Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Istorie Miercuri 15 Iulie 2020 - 15500 vizitatori azi
Campanie de investigatii arheologice in interiorul penitenciarului din Aiud.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) impreuna cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaza incepand cu data de 23 mai 2013 a doua campanie de investigatii arheologice in interiorul penitenciarului din Aiud. Actiunea se desfasoara in colaborare cu Primaria mun. Aiud, Penitenciarul Aiud, Intreprinderea de Metalurgie Prelucratoare Aiud si Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud.

Interventia arheologica are in vedere continuarea cercetarilor incepute in octombrie 2012 pentru cautarea, descoperirea si recuperarea unor sabii ascunse de cativa fosti detinuti politici in zona cladirii unde functiona atelierul de forja, edificiul fiind situat intr-o mica unitate de productie industriala cunoscuta sub denumirea de Fabrica din interiorul penitenciarului. Inceputurile unor activitati mestesugaresti in acest loc sunt atestate in anul 1894, atelierele functionand atunci sub actionariat particular. Din anul 1947 unitatea de productie isi desfasoara activitatea sub denumirea de Gospodaria Anexa a Penitenciarului Aiud, fiind in administrarea directa a penitenciarului. In 1963 aceasta se transforma in Intreprinderea de Metalurgie Prelucratoare Aiud (IMP), aflata pana in anul 1991 in subordinea unei Directii economice din cadrul Ministerului de Interne. Atunci se infiinteaza Regia Autonoma Multiproduct Bucuresti in cadrul Ministerului Justitiei, IMP Aiud devenind o sucursala a acesteia. Din anul 2008 intreprinderea este transferata in administrarea AVAS, activitatea de productie fiind oprita la sfarsitul anului 2010. In aceasta fabrica, incepand din anul 1947, forta de munca a fost constituita din detinuti, cei cu condamnari din motive politice fiind folositi cu precadere pana in 1964.

            Dupa instaurarea regimului comunist, arestarile efectuate de Securitate in randurile cadrelor militare ale fostei Armate Regale, in special generali si ofiteri superiori, au fost insotite si de confiscarea sabiilor, ordinelor, medaliilor si decoratiilor militare ale acestora, unele obtinute din partea regilor Romaniei sau a conducatorilor armatei in urma faptelor de bravura dovedite pe fronturile celor doua razboaie mondiale sau cu ocazia unor evenimente deosebite din viata militara pe timp de pace (sarbatori nationale, absolvirea unor scoli militare, diverse comemorari sau avansari in grad). In ceea ce priveste numai sabiile confiscate, majoritatea acestora fiind din categoria celor de parada, acestea au fost centralizate si aduse in cele din urma la penitenciarul din Aiud cu un scop bine precizat, acela de a fi distruse iar din materialul recuperat sa fie confectionate diferite obiecte cum ar fi cosoare, cutite si bricege.

Conform marturiilor unor contemporani, la penitenciarul din Aiud au fost aduse pana in anul 1956 un numar de 12 carute cu sabii, care au fost depozitate intr-o magazie. In vara anului 1957, opt carute pline cu sabii au fost scoase din acea magazie, fiind transportate si descarcate langa atelierul de forja al fabricii din interiorul penitenciarului. Acestea trebuiau sa treaca prin niste operatiuni tehnice care prevedeau demontarea manerelor si garzilor, debitarea lamelor si apoi prelucrarea acestora prin forjare in vederea realizarii unor produse finite. Bucatile din lame care nu mai puteau fi folosite erau trimise la topit, iar otelul obtinut era intrebuintat la imbunatatirea calitatii fontei care se producea la turnatoria fabricii.

In acel timp la forja lucrau numai detinuti cu condamnari politice, iar activitatea se desfasura intr-un singur schimb pe zi. Unul dintre acestia, profesorul Gheorghe Popescu-Valcea (n.1912 - d.1998), originar din com. Copaceni, jud. Valcea, a realizat ca prin distrugerea acestor sabii, care reprezentau adevarate valori si simboluri nationale, comunistii savarseau practic un sacrilegiu. Ca urmare, in intelegere cu alti doi detinuti de incredere, Savu Popa (n.1928 - d.1999) din Ocna Sibiului si Gheorghe Martau (n.1922 - d.?) din satul Balta, jud. Gorj, au planuit impreuna sa salveze o parte din aceste sabii, alegandu-le pe cele mai deosebite, care posedau diferite inscriptii si reprezentari heraldice gravate sau reliefate. Astfel au sortat circa 60 de sabii, majoritatea acestora fiind in stare fragmentara, pe care intr-o zi din cursul lunii septembrie 1957 le-au ingropat in doua santuri sapate in interiorul forjei. Spre sfarsitul anului 1960, inainte de Craciun, la atelierul de forja au mai fost aduse inca patru carute incarcate cu sabii pentru a fi si acestea distruse. Dintre cei care participasera in urma cu trei ani la prima operatiune de ascundere, atunci mai lucra la forja doar Savu Popa. Acesta, impreuna cu un alt detinut politic, Tiberiu Hentea (n.1920 - d.1999), originar din Sibiu, au reusit sa aleaga peste 30 de sabii care li s-au parut lor a fi mai deosebite, pentru ca apoi sa le ingroape in apropierea locului unde fusesera ascunse, in 1957, celelalte sabii.

