Istorie Sambata 21 Octombrie 2017 - 5004 vizitatori azi
Cautare a mormantului lui Gheorghe Pasca si Gavrila Rus, ucisi de Securitatea (stalinista) in 1956.

Bucuresti, 9 mai 2017. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a organizat si desfasurat in ziua de 2 mai 2017 o noua investigatie de teren in orasul Nasaud, jud. Bistrita-Nasaud. Actiunea a urmarit reluarea si continuarea prin sapatura arheologica a demersului inceput in 2014 pentru descoperirea mormantului comun unde au fost inhumati Gheorghe Pasca si Gavrila Rus, victime ale Securitatii (Staliniste) ucise prin impuscare in urma unei confruntari armate desfasurate in zona satului Bichigiu, jud. Bistrita-Nasaud.

 Gheorghe Pasca s-a nascut la 13 aprilie 1901 in localitatea Salistea de Sus, jud. Maramures. Parintii sai au fost Gavrila si Maria, acestia avand impreuna 12 copii. Gheorghe Pasca avea ca preocupari principale dogaritul, albinaritul si, mai ales, vanatoarea, fiind un bun cunoscator al muntilor si padurilor din zona Maramuresului. Treptat, a ajuns la o stare materiala relativ prospera, devenind o persoana cunoscuta in zona, la aceasta contribuind prestigiul si popularitatea sa, calitatile sale de vanator vestit, dar si faptul ca a cununat multe familii tinere din zona. A fost casatorit cu Anisia, cu care insa nu a avut copii.

Potrivit unor marturii, Gheorghe Pasca a intrat in vara anului 1946 in conflict cu autoritatile ca urmare a refuzului sau de a-si preda pusca de vanatoare cu luneta, asa cum erau dispozitiile legale de atunci. Fiind cautat de Politie si Siguranta, si-a parasit gospodaria si s-a refugiat in munti. Alte marturii sustin ca Pasca ii detesta pe comunisti, manifestandu-se in mai multe randuri deschis impotriva acestora. Oricum, el a devenit destul de repede un proscris pentru regimul comunist. Presiunile asupra membrilor familiei Pasca aveau sa fie tot mai puternice in perioada urmatoare, ceea ce l-a determinat si pe fratele sau Dumitru, in 1949, sa-si paraseasca locuinta si sa se alature lui Gheorghe Pasca. Concomitent, in comuna invecinata, Dragomiresti, au fost depistate persoanele implicate in organizatia Lupta impotriva comunismului, acestea fiind nevoite sa se refugieze in munti. Pentru o scurta perioada de timp fratii Pasca s-au integrat in acest grup, insa dupa uciderea lui Dumitru de catre securisti, in februarie 1950, Gheorghe Pasca a preferat sa reziste mai mult izolat, sporindu-si astfel sansele de supravietuire. A pastrat insa legatura cu membrii acestei organizatii, furnizandu-le informatii, arme si munitii pana la anihilarea treptata a tuturor componentilor grupului.

In continuare au existat mai multe tentative ale Securitatii pentru a-l captura pe Pasca, insa acesta a reusit intotdeauna sa le dejoace. In decembrie 1950, Securitatea a trimis-o in munti pe Ioana Vlad, o tanara din Salistea de Sus, pentru a-l gasi pe Pasca si a comunica locul in care acesta se afla. Ioana era nascuta in 1925 si se cunostea de mai mult timp cu Pasca, pe care l-a sprijinit clandestin in mai multe randuri. Acesta a lamurit-o sa nu se mai intoarca in sat si sa ramana alaturi de el. Cei doi au trait impreuna pana in iunie 1953, in acest timp nascandu-se o fetita, Ioana, si se astepta un al doilea copil. Au locuit mai mult timp intr-un bordei sapat in Magura Telciului, un loc situat in zona comunei Telciu din nordul jud. Bistrita-Nasaud. Pe baza unor informatii obtinute de la un localnic, in iunie 1953 trupele de securitate i-au impresurat pe cei doi in timp ce se aflau in acel bordei. Ioana Vlad a fost prinsa, insa Gheorghe Pasca a reusit sa scape. Ioana a trecut prin interogatoriile Securitatii si a fost inchisa la penitenciarul din Satu Mare unde, la 23 august 1953, a nascut al doilea copil, pe Gheorghe, care a decedat in 2016. Dupa patru luni de detentie, aceasta a fost eliberata si s-a reintors acasa, fiind tinuta permanent sub observatie. In anii ce au urmat, Gheorghe Pasca si-a vizitat pe ascuns in mai multe randuri familia. Securitatea supraveghea cu maxima atentie zona in care activa partizanul, controland si interogand orice persoana suspectata ca ar fi in legatura cu el, uneori recurgand chiar si la tortura pentru a forta oamenii sa vorbeasca si sa tradeze.

