunii Cluj, colonelul Iosif Breban. Efectivele Securitatii au fost transportate in teren cu sapte camioane si autoturisme, acestea fiind lasate la distanta de sat pentru a se realiza surprinderea obiectivului. In jurul orei 5:30, gospodaria lui Romul Florea a fost inconjurata si blocata, in acel moment partizanii aflandu-se in podul grajdului. Au fost anchetati toti membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuata o perchezitie generala a locuintei si anexelor gospodaresti. La 8:30 s-a trecut la o noua verificare a podului grajdului, cand s-a dispus ca tot fanul ce se afla acolo sa fie dat jos. Echipa ce urma sa execute aceasta operatiune a fost intampinata cu focuri de arma. A urmat apoi un schimb de focuri de aproximativ doua ore. In acest timp, o echipa de asalt a incercat in mai multe randuri sa patrunda in grajd, insa de fiecare data fara succes. Pentru a-i intimida pe fratii Susman, s-a dat foc la o capita de fan aflata in spatele grajdului. Alte incercari de patrundere au fost din nou respinse. In aceasta situatie, s-a ordonat incendierea unui colt al grajdului si incercarea unei noi patrunderi in interior, respinse si de aceasta data. Grajdul a fost cuprins in scurt timp de flacari, iar din interior riposta armata a incetat.

 

Cadavrele lui Toader si Avisalon Susman au fost recuperate a doua zi si asezate langa grajdul care arsese in totalitate. In documentele oficiale se mentioneaza ca identificarea cadavelor s-a facut in prezenta unui procuror si ca in urma unei autopsii sumare s-a stabilit ca "banditii au ars de vii". Dupa unele marturii, se presupune ca victimele au fost lovite si de gloante. Cadavrele arse au fost expuse timp de cateva zile langa casa familiei Florea, pe un pat de fan. Au fost apoi ingropate intr-o groapa comuna, sapata de catre soldati intr-o padurice aflata in apropiere. Nicio autoritate a administratiei locale nu a eliberat pana in prezent certificate de deces, cei doi fiind considerati din punct de vedere legal ca persoane disparute, insa in viata. In cazul in care mormantul va fi descoperit, IICCMER va sesiza Parchetul Militar.

 

Investigatiile privitoare la descoperirea locului unde au fost ingropate ramasitele pamantesti ale fratilor Susman au inceput inca din vara anului 2010. Dupa un indelungat efort si multe cercetari de teren efectuate in satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea si confruntarea diferitelor ipoteze si teorii privitoare la acest caz, s-a reusit cu o oarecare aproximatie stabilirea locului unde se presupunea ca victimele au fost inhumate. Primele sapaturi arheologice pentru cautarea mormantului comun au avut loc in iulie 2011. Investigatiile au fost reluate in 2013 si au constat in identificarea si verificarea mai multor persoane in varsta originare din Tranisu sau din alte sate, care mai puteau oferi informatii despre localizarea mormantului, unele din acestea fiind insotite in teren pe locurile unde s-au desfasurat evenimentele. In urma acestui demers, pe baza noilor marturii, nu lipsite insa de incertitudini, s-a stabilit o noua presupusa locatie a mormantului, care va fi verificata arheologic in cursul actiunii anuntate.

 

Cercetarile din teren vor fi efectuate de o echipa de arheologi si istorici de la IICCMER: Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Cosmin Budeanca, Paul Scrobota si Horatiu Groza. Actiunea va beneficia de sprijinul Primariei comunei Poieni, a domnilor Dan si Ghita Iancu (Raginoasa SRL, Huedin). La Tranisu se ajunge din soseaua nationala Cluj - Oradea, urmand spre sud drumul judetean 764B prin satul Valea Draganului, pe o distanta de circa 8,5 km. Accesul pe Dealul Mincii, zona unde se vor desfasura cercetarile arheologice, se poate face pe jos sau cu un mijloc auto de teren, distanta din drumul judetean pana la obiectiv fiind de cca. 1 km. Relatii suplimentare la tel. 0721 400 396 (Gheorghe Petrov).

 

Anexe Foto. Imaginile provin din arhiva familiei Susman (poz. 1-3) si din arhiva CNSAS (poz. 4-8).

  1. 1.            Sotii Teodor si Ecaterina Susman impreuna cu trei dintre copii lor - Toader, Traian si Avisalon.
  2. 2.            Toader Susman.
  3. 3.            Avisalon Susman.
  4. 4.            Gospodaria familiei Romul Florea din Tranisu. Casa in partea dreapta, iar in stanga resturile grajdului dupa incendiu. Vedere spre nord.
  5. 5.            Ramasitele carbonizate ale grajdului. In partea dreapta se vad cadavrele victimelor. Vedere spre nord.
  6. 6.            Cadavrele arse ale lui Toader (dreapta) si Avisalon Susman (stanga).
  7. 7.            Locul grajdului cu temelia din piatra, care se mai pastreaza partial si astazi. Vedere spre sud-est.
  8. 8.            Resturile grajdului si casa familiei Florea. Vedere spre est.
  9. 9.            Reconstituirea gospodariei familiei Florea de pe Dealul Mincii din Tranisu - casa, grajdul si sursa aprovizionarii cu apa (izvorul). Vedere spre sud.

 

 

* * *

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc este o structura guvernamentala infiintata in 2005 si aflata in coordonarea Primului Ministru. Rolul sau rezida, inainte de toate, in gestionarea si analizarea din punct de vedere stiintific a perioadei totalitare si a consecintelor sale. In al doilea rand, IICCMER sprijina crearea si implementarea unor instrumente educationale cu finalitate memoriala, contribuind astfel la articularea contextului in care valorile si drepturile fundamentale sa fie receptate de societatea noastra post-totalitara. Nu in ultimul rand, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva si publica documente referitoare la memoria exilului romanesc.

0 comentarii3850 vizualizări14 august 2014




rss 2.0
rss 2.0