Istorie Sambata 21 Octombrie 2017 - 5000 vizitatori azi
Investigatii arheologice pentru cautarea mormintelor detinutilor politici din lagarul de munca Periprava.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) organizeaza in perioada 17-27 iulie 2017 a patra campanie de investigatii arheologice in localitatea Periprava, com. C. A. Rosetti, jud. Tulcea. Actiunea are drept obiectiv cautarea, descoperirea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale detinutilor politici decedati in fosta colonie penitenciara ce a functionat in apropierea satului.

 In cursul anilor 2013, 2015 si 2016, IICCMER a organizat si desfasurat trei campanii de cercetari arheologice in perimetrul actualului cimitir din Periprava. In acest loc, in perioada (stalinista) anilor 1959-1964, au fost inhumati un mare numar de detinuti politici decedati in colonia de munca ce a functionat in apropierea localitatii. Zona din cadrul cimitirului unde se afla mormintele detinutilor a fost stabilita pe baza informatiilor obtinute de la localnicii mai in varsta ai satului, precum si de la cativa fosti angajati ai coloniei penitenciare. In prezent, la suprafata solului nu exista niciun fel de semne care sa indice prezenta mormintelor.

La inceputul anilor 50 Periprava a functionat ca sectie a Formatiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciara de sine statatoare (Formatiunea 0830). Scopul oficial al infiintarii coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km intre localitatile Periprava si Sfistofca, pentru a proteja de inundatii terenurile care urmau sa fie defrisate de stuf si apoi destelenite in vederea utilizarii lor ca suprafete agricole. De asemenea, se avea in vedere si inaltarea soselei din comuna Periprava pe o distanta de mai multi kilometri. Astfel, incepand cu 1959, in zona au fost adusi inclusiv mii de detinutii politici care au devenit majoritari in colonie pana in 1964, cand au fost aplicate gratierile colective. Scopul nedeclarat si subinteles al transferurilor de detinuti a fost exploatarea brutala a muncii acestora si supunerea lor la un regim cu valente de exterminare. Conditiile nefavorabile din perioada in care unitatea a functionat ca formatiune independenta au dus la decesul a cel putin 124 de detinuti, identificati nominal, in majoritate politici, dar si de drept comun.

Conform informatiilor documentare precum si a numeroaselor marturii provenite de la fosti detinuti politici, care au fost internati pentru anumite perioade de timp in colonia penitenciara de la Periprava, rezulta ca decesele din acest lagar de munca fortata au fost cauzate de infometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile si a asistentei medicale, de accidente survenite in conditii de munca istovitoare si de regimul de detentie pe care multi l-au indurat in lagarele si inchisorile unde au fost incarcerati anterior. Unii dintre detinuti au fost impuscati in diferite imprejurari, mai ales in cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potentate de conditiile specifice existente in Delta si de comportamentul abuziv si violent al personalului coloniei.

Printre cei raspunzatori, in diferite grade, pentru ceea ce s-a intamplat in colonia de la Periprava se afla mai multe persoane, de la comandanti, sefi de sectii, personal sanitar si administrativ si pana la simpli gardieni, care in virtutea functiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detentie, care avea ca principal scop distrugerea rezistentei fizice si morale a detinutilor, iar  in cazul celor ale caror resurse de viata se epuizau, decesul. Exista, de asemenea, vinovatia indiscutabila a inaltilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne si, in ultima instanta, a liderilor de partid si de stat din acea perioada, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhica.

In campaniile anterioare de sapaturi arheologice au fost descoperite si cercetate 20 de morminte. Toate osemintele defunctilor au fost extrase si recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicina Legala din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul National de Medicina Legala din Bucuresti, unde se realizeaza si testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Informatiile obtinute vor completa o baza nationala de date, care va cuprinde treptat toate informatiile de acest tip ce se vor obtine de la victimele care vor mai fi descoperite si deshumate pe teritoriul national si a caror identitate este incerta sau nu poate fi stabilita prin alte metode. Scopul acestui demers este ca prin verificarea si compararea bazei de date cu ADN-ului obtinut de la rudele si urmasii in viata ai victimelor, sa se poata stabili identitatea osemintelor recuperate.

In cursul campaniei de investigatii arheologice din acest an se vor continua sapaturile in cimitirul din localitate, in zona unde se cunoaste ca au fost inhumati detinutii, prin deschiderea si decopertarea unor noi suprafete arheologice care sa conduca la descoperirea si cercetarea altor morminte. Cercetarile vor fi efectuate de un colectiv de arheologi si istorici de la IICCMER si institutiile muzeale colaboratoare (Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud si Muzeul de Istorie din Turda).

Investigatiile se vor desfasura in prezenta reprezentantilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de IICCMER in privinta persoanelor decedate in lagarul de la Periprava si a locului unde acestea au fost inhumate, pe acest caz fiind deschis in anul 2015 un dosar de cercetare penala. De asemenea, la cercetari vor participa specialisti din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Tulcea si de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Tulcea. Actiunea se desfasoara in colaborare cu Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania si Televiziunea Romana, fiind sprijinita de catre Prefectura judetului Tulcea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si Primaria comunei C. A. Rosetti.  

 

Relatii suplimentare se pot obtine la tel. 0721400396 sau 0744516108

(arheolog Gheorghe Petrov, expert IICCMER, coordonatorul cercetarilor arheologice).

 

0 comentarii1799 vizualizări13 iulie 2017




rss 2.0
rss 2.0