Secretul acestor actiuni de mare risc pentru acea vreme a fost pastrat cu sfintenie de catre cei implicati pana dupa caderea regimului comunist. Primele declaratii publice referitoare la aceste fapte au fost fost inregistrate in cursul anului 1993, fiind facute de catre Savu Popa si Tiberiu Hentea. Cazul a prezentat atunci un interes deosebit, fiind organizata chiar si o actiune de cautare a acestor sabii, modesta ca desfasurare, care insa nu a dus la descoperirea lor. Subiectul a fost abordat si dezvoltat in cadrul unui episod din serialul Memorialul Durerii, titlul respectivului episod fiind Sabiile Generalilor Romani.

          Aceste arme reprezinta niste bunuri mobile de patrimoniu care contin o valoare istorica, simbolica si artistica de nepretuit. Incercarea de recuperare a acestora reprezinta o datorie de onoare pentru orice roman. Cautarea acestor obiecte de patrimoniu se face pe baza marturiilor si a doua planuri in desen provenite de la fostii detinuti politici care le-au ascuns, in prezent toti acestia fiind decedati, la care se adauga si unele informatii provenite de la cativa fosti gardieni ai penitenciarului. Recuperarea unor astfel de piese istorice poate fi considerata si ca o regasire a unei parti din acel trecut national, care a fost distrus cu buna stiinta de catre autoritatile fostului regim comunist.

           Din informatiile pe care le detinem, confirmate partial si de cercetarea arheologica din cursul anului trecut, se pare ca corpul de cladire care a adapostit atelierul de forja in care au fost ascunse sabiile a fost demolat candva inainte de anul 1971, acesta fiind inlocuit cu o noua cladire pentru forja ce a fost ridicata in imediata apropiere a constructiei daramate. In anul 1973, pe latura de sud-vest a forjei actuale a fost adosata o hala noua, betonata in interior, care a suprapus si inglobat vechea forja a caror presupuse substructii au fost descoperite in cursul primei campanii de cercetari arheologice din 2012. Odata cu constructia acestei hale, la nivel subteran au fost facute anumite amenajari in concordanta cu destinatia cladirii, fapt ce a produs in anumite zone o deranjare considerabila a stratigrafiei solului tocmai in zona noastra de interes. Cu toate impedimentele si riscurile intampinate, importanta si incarcatura deosebita a actiunii reclama si motiveaza continuarea demersului nostru, indiferent care va fi rezultatul acestuia.

Finantarea investigatiilor arheologice este asigurata de IICCMER, la care se adauga si sustinerea venita din partea Primariei mun. Aiud.

Cercetarea arheologica va fi realizata de o echipa de arheologi si istorici coordonata de catre d-nul Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigatii Speciale din cadrul IICCMER. In teren, operatiunea va fi condusa de d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la MNIT Cluj si IICCMER, alaturi de care se vor afla arheologii Paul Scrobota (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul National al Unirii din Alba Iulia) si Horatiu Groza (Muzeul de Istorie Turda).

Informatii suplimentare despre aceasta actiune se pot obtine de la d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396). Prin telefon comunicarea va fi posibila doar inainte si dupa programul zilnic de lucru, deoarece in interiorul inchisorii telefoanele nu sunt permise la purtator.

Pentru reprezentantii presei accesul in interiorul penitenciarului se face pe baza unei cereri scrise adresate conducerii unitatii penitenciare, care se poate trimite anticipat prin email la adresa paiud@anp.gov.ro, sau prin fax la numarul de telefon 0258 863575. In cerere se mentioneaza nominal persoanele, seria si numarul cartilor de identitate, aparatura de inregistrare (reportofoane, camere foto si video), precum si scopul intrarii (participarea la cercetarile arheologice). Cererea de acces se poate intocmi si la poarta principala a penitenciarului de pe str. Morii nr. 7-9, insa in acest caz intervine un timp de asteptare. In interiorul unitatii penitenciare accesul cu telefoane mobile este interzis, acestea trebuind sa fie lasate la poarta sau in alta parte. Pentru informatii suplimentare privitoare la conditiile de intrare in penitenciar si nu numai, persoana de contact este d-na inspector principal Nicoleta Mataranga, purtatorul de cuvant al unitatii (tel. 0745315404 sau legatura prin centrala la numerele 0258 861021 / 0258 861774).

