Istorie Sambata 25 Noiembrie 2017 - 13804 vizitatori azi
Actiunea de deshumare a trei partizani, ucisi intr-o lupta cu Securitatea Stalinista la 8 martie 1949.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) organizeaza incepand cu ziua de marti, 22 august 2017, o actiune de investigatii arheologice pe teritoriul comunei Cricau din jud. Alba. Actiunea are drept obiectiv deshumarea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale lui Stefan Popa, Nicolae Moldovan si Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 intr-o confruntare armata cu trupe si cadre operative ale Securitatii. Rezistenta armata anticomunista (si antistalinista) a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, acest fenomen atingand cote deosebite in zona Muntilor Apu­seni. Cele mai multe formatiuni care s-au opus regimului comunist, de orientari ideologice diverse, au existat pe teritoriul fostelor judete Alba, Turda si Cluj. Una din aceste organizatii a fost si cea condusa de catre Stefan Popa. Dupa confruntarea armata din 4 martie 1949 de la Bistra (zona Grosi), jud. Alba, cand organizatia anticomunista Frontul Apararii Nationale condusa de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurata, Securitatea a intreprins o serie de ample actiuni pentru capturarea partizanilor care au reusit sa scape din acea infruntare, precum si pentru arestarea tuturor celor care i-au sustinut. In aceasta campanie represiva, un obiectiv important al Securitatii l-a constituit anihilarea gruparii conduse de Stefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija si dorea unirea tuturor organizatiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Indeplinirea acestui obiectiv a cazut in sarcina Directiei Regionale de Securitate Sibiu, condusa in acea perioada de locotenent-colonel Gheorghe Craciun.

Prin planurile de masuri adoptate, in teren au fost deplasate efective din trupele de securitate si numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Directiei Regionale de Securitate Sibiu. Multe cadre proveneau de la Serviciul Judetean a Securitatii Poporului Alba. Operatiunile din teren au fost coordonate personal de catre locotenent-colonel Gheorghe Craciun. In ziua de 6 martie a fost incercuita zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Stefan Popa isi avea baza si adapostul principal. Partizanii au reusit sa sparga incercuirea si cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricaului, intr-o poiana situata sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, in ziua de marti, 8 martie, partizanii au fost surprinsi intr-o locuinta sezoniera, care se mai pastreaza si astazi cu unele modificari. A avut loc o confruntare armata in urma careia trei partizani au fost omorati si doi luati prizonieri. Intre cei ucisi s-a aflat si Stefan Popa, conducatorul organizatiei, alaturi de care au fost impuscati Nicolae Moldovan si Cornel Pascu. Prizonieri au fost luati Ioan Scridon si Alexandru Maxim.

In urma investigatiilor incepute pe acest caz inca din vara anului 2008 si a mai multor deplasari in zona, pe baza audierilor si declaratiilor rudelor victimelor precum si a altor persoane care detin informatii despre cei ucisi si despre tragicul eveniment, la care se adauga informatiile preluate din documentele de arhiva, s-au obtinut urmatoarele date despre cei care au fost ucisi si capturati:

 

I. Victime ucise in lupta prin impuscare:

 1. STEFAN POPA. Nascut la 10 decembrie 1920 in satul Bucerdea Vinoasa, com. Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxa, necasatorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, nascut in Mahaceni, si Victoria Crisan, nascuta in Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud si al unei Scoli Militare din Bucuresti. A fost ofiter in Armata Regala si veteran de razboi. La inceputul carierei militare a fost instructor la Scoala Militara de Subofiteri de Infanterie din Lipova. In 1942 se afla intr-un centru de instructie situat in zona orasului Cernauti, iar in 1944 il regasim ca sublocotenent in cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. Dupa terminarea razboiului si intoarcerea de pe front s-a inscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, si-a manifestat sub diferite forme opozitia fata de regimul politic instaurat in tara. Din acest motiv, in primavara anului 1948, cand era student in anul III, era cautat de Siguranta, fiind dat in urmarire pe tara. Pentru a scapa de arestare, in iulie 1948 s-a refugiat in Muntii Apuseni, in zona Varfului Capra, situat in apropiere de comuna Intregalde, jud. Alba. Aici a pus bazele unui grup de rezistenta armata anticomunista, creandu-si retele de sustinere in mai multe localitati din zona. La 3 aprilie 1949, dupa ce a fost ucis, a fost condamnat in contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de munca silnica. Ultimul domiciliu l-a avut in satul Decea, com. Miraslau, jud. Alba. La parinti au fost cinci copii, trei baieti (Aurel, Stefan, Andrei) si doua fete (Constanta si Lia Geta), in prezent toti decedati. Ceilalti doi frati, Aurel si Andrei, au fost condamnati politic, executand diferite pedepse privative de libertate in unele inchisori si lagare de munca.

