Adevarul umbla cu capul spart.          -          Cine cuteaza sa spuna adevarul poate lesne umbla batut, ca marul.          -          Adevarul invinge orice.          -          Copiii ?i nebunii spun adevĂrul.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Vineri 19 Octombrie 2018 - 1046 vizitatori azi
CASINA ROMANA, UN SPATIU SACRU AL ROMANISMULUI BISTRITEAN.

Am trecut de-atatea ori pe langa cladirea monumentala din apropierea Catedralei Coroana din Bistrita, dar n-am stiut pana acum ca in spatiul actualului sediu al Protopiatului Ortodox Roman, isi desfasura activitatea "Casina Romana", acel club democratic al bistritenilor, care pregateau marele eveniment de la 1 Decembrie 1918.  Despre rolul istoric al acestei societati cultural-politice, ne vorbeste preotul profesor Nicolae Feier, iscusit cercetator si istoric, in lucrarea sa intitulata "Casina Romana din Bistrita ", aparuta recent in Editura "Nosa Nostra "si lansata de curand, intr-un cadru festiv, in Piateta Panteonului bistritean. Este o carte de-o mare valoare documentara in care se oglindeste contributia intelectualilor bistriteni la infaptuirea Unirii de la Alba Iulia. Din bibliografia utilizata de autor in argumentarea acestei lucrari, m-au impresionat numeroasele citate preluate din "Memoriile " lui Pavel Tofan, originar din satul Nepos, cunoscut si sub numele Delavararea, despre a carui personalitate am amintit si eu in lucrarile pe care le-am publicat pina acum. Intors de pe frontul din Italia, in toamna anului 1918, unde indeplinise rolul de medic veterinar-sef, atasat comandantului II Armata din Valea Brenta a regiunii Tirol, Pavel Tofan este surprins de imaginea acelei perioade de adanci framantari, cand se pregatea marele eveniment. Atmosfera era tensionata, spune el in "Memorii ", iar orasul (Bistrita) parea un furnicar proaspat ravasit, ale carui furnici alergau de-a valma in sus si in jos, in dreapta si in stanga si iarasi indarat, fara un pic de odihna ". Venit de pe front, el "aduce informatii despre ceea ce faceau natiunile tinute in robie in Inchisoarea Popoarelor, asa cum era numit Imperiul Austro-ungar". Casina Romana devine spatiul in care "bistritenii si-au luat soarta in maini, anuntand implinirea visului". Pavel Tofan devine membru al acestei societati, face parte din Sfatul  National Roman din Bistrita, fiindu-i repartizate sarcini concrete privind organizarea Garzilor Nationale de pe Valea Somesului, este numit " Tribun al Poporului ", tine conferinte sub egida Astrei, are intalniri cu intelectualii bistriteni si cu oamenii din satele somesene, in mijlocul carora se deplaseaza pe jos sau cu caruta, in conditii deosebit de grele. Era convins ca a sosit momentul sa declare deschis in fata oamenilor : "sintem liberi.’’ Avem dreptul sa hotaram asupra sortii si apartenentei noastre. Idealul nostru de sute de ani a fost si este Unirea cu toti fratii nostri romani, asa ca visul stramosilor nostri si al nostru il vedem astazi implinindu-se, prin urmare, vrem sa dispara hotarele artificiale dintre noi, vrem sa traim cu totii intr-o Romanie Mare"

       Din acelasi document al lui Pavel Tofan rezulta si componenta Sfatului National Roman, al carui presedinte este dr.Gavril Tripon si spre satisfactia mea, unul dintre vicepresedinti este neposanul  Dionisie Login, cel care, dupa Marea Unire, in 1927, va deveni prefectul judetului nostru. Membrii acestui organism sunt alesi din randul tuturor categoriilor sociale : avocati, medici, preoti, finantisti, profesori, functionari, hotelieri, ofiteri, meseriasi, tarani fruntasi, studenti si ajutori de ofiteri din teritoriu. In Casina Romana a fost facuta si reorganizarea judetului.Un capitol distinct al lucrarii evidentiaza misiunea Casinei Romane din Bistrita si anume, aceea de a tine legatura cu cei care au fost artizanii Marii Uniri : episcopul Iuliu Hossu, contactat la Gherla, Vaida Voievod la Dej, Nicolae Balan la Sibiu, Ionel Bratianu si Solomon Halita la Iasi. Dar cel mai important moment  petrecut in Casina Romana este ziua de 29 octombrie 1918, cand Bistrita a iesit din "inchisoarea " natiunilor, fiind primul oras transilvanean care s-a proclamat liber.  Un document important pe care l-au primit cei 37 de delegati bistriteni si nasaudeni pentru Adunarea de la Alba Iulia a fost "Credentionalul ", adica acea imputernicire care dadea dreptul de acces pentru fiecare participant in Marea sala a Unirii, precum si dreptul de vot si de decizie, act care a fost sfintit impreuna cu steagul bistritenilor, la 26 noiembrie 1918, in gradina bisericii, pe locul unde s-a ridicat Panteonul.

       Lucrarea preot.prof. Nicolae Feier scoate in evidenta si marile personalitati ale vremii care au trecut pragul Casinei Romane din Bistrita, intre care, Alexandru Vaida Voevod, mitropolitul Ardealulului Nicolae Balan, patriarhul Miron Cristea, Vasile Goldis, Nicolae Draganu, Nicolae Iorga, I.C.Bratianu, Iosif Vulcan si altii. Un rol important in desfasurarea activitatii Casinei Romane din Bistrita l-a avut avocatul dr. Victor Onisor, caruia Marea Adunare Nationala i-a incredintat in 2 dec. 1918 inalta misiune de Secretar General al Cosiliului Dirigent- afaceri interne, avand rolul de a organiza noua administratie romaneasca in toata Transilvania. Pe frontispiciul cladirii Protopopiatului Ortodox din Bistrita, prin grija prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii din acest oras, a fost asezata o placa  comemorativa,  care aminteste ca in aceasta cladire a functionat Casina Romana, societate cultural- politica a romanilor ardeleni care, de-a lungul fiintarii sale, a tinut treaza constiinta romanilor in lupta pentru unitatea nationala. Cartea preotului Nicolae Feier este un Remember al istoriei bistritene prin care cinsteste cum se cuvine, atat evenimentul de la 1 Decembrie 1918, cat si pe cei care au luptat pentru infaptuirea marelui vis al neamului nostru.

 

Mircea Darosi

 

0 comentarii651 vizualizări17 septembrie 2018




rss 2.0
rss 2.0