Istorie Luni 20 August 2018 - 10166 vizitatori azi
NASAUDEANCA ANA GHERMAN, REPREZENTANTA FEMEILOR LA ISTORICA ADUNARE DE LA ALBA IULIA.

Nasaudeanca Ana Gherman, nascuta la data de 13 noiembrie 1882, fiica Victoriei si a  lui Emil Filipan, medicul cercual si scolar din localitate, a fost o femeie culta care a parasit statutul de decor de interior, dobandindu-si un altul, uman si progresist, incadrandu-se in lupta maselor pentru progres si unitate nationala, alaturi de alte femei din tinutul nostru, printre care amintim pe Maria Onisor, cu care a participat in delegatia reprezentantilor sau deputatilor judetului nostru la Adunarea Nationala de la Alba-Iulia.

Ana Gherman a fost desemnata ca deputat, de organizatia femeilor din Bistrita, unde s-a mutat prin casatorie cu medicul Alexandru Gherman, la origine sibian. Aici a muncit  timp de doua decenii  Ana Gherman, o  femeie curajoasa, energica ce s-a implicat in viata sociala prin nenumarate activitati cu caracter patriotic, amestecandu-se in clocotul strazii, vietii politice si sociale avand ca tel unitatea romanilor si progresul tarii. 

S-a incadrat cu bune rezultate in viata culturala, a spijinit formatiile corale si echipele de teatru pe baza de voluntariat. Intr-un cuvant, este prezenta peste tot unde cuvantul romanesc se rostea si unde spiritul se afirma. Angrenajul romanesc al institutiilor si asociatiilor era bogat si destul de bine organizat, sprijinindu-se pe granitul Reuniunii meseriasilor romani. 

Intre cele doua centre politice si culturale, Bistrita si Nasaud, era o stransa colaborare, avand acelasi tel - solidaritatea nationala si Unirea cea Mare. Cu toate ca s-au pus multe stavile in calea patriotilor romani - interzicerea patrunderii in mase a presei romanesti, procese si arestari, dar avantul revolutionar nu a putut fi oprit, ceea ce a ajutat la infaptuirea actului istoric din 1918.

Datorita vastei activitati  culturale si sociale este aleasa in conducerea Reuniunii femeilor romane din Bistrita, care o desemneaza pe Ana Gherman  ca deputat in Marea Adunare Nationala.

Si nici atunci presiunile asupra ei nu inceteaza. "Ii facea placerea sa povesteasca episoade din viata ei de luptatoare pentru dreptate", asa cum spune scriitorul Teodor Tanco, in volumul  VRR nr. 4, la pagina 299. Povestea cum in gara Bucerdea, azi Razboieni, vagoanele delegatilor si multimilor din comitatul Bistrita-Nasaud si din alte parti au fost interceptate de armata ungureasca, oprindu-le calatoria. Dupa lungi tratative, caci conducatorii romani n-au permis interventia garzilor civile ca sa nu se raspunda  astfel  provocarii dusmanoase si sa se evite varsarea de sange, eliberandu-se o adeverinta de libera trecere a acestui mare grup de "Olah ember". S-au dus  patriotii pana la destinatie cu acest epitet, purtat o mie de ani in spate si s-au intors cu calitatea de cetateni  romani ai statului national faurit prin vointa maselor.

Ana Gherman a fost mandra ca si-a implinit cu cinste datoria si si-a realizat telul propus. S-a mutat in toamna anului 1919 cu familia la Cluj, unde a continuat sa lucreze pe linie culturala pentru largirea spiritualitatii romanesti. A calatorit mult pe mai multe continente insotind expozitii  de arta romaneasca, ca o ambasadoare a culturii romanesti. Se stinge la Cluj, la 13 septembrie 1969, dar a ramas in constiinta nasaudenilor  ca o luptatoare pentru progresul tarii si culturii romanesti.

 

   Lucretia Mititean 

 

0 comentarii1470 vizualizări21 martie 2018




rss 2.0
rss 2.0