Istorie Duminica 22 Octombrie 2017 - 11836 vizitatori azi
O noua actiune a IICCMER de deshumare a unei victime a Securitatii(STALINISTE).

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) organizeaza in zilele de 25-26 septembrie 2017 o actiune de investigatii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din jud. Alba. Actiunea are ca obiectiv deshumarea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale lui Andresel Ioan, care a fost executat de Securitatea stalinista in ziua de 16 august 1950.

 ANDRESEL IOAN s-a nascut in comuna Bistra la data de 28 august 1877. Parintii sai au fost Andresel Ioan si Burz Maria, care au avut impreuna trei copii, un baiat (Ioan) si doua fete (Eva si Sofia). Fiul, Ioan, s-a casatorit la Campeni in 31 ian. 1903 cu Chira Sofia din satul Garde, com. Bistra (n. 18 iul. 1885 - d. 27 sept. 1969), avand impreuna o singura fata, pe Maria (n. 28 nov. 1904 - d. 23 apr. 1982). Aceasta a fost casatorita prima data cu Pop Teofil din Bistra cu care a avut o fiica, Pop Alexandra (n. 4 febr. 1927), care a fost implicata in rezistenta anticomunista din zona, fiind ucisa de Securitate in aprilie 1950. Andresel Maria s-a recasatorit ulterior cu Balea Gheorghe din Bistra (n. 1902 - d. 1981), din aceasta a doua casatorie rezultand opt copii, doi baieti si sase fete. Dintre acestia, astazi mai traiesc trei fete, Goia Sofia si Mucea Carolina in Bistra si Jilavu Laura in Baia de Aries, toate fiind nepoate si descendente directe ale lui Andresel Ioan. 

Conform informatiilor documentare existente si din relatarile urmasilor, familia Andresel a avut o stare materiala buna, avand in proprietate o gospodarie taraneasca, multe animale si o suprafata apreciabila de teren, alcatuita din pamant arabil, pasune si padure. Casa si gospodaria principala a familiei era situata in zona centrala a localitatii Bistra. Mai aveau o locuinta sezoniera, amenajata in munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse si tinute vacile si oile. Totodata, impreuna cu ginerele sau, Balea Gheorghe, Andresel detinea in comuna o pravalie, o carciuma si un depozit de lemne, avand permanent mai multi oameni angajati la lucru. Dupa instaurarea regimului comunist, autoritatile l-au incadrat in categoria sociala a chiaburilor.

Dupa cum este cunoscut, la inceputul anului 1949, membrii organizatiei de rezistenta armata anticomunista Frontul Apararii Nationale, infiintata in decembrie 1948, si-au amenajat o tabara in zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, in locul numit Grosi. In 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat si intreprins un atac armat in urma caruia au rezultat victime de ambele parti, fiind capturati mai multi prizonieri. Dintre partizanii care au scapat din incercuire multi au fost prinsi dupa scurt timp, acestia fiind ulterior condamnati la inchisoare sau chiar la moarte impreuna cu ceilalti. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, insa si acestia au fost pana la urma ucisi, in diferite imprejurari, de Securitate sau Militie. In aceasta situatie s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei si Ihut Traian din Aronesti, care au fost intens urmariti si pana la urma ucisi, primul in 2 sept. 1950 si al doilea in 5 august 1952. Cata vreme acestia au fost fugari si au stat ascunsi in munte, au fost ajutati de familii si de rude sa supravietuiasca, fiind sustinuti si de unii localnici, catalogati de autoritati drept chiaburi si persoane reactionare. Acestia din urma aveau o influenta mare asupra membrilor comunitatii, indemnand lumea sa-i sprijine pe partizani deoarece in curand, cum multi sperau atunci, urma sa izbucneasca razboiul dintre U.R.S.S. si tarile occidentale in urma caruia regimul comunist din Romania va fi inlocuit cu un regim democratic in care rolul conducator il vor avea vechile partide politice din perioada interbelica. Totodata, aceste persoane desfasurau pe toate caile o constanta propaganda anticomunista, instigand pe sateni la nesupunere si impotrivire la incercarile autoritatilor de a infiinta la Bistra o Gospodarie Agricola Colectiva.

