Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Miercuri 19 Decembrie 2018 - 16216 vizitatori azi
O noua campanie de investigatii arheologice .

O noua campanie de investigatii arheologice pentru cautarea mormintelor si recuperarea osemintelor detinutilor politici morti in lagarul de munca de la Periprava, jud. Tulcea. Bucuresti, 13 iulie 2018. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) organizeaza incepand cu ziua de 16 iulie 2018 a V-a campanie de investigatii arheologice in localitatea Periprava, com. C. A. Rosetti, jud. Tulcea. Actiunea are drept obiectiv cautarea, descoperirea si recuperarea ramasitelor pamantesti ale detinutilor politici decedati in fosta colonie penitenciara ce a functionat in apropierea localitatii.

 In cursul anilor 2013 si 2015-2017, IICCMER a organizat si desfasurat patru campanii de cercetari arheologice in perimetrul actualului cimitir din Periprava. In acest loc, in perioada anilor 1959-1964, au fost inhumati un mare numar de detinuti politici decedati in colonia de munca ce a functionat in apropierea localitatii. Zona din cadrul cimitirului unde se afla mormintele detinutilor a fost stabilita pe baza informatiilor obtinute de la localnicii mai in varsta ai satului, precum si de la cativa fosti angajati ai coloniei penitenciare. In prezent, la suprafata solului nu exista niciun fel de semne care sa indice prezenta mormintelor.

La inceputul anilor ’50 Periprava a functionat ca sectie a Formatiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciara de sine statatoare (Formatiunea 0830). Scopul oficial al infiintarii coloniei a fost construirea unui dig intre localitatile Periprava si Sfistofca, ca masura de protectie impotriva inundarii terenurile ce urmau sa fie defrisate de stuf si apoi destelenite in vederea utilizarii lor ca suprafete agricole. De asemenea, se avea in vedere si inaltarea soselei din comuna Periprava pe o distanta de mai multi kilometri. Astfel, incepand cu 1959, in zona au fost adusi inclusiv mii de detinutii politici care au devenit majoritari in colonie pana in 1964, cand au fost aplicate gratierile colective. Scopul nedeclarat si subinteles al transferurilor de detinuti a fost exploatarea brutala a muncii acestora si supunerea lor la un regim cu valente de exterminare. Conditiile nefavorabile din perioada in care unitatea a functionat ca formatiune independenta au dus la decesul a cel putin 124 de detinuti, identificati nominal, in majoritate politici, dar si de drept comun.

Conform informatiilor documentare precum si a numeroaselor marturii ale fostilor detinuti politici care au supravietuit detentiei din lagarul de la Periprava, rezulta ca decesele au fost cauzate de infometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile si a asistentei medicale, de accidente survenite in conditii de munca istovitoare si de regimul de detentie pe care multi l-au indurat in lagarele si inchisorile unde au fost incarcerati anterior. Unii dintre detinuti au fost impuscati in diferite imprejurari, mai ales in cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potentate de conditiile specifice existente in Delta si de comportamentul abuziv si violent al personalului coloniei.

Printre cei raspunzatori, in diferite grade, pentru ceea ce s-a intamplat in colonia de la Periprava se afla mai multe persoane, de la comandanti, sefi de sectii, personal sanitar si administrativ si pana la simpli gardieni, care in virtutea functiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detentie, care avea ca principal scop distrugerea rezistentei fizice si morale a detinutilor, iar  in cazul celor ale caror resurse de viata se epuizau, decesul. Exista, de asemenea, vinovatia indiscutabila a inaltilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne si, in ultima instanta, a liderilor de partid si de stat din acea perioada, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhica.

In campaniile arheologice din anii anteriori au fost descoperite si cercetate 31 de morminte de detinuti. Toate osemintele defunctilor au fost extrase si recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicina Legala din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul National de Medicina Legala din Bucuresti unde se realizeaza si testele ADN in vederea stabilirii identitatii persoanelor decedate.

In campania din acest an se vor continua sapaturile in cimitirul din localitate prin deschiderea si decopertarea unor noi suprafete arheologice, care vor conduce la descoperirea si recuperarea altor morminte. Cercetarile vor fi efectuate de un colectiv de arheologi si istorici de la IICCMER si institutiile muzeale colaboratoare (Muzeul National de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul National al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii Aiud si Muzeul de Istorie Turda), alcatuit din Horatiu Groza, Marius Oprea, Constantin Petre, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobota, Florin Soare si Constantin Vasilescu.

Investigatiile se vor desfasura in prezenta reprezentantilor Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutie care a fost sesizata de IICCMER in privinta persoanelor decedate in lagarul de la Periprava si a locului unde acestea au fost inhumate, pe acest caz fiind deschis in anul 2015 un dosar de cercetare penala. Acestia vor fi insotiti in teren de specialisti din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Tulcea si de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Tulcea. Actiunea se desfasoara in colaborare cu Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania si Televiziunea Romana, fiind sprijinita de catre Primaria comunei C. A. Rosetti si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

 

* Relatii suplimentare se pot obtine de la d-nul Gheorghe Petrov, expert IICCMER, organizatorul si responsabilul santierului arheologic (tel. 0744 516108). 

 

  • IICCMER lanseaza un apel catre rudele si urmasii victimelor care au decedat in lagarul de munca de la Periprava pentru a contacta pe orice cale institutul sau direct pe responsabilul actiunii, in vederea indrumarii acestora catre autoritatile care au in sarcina identificarea osemintelor recuperate. 

 

Ilustratie foto - Morminte de detinuti politici descoperite in cursul cercetarilor din anul 2017.

 

*   *   *   *   * 

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) este o structura guvernamentala infiintata in 2005 si aflata in coordonarea Primului Ministru. Rolul sau rezida, inainte de toate, in gestionarea si analizarea din punct de vedere stiintific a perioadei totalitare si a consecintelor sale. In al doilea rand, IICCMER sprijina crearea si implementarea unor instrumente educationale cu finalitate memoriala, contribuind astfel la articularea contextului in care valorile si drepturile fundamentale sa fie receptate de societatea noastra post-totalitara. Nu in ultimul rand, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva si publica documente referitoare la memoria exilului romanesc. 

 

 

0 comentarii1393 vizualizări13 iulie 2018




rss 2.0
rss 2.0