Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Joi 14 Noiembrie 2019 - 5886 vizitatori azi
Istoria orala sau istoria celor vii.

Oricat de multe si valoroase ar fi documentele  scrise ale istoriei  contemporane, ele raman incomplete fara marturiile celor care au trait faptele si evenimentele acestei perioade. Istoricii si sociologii de astazi au posibilitatea de-a  se confrunta cu o noua forma de aflarea adevarului, numita "istoria orala’’, sau "istoria timpului prezent’’.

            Secolul XX este atat de dens in evenimente incat, se creeaza o tensiune intre ceea ce se stie oficial, din documentele scrise si ceea ce unii martori, inca in viata, pot sa relateze. Ei, purtatorii istoriei vii, sau a "trecutului apropiat’’, pot oricand sa infirme discursul oficial si sa spuna: "Lucrurile nu s-au intamplat asa, va spunem noi, pentru ca am fost acolo’’. Se intra deci, in ceea ce se poate numi o epoca a martorilor. Ea nu este oralitatea prin care s-a transmis istoria de-a lungul secolelor, este o metoda legata in mod necesar de istoria contemporana. A aparut ca o necesitate pentru a studia timpul prezent si istoria prezenta. Pentru Romania, aceasta istorie inseamna perioada comunismului, dar nu numai a comunismului, ci a oamenilor care au trait in comunism, a felului in care acum se poate construi o memorie colectiva a comunismului.

            In conceptia unor cercetatori "istoria orala’’ poate fi vazuta ca o sursa de reconstituire a istoriei unui popor fara scriere. Importanta sa este cu atat mai mare, cu cat pentru anumite spatii geografice (Africa, America de Nord si de Sud, Australia, nordul inghetat al Asiei si Europei, precum si Groelanda) in care isi prelungesc existenta urmasi ai unor triburi de indieni, aborigeni, eschimosi sau de alta origine, reprezinta singura sursa care permite reconsiderarea trecutului istoric al unei populatii, si deopotriva, realizarea unei istorii a acesteia.

            Dar istoria orala nu se limiteaza numai la atat, fiind solicitata sa puna in valoare marturiile oamenilor inca in viata ca sursa a istoriei recente. In prezent exista un numar relativ important de persoane care au trait experienta dramatica a celui de-al doilea razboi mondial ori au trecut prin groaznicele suferinte ale holocaustului. Daca ne referim la societatea romaneasca, un imens si unic material documentar il ofera in prezent miile de oameni care au trecut prin calvarul regimului totalitar al comunismului.

            In tematica acestei istorii pot fi cuprinse si alte aspecte ca: efectele phihosociale ale nationalizarilor succesive, ale schimbarii, in general, a regimului proprietatii in Romania, pot fi colectate informatii despre sistemul represiv, despre aparitia, evolutia si conditia umana a unui grup social distinct si specific totalitarismului comunist - "detinutii politici’’, despre trairile complexe ale componentilor grupurilor de partizani anticomunisti, despre miscarea de rezistenta anticomunista si anticeausista, despre colectivizarea agriculturii, etc.

            Tot prin aceasta forma a istoriei pot fi aduse multe argumente despre genocidul practicat de regimul sovietic impotriva romanilor basarabeni si bucovineni, viata familiilor de germani din Romania in urma deportarilor in Rusia, emigrarile in Occident in ultima jumatate de veac, comunitatile romanesti din strainatate si nu in ultimul rand aspectul religios din Romania. Argumentele martorilor care au trait aceste evenimente acopera un spatiu mult mai larg al adevarului istoric fata de documentele scrise.

            Cercetatori si universitari francezi, italieni, germani, olandezi, unguri, polonezi, etc, manifesta deschidere pentru studiul istoriei orale. In SUA si Canada, unde istoria sociala are traditii, investigatiile orale au condus nu numai la crearea unor institutii, ci si a unor scoli cu rezultate remarcabile in recuperari de informatii de acest fel.

            Exemplul acestor institutii l-au luat si cercetatorii romani dupa revolutia din decembrie 1989. Astfel s-a creat Institutul Roman de Istorie Recenta, iar la universitatile din Cluj, Iasi si Timisoara, studiul istoriei orale a devenit o traditie. Proiectul s-a nascut din dorinta de a nu lasa sa se piarda acea istorie care se afla intiparita in memoria celor ce au trait-o din perioada celui de-al doilea razboi mondial si pana astazi.

            Centrul acestei activitati il reprezinta Universitatea "Babes-Bolyai’’ din Cluj-Napoca unde profesorii universitari Pompiliu Teodor si Doru Radosav au avut initiativa infiintarii  in 1997 a unui asemenea institut de istorie orala. Acesta si-a propus obiective ambitioase care presupun receptarea si valorificarea unei parti a memoriei recente, exclusa din marturiile scrise. Deci, cercetarile de istorie orala au in atentie acea parte din istoria contemporana care ofera posibilitatea intervievarii martorilor oculari sau a urmasilor lor.

            In aceasta actiune sunt cuprinsi profesori, istorici, studenti, oameni pasionati de istorie, masteranzi si doctoranzi care desfasoara activitati de cercetare pe teren, iau interviuri audio si video cu martori din toate zonele

            Printre numeroasele teme abordate de Institutul de Istorie Orala din Cluj se numara si miscarea de rezistenta anticomunista.Astfel au fost puse in evidenta grupurile de rezistenta din Muntii Rodnei - "Garda Alba’’, apoi cele din Muntii Apuseni - "Teodor Susman’’, "Capota-Dejeu’’, "Cruce si spada’’, in Muntii Banatului - "Colonel Uta’’, "Spiru Blanaru’’, "Maior Domasneanu’’, cele din Maramures - "Gligor Cantemir’’, "Ioan Bogdan, Milut, Pascu’’, cele din Muntii Fagaras - "Arsenescu si Arnautoiu’’, "Vatamaniuc’’ din Bucovina , "Paragina’’ din Muntii Vrancei si altele.

            Arealul enorm batut de cercetatori in cautarea martorilor oculari si intervievarea lor a necesitat multa munca, rabdare si spirit de daruire. Dovada sunt sutele de casete audio si video existente in arhiva acestui institut cu marturii de-a dreptul zguduitoare a unor martori sau fosti luptatori in munti care au supravietuit terorii la care au fost supusi in inchisorile de exterminare comuniste.

            Pentru judetul Bistrita-Nasaud este relevanta actiunea de cercetare a modului cum au fost ucisi membrii grupului de rezistenta "Garda Alba’’, Leonida Bodiu, Dumitru Toader si Ioan Burdet, de pe Valea Somesului, ingropati pe Dealul Crucii, la marginea hotarului dintre Nepos si Rebra. Timp de 60 de ani martorii oculari nu si-au putut spune cuvantul. Marturiile lor sunt astazi documente care scot la lumina multe lucruri necunoscute pana acum. Dar acest caz ,nu este singurul in judet.Pe agenda de lucru a acestui institut se afla si alte teme care prezinta un viu interes: Gulagul romanesc, Fenomenul Pitesti, Colectivizarea agriculturii, Demolarile din timpul regimului comunist, Desidenti si oponenti ai regimului Ceausescu, Exilul romanesc, Familia in comunism, etc.

            Asadar, Istoria orala este un nou tip de cercetare in domeniul istoriografiei. Aceasta "scoala a memoriei’’ trebuie sa-si gaseasca un spatiu tot mai larg de manifestare pentru aflarea adevarului istoric.

 

 

Mircea Darosi.

 

 

 

 

 

0 comentarii896 vizualizări21 octombrie 2019




rss 2.0
rss 2.0