Istorie Marti 26 Septembrie 2017 - 6384 vizitatori azi
Deshumarea a trei luptatori anticomunisti in zona comunei Cricau, jud. Alba.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a desfasurat in perioada 22-23 august 2017 o campanie de investigatii arheologice pe teritoriul comunei Cricau din jud. Alba. Actiunea a avut ca obiectiv deshumarea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale lui Stefan Popa, Nicolae Moldovan si Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 intr-o confruntare armata cu trupe si cadre operative ale Securitatii (staliniste).

 Intre organizatiile de rezistenta armata care s-au opus instaurarii comunismului in Romania, un loc de seama il ocupa formatiunea condusa de studentul Stefan Popa, care a actionat in partea de sud-est a Muntilor Apuseni, avand create retele de sustinere in satele situate la nord de Mures, in zona dintre Aiud si Teius. Conducatorul gruparii a sustinut ideea unirii tuturor formatiunilor anticomuniste din zona intr-o organizatie unica si puternica, indiferent de orientarea ideologica a acestora. Dupa confruntarea armata din 4 martie 1949 de la Bistra-Grosi, jud. Alba, cand organizatia anticomunista Frontul Apararii Nationale condusa de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurata, Securitatea a intreprins o serie de actiuni pentru capturarea partizanilor care au reusit sa scape din acea infruntare, precum si pentru arestarea tuturor celor care i-au sustinut. In aceasta campanie represiva, un obiectiv important al Securitatii l-a constituit anihilarea gruparii conduse de Stefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija.

Prin planurile de masuri adoptate, in teren au fost deplasate trupe de securitate si numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Directiei Regionale de Securitate Sibiu. In ziua de 6 martie a fost incercuita zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Stefan Popa isi adapostul principal. Partizanii au reusit sa sparga incercuirea si cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricaului, sub Muntele Piatra Craivii, in locul numit Bogoloaia. Aici, in ziua de 8 martie, acestia au fost surprinsi si atacati in timp ce se aflau intr-o locuinta sezoniera, in urma confruntarii armate trei fiind omorati si doi luati prizonieri. Intre cei ucisi s-a aflat si Stefan Popa, conducatorul organizatiei, alaturi de care au fost impuscati Nicolae Moldovan si Cornel Pascu. Prizonieri au fost luati Ioan Scridon si Alexandru Maxim.

Cadavrele victimelor au ramas pe teren, sub paza, vreme de mai multe zile, fiind inhumate de un localnic intr-o groapa comuna, sapata intr-o padure, nu departe de locul unde cei trei au fost ucisi. Mormantul nu a fost niciodata marcat la suprafata solului, locul fiind stabilit cu aproximatie prin confruntari repetate cu mai multi martori ce au fost transportati de-a lungul timpului la fata locului, fiind verificat si identificat cu precizie de echipa arheologica a institutului printr-un sondaj preliminar efectuat in cursul lunii iunie.

Victimele au fost inhumate intr-o groapa sapata superficial pe o panta de deal, adancimea medie a acesteia fiind de cca. 0,50 metri. Trupurile au fost asezate in groapa unul langa altul, doua fiind culcate pe spate si unul, cel din mijloc, pe burta, toate fiind dispuse pe directia NV-SE cu capetele orientate spre sud-est. Scheletele se aflau intr-o stare precara de conservare, multe din componentele osoase fiind dizolvate si disparute. Dupa incheierea cercetarii arheologice s-a procedat la depistarea si inregistrarea probelor criminalistice, operatiune infaptuita de catre subcomisarul de politie Paul Zachiu din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Alba. Au urmat observatiile si constatarile medico-legale asupra scheletelor dupa care, sub supravegherea medicului legist, Raluca-Maria Matei, s-a trecut la demontarea si extragerea osemintelor, acestea fiind ambalate si predate Serviciului de Medicina Legala Alba pentru efectuarea ulterioara a investigatiilor de specialitate.