 

2. NICOLAE MOLDOVAN. Nascut la 9 decembrie 1924 in Teius, jud. Alba, de religie greco-catolica, fiul lui Aurel si Ana. Tatal a fost ceferist si a murit in vara anului 1949. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud si a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca sa evite arestarea, in august 1948 a disparut de la domiciliu alaturandu-se lui Stefan Popa. In 1947 s-a casatorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea (d. 1997), absolventa a Facultatii de Medicina din Cluj, promotia 1948. Nicolae si Elisabeta au avut impreuna doi copii, Ana Maria si Nicolae, amandoi decedati.

 

3. CORNEL PASCU. Nascut la 1 aprilie 1923 in satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiul lui Simion si Maria, de religie greco-catolica. La parinti au fost trei frati: Cornel, Ioan si Petru. Cornel a fost necasatorit si nu a avut urmasi, iar Ioan a fost casatorit dar nu a avut copii. Al treilea frate, Petru, a fost membru al unei organizatii anticomuniste, fiind arestat si condamnat in octombrie 1949 la o pedeapsa de 10 ani munca silnica si confiscarea averii. A murit la Penitenciarul din Gherla in aprilie 1953, necunoscandu-se locul unde a fost ingropat. Acesta a fost casatorit si a avut impreuna cu sotia sa trei copii, un baiat, decedat in tinerete, si doua fete, care traiesc. Cornel Pascu absolvise Scoala Normala si a fost invatator in satul Ghioncani din com. Intregalde. A satisfacut stagiul militar, eliberandu-se din armata cu gradul de sergent. Era membru P.N.T. din 1939, iar dupa 23 august 1944 a depus eforturi pentru reorganizarea partidului in zona. Deoarece la domiciliul sau au fost gasite materiale de propaganda ale P.N.T., a fost exclus din invatamant si condamnat la trei luni de inchisoare, fiind inchis la Penitenciarul din Alba Iulia. In 1948 a aderat la Organizatia anticomunista Frontul Apararii Nationale, condusa de maiorul Nicolae Dabija. A participat la lupta de la Bistra (zona Grosi) din 4 martie 1949, dar a reusit sa scape din incercuirea Securitatii, refugiindu-se impreuna cu Ioan Scridon pana in zona unde stiau ca se afla cantonati membrii organizatiei lui Stefan Popa.

 

II. Victime arestate, condamnate si ucise ulterior: 

4. Ioan Scridon. Nascut la 22 februarie 1922 in satul Mahaceni, com. Unirea, jud. Alba, fiul lui Dumitru si Rafila, de religie greco-catolica. A fost casatorit, avea doi copii si locuia cu familia in satul Benic. In 1941 a fost admis la Scoala de Jandarmi din Timisoara, fiind transferat in iulie 1942 la Scoala de Subofiteri din Dragasani pe care a absolvit-o in 1943. In vremea razboiului a luptat pe frontul din Moldova, apoi pe cel din Apus, in cadrul Companiei 57 Politie Sibiu. Dupa razboi a fost plutonier de jandarmi in Benic, Petresti, Campeni si Sohodol, pana in martie 1948 cand a fost comprimat. A fost membru in Organizatia Frontul Apararii Nationale, participand la lupta de la Bistra (zona Grosi) din 4 martie 1949. A reusit sa scape din incercuire impreuna cu Cornel Pascu, intrand in legatura cu Stefan Popa. In lupta de la Bogoloaia, Ioan Scridon a fost ranit si arestat de Securitate, fiind anchetat la Turda, Bucuresti si Sibiu. In septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin impuscare de Tribunalul Militar din Sibiu. Sentinta a fost executata la Sibiu in data de 28 octombrie 1949.

 

5. Alexandru Maxim. Nascut la 22 martie 1926 in satul Ulmeni-Pamanteni, com. Ulmeni, jud. Ilfov, fiul lui Constantin si Alexandrina, de religie ortodoxa. A fost necasatorit, ultimul domiciliu avandu-l in com. Salciile, jud. Prahova. Avea un frate, Virgil Maxim, care in 1942 fusese condamnat politic la 25 de ani munca silnica si detinut la Penitenciarul din Aiud. Pentru a-si vizita fratele, s-a stabilit temporar la Galda de Jos unde acesta era scos la munca. Aici a stabilit relatii cu mai multe persoane din zona, punand bazele unei organizatii anticomuniste, alcatuita mai ales din fosti membri si simpatizanti P.N.T. Arestat in confruntarea de la Bogoloaia, a fost anchetat si ulterior condamnat in octombrie 1949 de Tribunalul Militar Sibiu la munca silnica pe viata si confiscarea averii. Inchis la Aiud intre 5 decembrie 1949 - 12 februarie 1950, apoi transferat la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. In 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetari suplimentare. In fapt, impreuna cu alte persoane, a fost transportat undeva in judetul Bistrita-Nasaud si ucis. Nu se cunoaste locul unde a fost inhumat.