Dupa campania Securitatii din anul 1949 prin care au fost arestate si apoi condamnate multe persoane din zona care au avut legaturi cu membrii organizatiei Frontul Apararii Nationale, aceasta noua situatie a reprezentat o alta provocare pentru autoritatile regimului. Ca urmare, Securitatea a intreprins masuri dure impotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte si idei. In baza instructiunilor primite din partea Directiei Regionale a Securitatii Poporului Cluj si in intelegere cu conducerea Organizatiei Judetene a Partidului Muncitoresc Roman din Turda, Serviciul Judetean a Securitatii Poporului Turda a organizat o actiune represiva de intimidare si constrangere a populatiei din Bistra. In ziua de 14 august 1950, in zona au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, in colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Campeni si cu militieni de la Posturile de Militie Bistra si Campeni, au retinut si transportat la sediul Securitatii din Campeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea si Ihut Traian, dar si persoane cu o stare materiala mai buna, considerate ca fiind chiaburi si suspectate ca ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu totii anchetati si amenintati, fara a li se lua insa declaratii scrise. In urma asa-ziselor cercetari, s-a constatat ca pentru situatia creata in Bistra se fac vinovati trei chiaburi, si anume Andresel Ioan, Pom Traian si Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja retinuti la Campeni. Masurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei sa fie imediat executati in locuri prestabilite. Ca urmare, in dimineata zilei de 16 august 1950, Pom Traian si Trifa Iosif au fost adusi de la Campeni la Bistra, de unde au fost transportati pe jos si executati prin impuscare, in locuri diferite. Dupa executia acestora, in aceeasi zi, inainte de orele amiezii, Andresel Ioan a fost cautat si ridicat de la locuinta ce o avea in munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii statea cu animalele. Conform marturiilor unor localnici, Andresel a fost maltratat si apoi transportat pe o distanta de circa 1,5 km pana la locul cunoscut sub denumirea de Poarta intre Cai, aici fiind executat prin impuscare.

Cadavrul lui Andresel Ioan precum si trupurile celorlalte doua victime au fost lasate pe locurile de executie, fiind ingropate a doua zi, in 17 august. Pentru saparea gropilor de mormant au fost aduse cu forta rude ale celor doi partizani, Selagea si Ihut, precum si alti oameni mai instariti din Bistra, care fusesera anchetati la Campeni, moartea consatenilor fiindu-le data ca exemplu. Conform marturiilor, pe trupul fiecarei victime a fost pusa o bucata de carton pe care era scris: "Cine face ca el, ca el sa pateasca". Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie sa puna vreo cruce sau un alt semn de recunoastere. Din datele culese de la urmasii lui Andresel, rezulta ca la mormantul acestuia a fost pusa o cruce de lemn prin anul 1958, dupa ce fiica sa a revenit din deportare (ian. 1956) si ginerele sau s-a eliberat din penitenciar (sept. 1957) dupa ce a executat opt ani de munca silnica. Intre timp crucea de lemn a disparut, dar dupa 1990, cand nu se mai cunostea locul precis al mormantului, s-a pus undeva in apropiere o cruce metalica fixata intr-o fundatie de beton, care si aceasta s-a risipit fiind dislocata de utilajele ce deserveau o exploatatie forestiera din zona.

Din informatiile documentare existente precum si din marturiile unor foste cadre de securitate, rezulta ca aceste omoruri au fost ordonate direct de catre conducerea D.R.S.P. Cluj, prin seful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) in complicitate cu adjunctul sau, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instructiunilor a fost indeplinita de catre S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal si operatiunile din teren. Din personalul Securitatii din Turda, cunoastem ca au fost trimisi in misiune locotenent Herta Vasile, seful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tautan Valentin, si locotenent Popa Vasile, seful Biroului I Informatii. La Campeni, seful Biroului local de Securitate era sublocotenent Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe langa acestia, in pregatirea si savarsirea crimelor au mai fost implicate si alte cadre de securitate si militie. Cat priveste pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a nascut la 19 ianuarie 1909 in com. Brusturi, jud. Bihor, si a decedat la Cluj in 29 mai 1997. Desi a ordonat personal zeci de executii fara judecata, dispunand arestarea si trimiterea arbitrara in puscarii si lagare de munca a sute de oameni, dintre care multi nu s-au mai intors acasa, cata vreme a fost in viata nu a fost cercetat si nu a raspuns penal pentru crimele sale.

In urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca decesul lui Andresel Ioan a fost inregistrat oficial in registrul de stare civila al comunei Bistra abia in 4 aprilie 1967, data la care s-a eliberat si certificatul de deces.

Investigatiile in cazul crimelor de la Bistra au fost incepute inca din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasari in zona, cand s-au luat declaratii rudelor victimelor precum si altor persoane care aveau informatii despre cei ucisi, despre evenimentele petrecute si despre localizarea mormintelor. Mormantul lui Pom Traian a fost descoperit si osemintele victimei recuperate in cursul unei actiuni organizate de IICCMER in septembrie 2016. Locul mormantului lui Andresel Ioan a fost stabilit cu aproximatie prin confruntari repetate cu mai multi martori ce au fost transportati de-a lungul timpului in teren, fiind cautat, verificat si identificat cu precizie de echipa arheologica a institutului la inceputul lunii septembrie 2017.

Cercetarile vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER si institutiile muzeale partenere si colaboratoare (Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud), alcatuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobota, Gabriel Rustoiu, Horatiu Groza si Marius Oprea. Investigatiile se vor desfasura in prezenta unui procuror militar de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie care a fost sesizata de IICCMER in privinta acestui caz de omor si a locului unde victima a fost inhumata. De asemenea, la cercetari vor participa specialisti din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Alba si de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Alba. Actiunea se desfasoara in colaborare cu Televiziunea Romana, fiind sprijinita de catre Primaria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxa din Bistra (preot Ilie George Grecu) si rudele victimei. Slujba religioasa, demontarea si recoltarea ramasitelor pamantesti ale lui Andresel Ioan sunt activitati care vor avea loc in ziua de marti, 26 septembrie.

 Accesul spre Poarta intre Cai se face din centrul comunei pe DC 97, urmand un traseu de 6,2 km pana la prima bifurcatie de drumuri unde se face la dreapta si se continua parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului. Dupa ce se depaseste Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apa si apoi se urca pana ce drumul forestier intalneste DC 144. Aici se face la stanga, iar dupa un scurt parcurs, la prima bifurcatie se face la dreapta si se continua drumul inca 1,3 km pana la destinatie. Distanta totala ce trebuie parcursa este de circa 11,5 km. Unele sectoare de drum, in special cel aflat imediat dupa trecerea apei, pot fi strabatute in siguranta doar cu o masina de teren avand tractiune integrala.

 

 Coordonatele GPS inregistrate la punctul de lucru indica, in sistem zecimal, 46.430390 latitudine nordica si 23.150529 longitudine estica. Altitudinea locului este de 1219 metri.

 

Relatii suplimentare se pot obtine la tel. 0721 400396 (arheolog Gheorghe Petrov, expert IICCMER).

 

 

Ilustratie foto: 1. Andresel Ioan; 2. Andresel Ioan impreuna cu sotia, Sofia, si fiica lor Maria. 

 

                                                                      *  *  *  *  *

 

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc este o structura guvernamentala infiintata in 2005 si aflata in coordonarea Primului Ministru. Rolul sau rezida, inainte de toate, in gestionarea si analizarea din punct de vedere stiintific a perioadei totalitare si a consecintelor sale. In al doilea rand, IICCMER sprijina crearea si implementarea unor instrumente educationale cu finalitate memoriala, contribuind astfel la articularea contextului in care valorile si drepturile fundamentale sa fie receptate de societatea noastra post-totalitara. Nu in ultimul rand, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva si publica documente referitoare la memoria exilului romanesc.

 

 

 

 

0 comentarii777 vizualizări22 septembrie 2017




rss 2.0
rss 2.0