Centrul German (Casa argintarului) din Bistrita, a gazduit dezbaterea cu tema: Tragediile istoriei. Holocaustul. Au sustinut comunicari elevii clasei a XI -a D de la Colegiul National Liviu Rebreanu Bistrita coordonati de prof. Claudiu Sular.

1. Anda Frincu - Ziua Holocaustului in Romania. Evreii din Romania in lagarele naziste.
2. Emanuel Urian - Contributia evreilor la dezvoltarea economiei si culturii romanesti.
3. Daiana Avram - Deportarea evreilor din Transilvania.
4. Adina Creta - Lagarul de la Auschwitz.
5. Cristina Ciui - Camerele de gazare.
6. Denisa Habalau - Simbolistica limbajului in lagarele naziste.
7. Diana Nistea - Marturii din timpul Holocaustului.
8. Ana Motofelea - Viata evreilor dupa Holocaust.

 Moderator a fost: prof. Claudiu Sular, C. N. Liviu Rebreanu Bistrita.

Coordonarea intregii  activitati dedicata "Zilei Holocaustului" la Centrul German a fost realizata de prof. Lavinia Moldovan - inspector de specialitate.

.

Lagarul de la Auschwitz. In 1940, trupele germane au transformat o inchisoare poloneza, situata la 50 de km. De Cracovia, in Lagarul Auschwitz.

Initial era destinat prizonierilor politici polonezi, insa pe masura ce razboiul a luat amploare, Lagarul de la Auschwitz a devenit un complex ce continea cele mai mari si terifiante lagare de concentrare nazista. Acesta se intindea pe 6.720 acri de pamant si cuptindea trei parti principale:

• Auschwitz I ( lagarul initial) - sediul de tortura si experimente medicale;
• Birkenau - locul de gazare in masa- construit in 1941 si dezvoltat pe parcurs;
• Auschwitz II- 40 de lagare satelit folosite pentru munca.

Zilnic, complexul primea prizonieri de pe teritoriile europene care urmau a fi impartiti in trei grupuri:

• Birkenau - putea gaza si incinera aproximativ 20.000 oameni pe zi (gaz cu cianura Zyklon B);
• Monowitz- lagar de munca fortata in cadru caruia speranta de viata era de 4 luni;
• Auschwitz I - aici erau adusi gemenii si persoanele cu dizabilitati dar si persoanele care se opuneau regimului (care erau torturati); tot aici se gasea si celebrul Joseph Mengele supranumit "Ingerul Mortii".

Dupa spusele comandantului, Rudof Hoss, la Auschwitz au murit cel putin 2,5 milioane de oameni, majoritatea evrei, insa si un numar important de polonezi, tigani, homosexuali si prizonieri de razboi.

Intre 1940- 1945, 405 mii de prizonieri au fost inregistrati ca muncitori , 340 de mii au murit din cauza foamei sau a bolilor.

In data de 27 ianuarie 1945, soldatii aliati gasesc aici doar 7.600 de supravietuitori intrucat 58 de mii au fost obligati sa faca un mars al mortii spre Germania, mars care a dus la sfarsitul multora dintre ei.

Inca din 1946, Polonia a transformat lagarul in muzeu. In prezent, aproximativ un million de oameni viziteaza anual acest loc, trecand prin partile unde mai scrie textul diabolic si plin de cinism "Arbeit macht frei".

Adina Creta.

.

Deportarea evreilor din Transilvania.

 In urma cu 70 de ani incepea deportarea masiva a evreilor din Transilvania. Dupa ce Ungaria a fost ocupata de armata germana, in 1944, 18.000 de evrei din judetul Cluj plecau pe drumul spre Auschwitz iar cca. 132.000 evrei au plecat din garile din Satu Mare, Oradea, Cluj, Dej, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Reghin, Tg. Mures, Baia Mare, Simleul Silvaniei si Gheorgheni.

Regimul nazist utiliza transportul feroviar ca o metoda de a rearanja, cu forta, componenta etnica a Europei de Est in cadrul celui de Al Doilea Razboi Mondial. In 1941, conducerea nazista a decis sa puna in aplicare "solutia finala", adica uciderea sistematica, in masa, a evreimii europene. Dupa ce au inceput sa omoare metodic evreii, in centre de ucidere special construite, numite lagare, germanii au deportat evreii din toata Europa la aceste "facilitati" cu trenul sau, unde trenurile nu au fost disponibile sau distantele au fost scurte, cu camionul sau pe jos.

Daiana Avram.

.

Manifestari din timpul Holocaustului.

 Majoritatea manifestarilor din aceea perioada sunt cutremuratoare, fiind marcate de povestiile de groaza prin care au trecut oamenii si care vor ramane mereu intiparite in memoria acestora.

Exista barbati si femei din Romania care ne relateaza chinul prin  care au trecut fiind de fata la gazarea intregii lor familii, incepand de la prieteni, parinti, bunici si chiar copii, dar care totusi au scapat. Cu ajutorului parintelui Alexandru Nicula (care a decedat cu cativa ani in urma la varsta de 97 de ani ) au fost salvati sute de evrei din Bistrita - Nasaud si Cluj - Napoca.

La varsta de doar 11 ani Ivor, un evreu maghiar si familia lui au fost trimisi in lagar. Doar el si fratele lui au supravietuit insa. El marturiseste "Lagarul era in mijlocul unei paduri, iar gardul trecea printre copaci. Ma rugam la Dumnezeu sa ma salveze si promiteam ca nu voi mai cere nimic, niciodata, daca ma ajuta sa ies de acolo".A reusit sa scape dupa mult frig, multa munca si o boala destul de grea: tifos.

O alta femeie marturiseste: "In lagar ardeau crematoriile dupa fiecare transport cu evrei. Mirosea a carne arsa si stiam ce se intampla. Se faceau apoi trieri pentru munca si ne rugam sa nu fie de fata doctorul Mengele (supranumit «doctorul Moarte»), caruia ii placea sa omoare si sa faca experimente pe evrei. Dormeam pe pamantul gol, ne spalam cu sapun facut din grasimea celor ucisi, iar de mancat mancam niste iarba cu nisip in ea. Ma cufundasem intr-o tacere grea. Treceau zilnic prin fata baracii umbre, oameni care luau drumul mortii". Isi aminteste de parca ieri ar fi fost totul

Un alt evreu a fost deportat la varsta de 11 ani si a vazut cu ochii lui cum toata familia lui a fost arsa in crematorii. El a scapat, dupa multi ani, avand doar 25 de kg., dupa multa munca silnica in mina, dupa frigul si foamea care l-a ingrozit.

Din Bistrita-Nasaud, peste 6.000 de evrei au fost luati din casele lor, cu forta, in iunie 1944 si deportati in Germania; doar 700 au reusit sa se mai intoarca acasa. Niciunul nu mai traieste, insa.

Diana Nistea.

.

Foto - Marius Chiuzan

.