 

Trupele si cadrele operative ale Securitatii (staliniste) au inconjurat locuinta unde se adaposteau partizanii, semnalul de atac fiind dat in jurul orelor 14,00-15,00. Dupa confruntare cadavrele celor ucisi au ramas pe teren vreme de mai multe zile, sub paza permanenta. Conform unor marturii, in ziua de duminica, 13 martie, Securitatea a adus cu forta mai multi locuitori din satele zonei ca sa vada cadavrele, scopul urmarit fiind de a se induce starea de teama in rindul populatiei. Un ofiter de securitate a tinut atunci si o cuvantare, aratand celor prezenti ca toti cei care vor cuteza sa se opuna noului regim o sa sfarseasca la fel ca si cei morti. Cadavrele au fost inhumate la inceputul saptamanii urmatoare de un localnic, intr-o groapa comuna, care a fost sapata pe marginea unui parau aflat intr-o zona impadurita, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Paraul Popii. Groapa se afla nu departe de locul unde cei trei au fost ucisi, nefiind niciodata marcata la suprafata solului. Locul mormantului a fost stabilit cu aproximatie prin confruntari repetate cu mai multi martori ce au fost transportati de-a lungul timpului la fata locului, fiind verificat si identificat cu precizie de echipa arheologica a institutului printr-un sondaj de teren.

Pe baza informatiilor obtinute prin tortura de la prizonierii capturati la Bogoloaia, s-a aflat ca intr-o casa din satul Mesentea, com. Galda de Jos, erau adapostiti alti doi membri ai organizatiei lui Stefan Popa, acestia fiind Traian Marza din Galtiu si Traian Gligor din Livezile. Ca urmare, eforturile Securitatii s-au concentrat si asupra acestui obiectiv, care a fost atacat in ziua de 9 martie 1949. Dupa o lupta disproportionata si o rezistenta de mai multe ore, cei doi partizani au fost ucisi, fiind ingropati a doua zi in gradina acelei case. Mormantul comun a fost cautat si descoperit, iar ramasitele pamantesti ale acestora au fost deshumate si recuperate printr-o actiune a IICCMER, desfasurata in perioada 26 mai - 1 iunie 2016. Acest caz se afla in cercetare la Parchetul Militar.

 

            Cercetarile de la Cricau vor fi efectuate de un colectiv de arheologi si istorici de la IICCMER si institutiile muzeale colaboratoare (Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud), alcatuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobota, Gabriel Rustoiu si Horatiu Groza.

Investigatiile se vor desfasura in prezenta unui procuror militar de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie care a fost sesizata de IICCMER in privinta acestui caz si a locului unde victimele au fost inhumate. De asemenea, la cercetari vor participa specialisti din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Alba si de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Alba. Actiunea se desfasoara in colaborare cu Televiziunea Romana, fiind sprijinita de catre Primaria comunei Cricau si Parohia Ortodoxa din Cricau.

Locul actiunii se afla pe cursul Vaii Cricaului, la o distanta de circa 8 km spre nord fata de centrul comunei Cricau. Accesul in zona se poate face cu mijloace auto de teren sau cu orice tip de masina prevazuta cu o garda de sol mai inalta.

 

Relatii suplimentare se pot obtine de la arheolog Gheorghe Petrov, expert IICCMER, organizatorul si coordonatorul actiunii (tel. 0721 400396 / 0744 516108).

 

Ilustratie foto: 1. Stefan Popa; 2. Nicolae Moldovan; 3. Cornel Pascu.

 

 

                                                                          *  *  *  *  *

 

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc este o structura guvernamentala infiintata in 2005 si aflata in coordonarea Primului Ministru. Rolul sau rezida, inainte de toate, in gestionarea si analizarea din punct de vedere stiintific a perioadei totalitare si a consecintelor sale. In al doilea rand, IICCMER sprijina crearea si implementarea unor instrumente educationale cu finalitate memoriala, contribuind astfel la articularea contextului in care valorile si drepturile fundamentale sa fie receptate de societatea noastra post-totalitara. Nu in ultimul rand, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva si publica documente referitoare la memoria exilului romanesc. 

0 comentarii1701 vizualizări21 august 2017




rss 2.0
rss 2.0