 

 

 

 

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) impreuna cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaza incepand cu data de 23 mai 2013 a doua campanie de investigatii arheologice in interiorul penitenciarului din Aiud. Actiunea se desfasoara in colaborare cu Primaria mun. Aiud, Penitenciarul Aiud, Intreprinderea de Metalurgie Prelucratoare Aiud si Muzeul de Istorie si Stiintele Naturii din Aiud.

Interventia arheologica are in vedere continuarea cercetarilor incepute in octombrie 2012 pentru cautarea, descoperirea si recuperarea unor sabii ascunse de cativa fosti detinuti politici in zona cladirii unde functiona atelierul de forja, edificiul fiind situat intr-o mica unitate de productie industriala cunoscuta sub denumirea de Fabrica din interiorul penitenciarului. Inceputurile unor activitati mestesugaresti in acest loc sunt atestate in anul 1894, atelierele functionand atunci sub actionariat particular. Din anul 1947 unitatea de productie isi desfasoara activitatea sub denumirea de Gospodaria Anexa a Penitenciarului Aiud, fiind in administrarea directa a penitenciarului. In 1963 aceasta se transforma in Intreprinderea de Metalurgie Prelucratoare Aiud (IMP), aflata pana in anul 1991 in subordinea unei Directii economice din cadrul Ministerului de Interne. Atunci se infiinteaza Regia Autonoma Multiproduct Bucuresti in cadrul Ministerului Justitiei, IMP Aiud devenind o sucursala a acesteia. Din anul 2008 intreprinderea este transferata in administrarea AVAS, activitatea de productie fiind oprita la sfarsitul anului 2010. In aceasta fabrica, incepand din anul 1947, forta de munca a fost constituita din detinuti, cei cu condamnari din motive politice fiind folositi cu precadere pana in 1964.

            Dupa instaurarea regimului comunist, arestarile efectuate de Securitate in randurile cadrelor militare ale fostei Armate Regale, in special generali si ofiteri superiori, au fost insotite si de confiscarea sabiilor, ordinelor, medaliilor si decoratiilor militare ale acestora, unele obtinute din partea regilor Romaniei sau a conducatorilor armatei in urma faptelor de bravura dovedite pe fronturile celor doua razboaie mondiale sau cu ocazia unor evenimente deosebite din viata militara pe timp de pace (sarbatori nationale, absolvirea unor scoli militare, diverse comemorari sau avansari in grad). In ceea ce priveste numai sabiile confiscate, majoritatea acestora fiind din categoria celor de parada, acestea au fost centralizate si aduse in cele din urma la penitenciarul din Aiud cu un scop bine precizat, acela de a fi distruse iar din materialul recuperat sa fie confectionate diferite obiecte cum ar fi cosoare, cutite si bricege.

Conform marturiilor unor contemporani, la penitenciarul din Aiud au fost aduse pana in anul 1956 un numar de 12 carute cu sabii, care au fost depozitate intr-o magazie. In vara anului 1957, opt carute pline cu sabii au fost scoase din acea magazie, fiind transportate si descarcate langa atelierul de forja al fabricii din interiorul penitenciarului. Acestea trebuiau sa treaca prin niste operatiuni tehnice care prevedeau demontarea manerelor si garzilor, debitarea lamelor si apoi prelucrarea acestora prin forjare in vederea realizarii unor produse finite. Bucatile din lame care nu mai puteau fi folosite erau trimise la topit, iar otelul obtinut era intrebuintat la imbunatatirea calitatii fontei care se producea la turnatoria fabricii.

In acel timp la forja lucrau numai detinuti cu condamnari politice, iar activitatea se desfasura intr-un singur schimb pe zi. Unul dintre acestia, profesorul Gheorghe Popescu-Valcea (n.1912 - d.1998), originar din com. Copaceni, jud. Valcea, a realizat ca prin distrugerea acestor sabii, care reprezentau adevarate valori si simboluri nationale, comunistii savarseau practic un sacrilegiu. Ca urmare, in intelegere cu alti doi detinuti de incredere, Savu Popa (n.1928 - d.1999) din Ocna Sibiului si Gheorghe Martau (n.1922 - d.?) din satul Balta, jud. Gorj, au planuit impreuna sa salveze o parte din aceste sabii, alegandu-le pe cele mai deosebite, care posedau diferite inscriptii si reprezentari heraldice gravate sau reliefate. Astfel au sortat circa 60 de sabii, majoritatea acestora fiind in stare fragmentara, pe care intr-o zi din cursul lunii septembrie 1957 le-au ingropat in doua santuri sapate in interiorul forjei. Spre sfarsitul anului 1960, inainte de Craciun, la atelierul de forja au mai fost aduse inca patru carute incarcate cu sabii pentru a fi si acestea distruse. Dintre cei care participasera in urma cu trei ani la prima operatiune de ascundere, atunci mai lucra la forja doar Savu Popa. Acesta, impreuna cu un alt detinut politic, Tiberiu Hentea (n.1920 - d.1999), originar din Sibiu, au reusit sa aleaga peste 30 de sabii care li s-au parut lor a fi mai deosebite, pentru ca apoi sa le ingroape in apropierea locului unde fusesera ascunse, in 1957, celelalte sabii.

