Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Vineri 06 Decembrie 2019 - 11076 vizitatori azi
BICENTENARUL UNOR PERSONALITATI FAGARASENE - ARON PUMNUL SI ION CODRU DRAGUSANU.

In Cetatea Fagarasului, sfarsitul de septembrie 2018, a marcat evenimentul anului printr-o sesiune de comunicari, ce a deschis noi pagini de istorie, pasind pe urmele unitatii nationale a romanilor prin comemorarea bicentenarului a doua personalitati marcante cu adanci radacini in  istoria neamului: Aron Pumnul si Ion Codru Dragusanu. Manifestarea cultural-istorica de la Fagaras, sub genericul "Pe urmele unitatii nationale in Fagarasul istoric", organizata de primaria municipiului, primar ing. Gheorghe  Sucaciu si Astra Fagaras, presedinte prof. Mihaela Girlea, au adunat multi oameni de cultura, istorici, scriitori, astristi, jurnalisti, patrunsi de cultul lui Eminescu pentru Transilvania si pentru Blajul carturaresc si revolutionar, despre care i-a vorbit ca un profet, profesorul sau, Aron Pumnul. In zilele de 28-30 septembrie, carturarii comemorati au intrat in Cetatea Fagarasului si in satele unde au vazut lumina zilei, respectiv, Cuciulata si Dragus, unde au fost intampinati de intreaga obste a satului  copilariei, o lume noua, cu izvoare nesecate de iubire, frumusete si respect.

Reprezentant al generatiei pasoptiste transilvanene, lingvist si istoric, Aron Pumnul s-a nascut la 27 noiembrie 1818, intr-o familie de tarani ardeleni din Tara Fagarasului, satul Cuciulata, unde, vineri 28 septembrie 2018, intre orele 16-18,30, oaspetii Fagarasului s-au intalnit cu consatenii lui dragi, pasind impreuna prin valurile istoriei. A facut scoala primara la Orhei, de unde, in 1836, trece la liceul din Blaj, unde are ca profesori, printre altii, pe Gheorghe  Baritiu si Simion Barnutiu, cei care l-au indemnat spre studiul filozofiei. Dupa alti doi ani la liceul piarist din Cluj (1841-1843), urmeaza teologia si filozofia cu o bursa oferita de Episcopia din Blaj, la Viena, la Institutul Sf. Varvara.

Idealurile sale iluministe si patriotice le materializeaza ca student la Viena si in programul societatii studentesti "Romanimea cea tanara", creata de el in cadrul institutului.

Inca din studentie, in 1845, debuteaza ca publicist in "Foaie pentru minte, inima si literatura", cu un studiu despre ortografia limbii romane. In anul 1846, se intoarce la Blaj, ca profesor de filozofie, fiind un participant activ in mobilizarea tinerilor intelectuali in actiunea de luminare a romanilor. A consultat mai multi carturari in vederea redactarii proclamatiei adunarii de la Blaj. A fost ales membru al comitetului permanent de la Sibiu. Datorita prestatiei sale in revolutie, fu persecutat de unguri si destinat mortii. A scapat insa, cu mare greutate din mainile lor si s-a refugiat la Bucuresti, unde guvernul provizoriu il numeste comisar de propaganda. Dupa inabusirea revolutiei muntene se refugiaza la Iasi, apoi la Cernauti, unde este primit cu caldura de familia Hurmuzachi si unde va ramane pana la sfarsitul vietii. Aici isi continua prin scris si la catedra lupta pentru cauza romaneasca, colaborand la revista "Bucovina", scoasa din octombrie 1848, de catre E. Hurmuzachi. Desi departe de tinuturile natale, romanii fagaraseni il aleg senator in Consiliul Districtual, la sfarsitul anului 1848.

Carturarul ardelean, dupa cum spunea I. G. Sbiera  a creat in Bucovina o scoala nationalista romaneasca, a introdus literele latine in scrierea romaneasca de acolo si a cautat sa creeze pentru ea o ortografie curat fonetica.  

In spiritul miscarii nationaliste si in cultul reputatului dascal, Aron Pumnul, s-a format si marele Eminescu, care a locuit o vreme in casa profesorului sau.

La moartea profesorului (24 ian. 1866), elevii il omagiaza prin publicarea unei brosuri, in care Eminescu publica elegia "La moartera lui Aron Pumnul". Titlul brosurii este semnificativ pentru respectul si popularitatea dascalului disparut la doar 48 de ani: "Lacrimioarele invataceilor gimnazisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul". Pentru adolescentul Eminescu, dascalul sau este "un geniu nalt si mare, un luceafar, o lumina,  dintr-o pleiada auroasa si senina pe care:   

              Te plange Bucovina, te plange-n voce tare,

              Te plange-n tanguire si locul tau natal;

              Caci umbra ta mareata in falnica-i zburdare

              O urma-ncet cu ochiul in trista lacrimare

              Ce-i simt national!"

Aron Pumnul a ramas in istoria literara prin lucrarea "Lepturariu romanesc", in patru volume, o antologie ampla, cu scriitori din toate provinciile romanesti, in numar de peste o suta, o carte de capatai a elevului Eminescu, o selectie a textelor de la cronicari pana la tinerii autori contemporani cu autorul. Este recunoscut ca unul din intemeietorii istoriei noastre literare, iar prin conceptia si activitatea sa nationala, un predecesor de seama a luptei nationale.

Duminica, 30 sept. 2018, adunarea carturareasca de la Fagaras si-a continuat activitatea in satul Dragus, satul natal a lui  Ion Codru Dragusanu, participant la revolutia de la 1848, deputat de Hateg in Dieta de la Sibiu, secretar al Comitetului Scolar Graniceresc (1880-1884), vicepresedinte al Despartamantului Astra Fagaras, care-i poarta numele, colaborator la mai multe ziare printre care: "Gazeta Transilvaniei", "Foaie pentru minte, inima si literatura", "Concordia", "Telegraful roman", "Familia" etc.  Este autorul celui mai interesant jurnal de calatorie din epoca postpasoptista "Peregrinul transilvan (1865), care depaseste cu mult hotarele unor insemnari de calatorie.

In laboratorul de sentimente istorice de la Fagaras au prezentat comunicari si trei carturari nasaudeni: Lucretia Mititean, Ioan Seni si Ioan Mititean, cu mesaje ce calatoresc spre nemarginire printr-o frumoasa reusita astrista poleita parca, cu  razele geniului uman.

 

       Ioan Mititean 

 

0 comentarii3185 vizualizări23 octombrie 2018




rss 2.0
rss 2.0