            Cercetarea arheologica a fost efectuata de un colectiv de arheologi si istorici de la IICCMER si institutiile muzeale colaboratoare (Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud), alcatuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Paul Scrobota, Gabriel Rustoiu si Horatiu Groza. Investigatiile au avut loc in prezenta procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie care a fost sesizata de IICCMER in privinta acestui caz si a locului unde victimele au fost inhumate.  Actiunea s-a desfasurat in colaborare cu Televiziunea Romana, fiind sprijinita de catre Primaria comunei Cricau (primar Emil Lupsan), Parohia Ortodoxa din Cricau (preot Petru Medrut) si de catre rudele si urmasii victimelor.

 

Biografiile victimelor:

 

1. STEFAN POPA. Nascut la 10 decembrie 1920 in satul Bucerdea Vinoasa, com. Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxa, necasatorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, nascut in Mahaceni, si Victoria Crisan, nascuta in Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud si al unei Scoli Militare din Bucuresti. A fost ofiter in Armata Regala si veteran de razboi. La inceputul carierei militare a fost instructor la Scoala Militara de Subofiteri de Infanterie din Lipova. In 1942 se afla intr-un centru de instructie situat in zona orasului Cernauti, iar in 1944 il regasim ca sublocotenent in cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. Dupa terminarea razboiului si intoarcerea de pe front s-a inscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, si-a manifestat sub diferite forme opozitia fata de regimul politic instaurat in tara. Din acest motiv, in primavara anului 1948, cand era student in anul III, era cautat de Siguranta, fiind dat in urmarire pe tara. Pentru a scapa de arestare, in iulie 1948 s-a refugiat in Muntii Apuseni, in zona Varfului Capra din apropierea comunei Intregalde, punand bazele unui grup de rezistenta armata anticomunista. La 3 aprilie 1949, dupa ce a fost ucis, a fost condamnat in contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de munca silnica.

 

2. NICOLAE MOLDOVAN. Nascut la 9 decembrie 1924 in Teius, jud. Alba, de religie greco-catolica, fiul lui Aurel si Ana. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud si a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca sa evite arestarea, in august 1948 a disparut de la domiciliu alaturandu-se lui Stefan Popa. In 1947 s-a casatorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea, absolventa a Facultatii de Medicina din Cluj, promotia 1948, avand impreuna doi copii.

 

3. CORNEL PASCU. Nascut la 1 aprilie 1923 in satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiul lui Simion si Maria, de religie greco-catolica, necasatorit. Absolvent al Scolii Normale dupa care a functionat ca invatator in satul Ghioncani din com. Intregalde. A satisfacut stagiul militar, eliberandu-se din armata cu gradul de sergent. Era membru P.N.T. din 1939, iar dupa 23 august 1944 a militat pentru reorganizarea partidului in zona. Ca urmare a activitatii sale politice a fost exclus din invatamant si condamnat la trei luni de inchisoare, fiind inchis la Penitenciarul din Alba Iulia. In 1948 a aderat la Organizatia anticomunista Frontul Apararii Nationale, condusa de maiorul Dabija. A participat la lupta de la Bistra-Grosi unde a reusit sa scape din incercuirea Securitatii, refugiindu-se impreuna cu Ioan Scridon in zona unde se aflau cantonati membrii organizatiei lui Stefan Popa.

 

Ilustratie foto: Fig. 1-5.

 

 

                                                                          *  *  *  *  *

 

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc este o structura guvernamentala infiintata in 2005 si aflata in coordonarea Primului Ministru. Rolul sau rezida, inainte de toate, in gestionarea si analizarea din punct de vedere stiintific a perioadei totalitare si a consecintelor sale. In al doilea rand, IICCMER sprijina crearea si implementarea unor instrumente educationale cu finalitate memoriala, contribuind astfel la articularea contextului in care valorile si drepturile fundamentale sa fie receptate de societatea noastra post-totalitara. Nu in ultimul rand, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva si publica documente referitoare la memoria exilului romanesc. 

0 comentarii616 vizualizări31 august 2017




rss 2.0
rss 2.0