La inceputul anului 1955, Gheorghe Pasca s-a stabilit intr-un adapost amenajat intr-o padure din apropierea satului Bichigiu, com. Telciu, localitate situata in partea sudica a Muntilor Tibles, la 23 de km spre nord-vest fata de orasul Nasaud. Lui Pasca i se alaturase in primavara acelui an un tanar din Bichigiu, Gavrila Rus, nascut la 24 mai 1934, ce dezertase din armata in timpul efectuarii stagiului militar, fiind incorporat la o unitate de munca. Acesta era fiul lui Mihaila Rus, un cunoscut gospodar din localitate ce era considerat de autoritati drept chiabur. Mihaila Rus a fost persoana care i-a sprijinit constant pe cei doi fugari, aprovizionandu-i permanent cu alimente si cu cele necesare traiului in padure. Pentru acest lucru el a fost arestat si torturat la Securitatea din Nasaud, fiind fortat sa marturiseasca locul unde acestia se aflau ascunsi. Pe baza informatiilor astfel obtinute, Securitatea a organizat in zona satului Bichigiu o ampla actiune pentru prinderea si lichidarea fugarilor, care se adaposteau intr-un bordei amenajat pe Valea Arsitei, intr-un loc greu accesibil, situat la circa 6,5 km spre nord-vest fata de sat. In ziua de 5 februarie 1956, mai multe cadre operative insotite de trupe de la Batalionul de securitate nr. 7 din Floresti-Cluj au fost deplasate si desfasurate pentru blocarea si cercetarea zonei. Documentele consemneaza participarea a 34 de ofiteri si subofiteri precum si a circa 30 de soldati. Actiunea s-a desfasurat cu rapiditate si partizanii au fost luati prin surprindere. In urma confruntarii armate, Gheorghe Pasca si Gavrila Rus au fost ucisi prin impuscare.

Cadavrele celor doua victime au fost transportate in aceeasi zi la sediul Securitatii din Nasaud, iar in ziua urmatoare au fost autopsiate de catre un medic legist adus de la Cluj. Trupurile au fost apoi expuse pentru scurt timp intr-o toaleta publica din oras, pentru a putea fi vazute de localnici si unde au fost aduse in mod organizat grupuri de elevi din satele zonei, acest lucru fiind facut pentru inducerea intentionata a fricii in randurile populatiei si mai ales a tinerilor. In cele din urma cadavrele au fost inhumate intr-o groapa comuna, sapata undeva in Cimitirul central al orasului, pe o panta de deal. Conform marturiilor, trupurile au fost invelite fiecare intr-o patura si introduse impreuna intr-o lada de lemn.

Prima actiune de cautare a mormantului a avut loc in zilele de 28-29 aprilie 2014, insa sapaturile efectuate nu au reusit sa identifice urmele gropii comune. Locul a fost indicat de catre fiul lui Gheorghe Pasca, care aflase despre presupusul amplasament de la niste localnici, decedati intre timp, locul fiind marcat abia in 1991 cu o cruce metalica. La sesizarea IICCMER, Parchetul Militar a deschis atunci un dosar de cercetare penala pentru infractiunea de omor calificat. Dupa efectuarea unor investigatii de arhiva si audieri de martori, in octombrie 2015 s-a dispus prin ordonanta clasarea cauzei pentru ca, intre timp, a intervenit prescriptia raspunderii penale.

In 2014-2016, IICCMER a continuat sa efectueze cercetari de teren in zona Nasaudului, cautandu-se identificarea unor persoane mai in varsta ce puteau sa ofere orice fel de informatie care sa conduca la localizarea mormantului comun. Astfel, a fost gasita o persoana ce lucrase in 1956 ca femeie de serviciu la Securitatea din Nasaud, care, cu mare teama si acum, a oferit niste informatii suplimentare despre modul cum au fost inhumate cadavrele si despre locul aproximativ unde au fost ingropate. Acest lucru a permis initierea si realizarea in 2 mai 2017 a unui sondaj arheologic de verificare in imediata apropiere a locului unde s-au efectuat cercetarile din 2014. Din pacate, nici de aceasta data nu s-au descoperit elemente care sa presupuna sau sa indice prezenta mormantului comun pe locul verificat. In eventualitatea depistarii mormantului, IICCMER ar fi solicitat imediat Parchetului Militar redeschiderea cazului. Exista insa posibilitatea reala ca mormantul cautat sa fi fost afectat, partial sau chiar in intregime, de inhumarile ce s-au practicat in perimetrul vizat in ultimele sase decenii.

 

Cercetarile arheologice din ambele campanii de cautare au fost efectuate de echipa specializata de arheologi ai IICCMER, alcatuita din Gheorghe Petrov, Paul Scrobota si Horatiu Groza. Interventia recenta a fost sprijinita de Protopopiatul Ortodox Nasaud (preot protopop Ioan Dambu), Parohia ortodoxa din Nepos, com. Feldru (preot Vasile Rus) si Colegiul Economic din Nasaud (profesor Dorel Bidica, directorul scolii, si profesor de istorie Stefan Bachis).

 

Ilustratie:

Fig. 3. Gheorghe Pasca. Fotografie din anul 1948 aflata in actul de identitate (Arhiva CNSAS).

Fig. 4. Gavrila Rus. Fotografie provenita din arhiva familiei.

Fig. 5. Cadavrul lui Gheorghe Pasca fotografiat in Nasaud (Arhiva CNSAS).

Fig. 6. Cadavrul lui Gavrila Rus fotografiat in Nasaud (Arhiva CNSAS).

Fig. 2. Locul bordeiului de pe Valea Arsitei unde au murit cei doi partizani (Foto: 2014).

Fig. 1. Aspecte din timpul sondajului arheologic efectuat in Cimitirul din Nasaud (Foto: 2 mai 2017).

0 comentarii3479 vizualizări09 mai 2017




rss 2.0
rss 2.0