Secretul acestor actiuni de mare risc pentru acea vreme a fost pastrat cu sfintenie de catre cei implicati pana dupa caderea regimului comunist. Primele declaratii publice referitoare la aceste fapte au fost fost inregistrate in cursul anului 1993, fiind facute de catre Savu Popa si Tiberiu Hentea. Cazul a prezentat atunci un interes deosebit, fiind organizata chiar si o actiune de cautare a acestor sabii, modesta ca desfasurare, care insa nu a dus la descoperirea lor. Subiectul a fost abordat si dezvoltat in cadrul unui episod din serialul Memorialul Durerii, titlul respectivului episod fiind Sabiile Generalilor Romani.

          Aceste arme reprezinta niste bunuri mobile de patrimoniu care contin o valoare istorica, simbolica si artistica de nepretuit. Incercarea de recuperare a acestora reprezinta o datorie de onoare pentru orice roman. Cautarea acestor obiecte de patrimoniu se face pe baza marturiilor si a doua planuri in desen provenite de la fostii detinuti politici care le-au ascuns, in prezent toti acestia fiind decedati, la care se adauga si unele informatii provenite de la cativa fosti gardieni ai penitenciarului. Recuperarea unor astfel de piese istorice poate fi considerata si ca o regasire a unei parti din acel trecut national, care a fost distrus cu buna stiinta de catre autoritatile fostului regim comunist.

           Din informatiile pe care le detinem, confirmate partial si de cercetarea arheologica din cursul anului trecut, se pare ca corpul de cladire care a adapostit atelierul de forja in care au fost ascunse sabiile a fost demolat candva inainte de anul 1971, acesta fiind inlocuit cu o noua cladire pentru forja ce a fost ridicata in imediata apropiere a constructiei daramate. In anul 1973, pe latura de sud-vest a forjei actuale a fost adosata o hala noua, betonata in interior, care a suprapus si inglobat vechea forja a caror presupuse substructii au fost descoperite in cursul primei campanii de cercetari arheologice din 2012. Odata cu constructia acestei hale, la nivel subteran au fost facute anumite amenajari in concordanta cu destinatia cladirii, fapt ce a produs in anumite zone o deranjare considerabila a stratigrafiei solului tocmai in zona noastra de interes. Cu toate impedimentele si riscurile intampinate, importanta si incarcatura deosebita a actiunii reclama si motiveaza continuarea demersului nostru, indiferent care va fi rezultatul acestuia.

Finantarea investigatiilor arheologice este asigurata de IICCMER, la care se adauga si sustinerea venita din partea Primariei mun. Aiud.

Cercetarea arheologica va fi realizata de o echipa de arheologi si istorici coordonata de catre d-nul Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigatii Speciale din cadrul IICCMER. In teren, operatiunea va fi condusa de d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la MNIT Cluj si IICCMER, alaturi de care se vor afla arheologii Paul Scrobota (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul National al Unirii din Alba Iulia) si Horatiu Groza (Muzeul de Istorie Turda).

Informatii suplimentare despre aceasta actiune se pot obtine de la d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396). Prin telefon comunicarea va fi posibila doar inainte si dupa programul zilnic de lucru, deoarece in interiorul inchisorii telefoanele nu sunt permise la purtator.

Pentru reprezentantii presei accesul in interiorul penitenciarului se face pe baza unei cereri scrise adresate conducerii unitatii penitenciare, care se poate trimite anticipat prin email la adresa paiud@anp.gov.ro, sau prin fax la numarul de telefon 0258 863575. In cerere se mentioneaza nominal persoanele, seria si numarul cartilor de identitate, aparatura de inregistrare (reportofoane, camere foto si video), precum si scopul intrarii (participarea la cercetarile arheologice). Cererea de acces se poate intocmi si la poarta principala a penitenciarului de pe str. Morii nr. 7-9, insa in acest caz intervine un timp de asteptare. In interiorul unitatii penitenciare accesul cu telefoane mobile este interzis, acestea trebuind sa fie lasate la poarta sau in alta parte. Pentru informatii suplimentare privitoare la conditiile de intrare in penitenciar si nu numai, persoana de contact este d-na inspector principal Nicoleta Mataranga, purtatorul de cuvant al unitatii (tel. 0745315404 sau legatura prin centrala la numerele 0258 861021 / 0258 861774).

 

 

 

0 comentarii3360 vizualizări23 mai 2013




rss 2.0
rss 2.0