Adevarul umbla cu capul spart.          -          Cine cuteaza sa spuna adevarul poate lesne umbla batut, ca marul.          -          Adevarul invinge orice.          -          Copiii ?i nebunii spun adevĂrul.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Vineri 19 Octombrie 2018 - 1042 vizitatori azi
Ardealul, inima Romaniei istorice.

Intr-un moment crucial al istoriei, marele om politic Nicolae Titulescu isi nuanta discursul  prin cuvinte deosebit de alese si inspirate : "Ardealul nu e numai inima Romaniei politice, ci si inima Romaniei geografice . Din culmile ei izvorasc apele care au scaldat romanismul in istorie : la miaza-noapte Somesul, la apus Muresul si la miaza-zi Oltul". Cea mai frumoasa descriere a acestei tari a facut-o insa Nicolae Balcescu in monumentala sa opera "Romanii supt Mihai- Voievod Viteazul ", un adevarat poem in proza, "tulburator ca frumusete si admirabil ca stiinta a compozitiei literare". Vazuta de pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati, tara Ardealului reprezinta centrul armonios al intregii tari, insasi matca in care s-a plamadit poporul roman, muntii fiind leaganul de veacuri al existentei acestuia :"Pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati se intinde o tara mandra intre toate tarile semanate de Domnul pe pamant. Ea seamana a fi un maret si intins palat, unde sunt adunate si asezate cu maiestrie toate frumusetile naturale... "     

           Da , Ardealul e inima Romaniei, chiar daca "Soarele tuturor romanilor de la Bucuresti rasare", afirma Ioan Slavici la vremea sa. Aici s-a nascut "Scoala Ardeleana" prin corifeii sai, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Samuil Micu si Ion Budai-Deleanu, care au adus argumente istorice si filologice in sprijinul tezei ca romanii ardeleni, cunoscuti si sub numele de  transilvaneni sunt descendentii directi ai colonistilor romani din Dacia. Sub deviza "Virtus Romana Rediviva ", ei au lansat indemnul renasterii vechilor virtuti otasesti, in lupta pentru drepturi nationale, pentru limba si credinta strabuna, pentru unirea tuturor romanilor intr-o singura tara.

        In Ardeal au fost infiintate primele scoli romanesti, devenite centre importante de cultura si educatie :Blaj,  Brasov, Beius, Nasaud, Oradea, din randul carora s-au ridicat oameni de seama, intre care foarte multi academicieni. Un exemplu elocvent este orasul Nasaud, cunoscut si sub numele de "oras al academicienilor ".Tot in Ardeal s-a infiintat  in 1861, Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman cu centrul la Sibiu, care cuprindea "inteligentiile ardelene ", cum erau cunoscuti intelectualii vremii " : Andrei Saguna, Timotei Cipariu, Simion Barnutiu, Ion Pop Reteganul, Miron Cristea, Vasile Goldis si o intreaga pleiada a scriitorilor din aceasta parte a tarii.

          Ardealul a devenit  inima istoriei si simbol national, odata cu unirea Tarilor Romane sub domnia lui Mihai Viteazul din 1600,  "pohta ce-am pohtit-o ". Daca aceasta implinire a fost de scurta durata, idealul unirii nu s-a stins, a continuat sa fie obiectivul evenimentelor care au urmat. In 1848, pe Campia Libertatii de la Blaj, mii de glasuri strigau:  "Noi vrem sa ne unim cu Tara ". In 1859, Alexandru Ioan Cuza va infaptui Unirea cea Mica, trezind in sufletul ardelenilor o dorinta si mai apriga de a-si implini visul de veacuri, asa cum spunea Octavian Goga  : "Avem un vis neimplinit / Copil al suferintii / De jalea lui au raposat / Si mosii si parintii ". Dar unitatea politica nu avea nicio chezasie fara unitatea culturala. In aceasta lupta s-au angajat oamenii de litere, ziarele si revistele vremii si societatile culturale din Ardeal si din celelalte provincii romanesti,  militand pentru cauza romanismului, a unitatii sale de simtire si cuget. Un rol important l-au avut revistele ardelene "Gazeta Transilvaniei ",Familia ""Foaie pentru minte, inima si literatura " "Glasul Vremii ", etc. In Ardeal s-a nascut Andrei Muresanu, autorul poeziei "Un rasunet " care astazi este Imnul  nostru national, dar tot aici este patria de cuvinte a lui George Cosbuc si Liviu Rebreanu. Intre constiintele epocii, luptand sub steagul bataliei pentru Marea Unire, Octavian Goga joaca un rol considerabil. De la pamfletele din" Insemnarile unui calator (1911 ) pana la "Strigate in pustiu (1915 ), de la volumul "Din umbra zidurilor( 1913 ), pana la "Cantece fara tara " (1916 ), spiritul lui Goga se dovedeste de un militantism robust, transant, atintit catre steaua polara a idealului national. Indemnurile poetului sunt vii, urgente, protestatare si mesianice :"Acolo-n hora vijeliei crunte/ E clocotul visarii noastre sante !/ Veniti, Romani! Porniti-va spre munte,/V-arata drumul mortii din morminte./Sa nu uitati a veacurilor carte,/ Veniti, veniti !...Caci adevar zic voua: /Ori va mutati hotarul mai departe,./Ori veti muri cu trupul frant in doua " (Latinitatea din transee ).

       Ceea ce veacuri intregi a constituit pentru ardeleni o launtrica nazuinta, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a devenit realitate, o certitudine si deopotriva o mare iubire.


Mircea Darosi



 

0 comentarii1148 vizualizări10 august 2018




rss 2.0
rss 2.0