Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Atitudine Marti 26 Mai 2020 - 16058 vizitatori azi
Romani ai nimanui - vlahii sud dunareni .

Simpozionul international "Romanii dinafara granitelor tarii", editia a XV-a, organizat sub egida ASTREI - primvicepresedinte prof. Areta Mosu, s-a realizat in perioada 15-20 octombrie a.c. cu sesiuni stiintifice la Iasi, Alba-Iulia, Bor (Valea Timocului, Serbia), Vidin (Valea Timocului, Bulgaria) si Sf. Gheorghe, jud. Harghita. Au colaborat Univ. "Al. Ioan Cuza", Institutul de Istorie "A.D.Xenopol" Iasi, Univ. "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, CJ Alba. In fiecare localitate au fost prezentate volumele "O istorie vie. Cartea Astrei iesene", autori Iulian Pruteanu-Isacescu, Mircea-Cristian Ghenghea, editura Junimea, Iasi, 2013, 142 pag; "Romanii dinafara granitelor tarii. Iasi-Cernauti: legaturi istorice", prefatat de academician Al. Zub, editura Junimea Iasi, 2012, 254 pag. si "Revista romana", an XIX, nr. 3(73), sept. 2013 (Areta Mosu, Liviu Papuc, Valentin Talpalaru).

            In Aula Academiei Romane, filiala Iasi s-a derulat sesiunea stiintifica "Minoritatea ignorata: Romanii din Serbia, Bulgaria si Ucraina" in care universitari din Iasi, Bucuresti, Bacau, Cahul, Criuleni, Wuxi (R.P. Chineza), Atena si Cernauti au abordat teme interesante: "Institutia lautarilor rapsozi la romanii din Timoc", "Mecanisme ale solidaritatii in comunitatile romanesti din afara granitelor", "Romania, R Moldova si ", "Romanii din Serbia, Bulgaria si Ucraina si egalitatea de sanse in UE", "Astra si problema taraneasca in perioada interbelica", "Fratii sarbi ai lui Nichita Stanescu", "O scurta istorie a diplomotiei, o lunga lectie a istoriei" s.m.a. Moderatori - dr. Ludmila Baltatu (Cahul) si Traian Cepoiu (Buzau)…

            In Sala Senatului Univ. "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, sesiunea stiintifica a fost moderata de prof. Areta Mosu (presedinta Astrei Iasi) si conf. univ. dr. Diana Campan (prorector) si a prilejuit audierea a noi secvente in abordarea temei: "20 de ani in Timoc" - conf. dr. Otilia Hedesan, prorector Univ. Timisoara; "Romanii din Serbia si Bulgaria in emisiunile radio Romania" - Eugenia Guzun (Radio Bucuresti); "Romani - vlahi sud-dunareni" - conf. dr. Viorel Hodis (Cluj-N); "Ganduri bune pentru fratii romani din sudul Dunarii" - pr. Ioan Morar (Gherla);

            In Aula Mica a aceleiasi Universitati, moderatori dr. Luminita Cornea (Sf. Gheorghe) si dr. Dorel Man (Cluj-N) s-au audiat teme ca: "Reflectii asupra culturii politice a romanilor din Transilvania si Ungaria intre 1848-1918" - Vlad Popovici (Cluj-N);  "Realitati socio-politice si culturale transilvanene reflectate in presa ieseana intre 1899-1900" - Iulian Catalin Danila (Iasi); "Organizarea bisericeasca a romanilor din teritoriile alipite tarii dupa Marea Unire" - Iuliu-Marius Morariu (Salva BN); "Contributii la pastrarea identitatii nationale (Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei)" - dr. Luminita Cornea (Sf. Gh.) s.a. Singuratatea romanilor din diaspora romana si gradul inalt de asimilare a acestora s-a datorat lipsei de interes si de sprijin din partea statului roman de-alungul timpului, pe de-o parte si politicii de asimilare totala a statelor sarb si bulgar, pe de alta parte. Romanii au ramas doar cu folosirea limbii romane in familie, traditiile si obiceiurile stravechi

Inainte de a trece Dunarea pe la Portile de Fier, grupul romanilor astristi din R Moldova, Iasi, Ardeal si Romania a fost oaspetele Manastirii Sf. Ana din Orsova (stareta Ana Popoviciu).

            Trecerea granitei s-a facut de fiecare data, atat la ducere cat si la intoarcere, intr-o atmosfera de total respect fata de persoana fiecarui astrist din grup, iar primirea noastra in comunitatile populate majoritar cu romani a atins cotele cele mai inalte de caldura si traire sufleteasca. La Bor - capitala de zona miniera in Serbia, am fost primiti de tanarul Zavisa Jurj, un brav roman, deosebit de revoltat ca romanii din Serbia n-au scoli, biserici si mijloace mass-media in limba romana, sunt considerati vlahi de limba chirilica. Conduce Asociatia romanilor din Serbia. La invitatia sa de a se intalni cu astristii din Romania au raspuns membrii Asociatiei sale, ceilalti presedinti de societati, fundatii sau asociatii romanesti din Serbia, posturi de radio si televiziune din regiune, oficiali ai Consulatului roman din Zeicear sau ai Ambasadei Romane de la Belgrad… "In ultimii peste 20 de ani este prima intrunire de o asemenea amploare", spunea gazda noastra, bucuroasa de prezenta astristilor din tara in spatiul in care traiesc romanii sud-dunareni… Sesiunea stiintifica a cuprins lucrari bine documentate si argumentate, menite sa faca lumina in starea anormala in care vietuiesc romanii din Serbia - fara scoala, fara biserica si fara mass-media in limba lor materna, (doar interventii de 5 minute zilnic in care sunt apreciati pentru fidelitatea lor fata de statul sarb).

In deschiderea sesiunii stiintifice gazdele au fost incurajate de presedinta Astrei Iasi - prof. Areta Mosu, amfitrionul intregii actiuni; de Radu Baltasiu - director al Institutului Cultural Roman (Bucuresti); de Alexandru Petrut - atasatul cultural al Ambasadei Romane la Belgrad; de senatorul Viorel Badea (Bucuresti); de Eugen Popescu - lider al Departamentului romanilor de pretutindeni (Bucuresti); de Tudor Nedelcea (de la Academia Romana - prezent cu tema "Moldovean, vlah sau roman"), care, fiecare in felul lui, a promis rezolvarea situatiei romanilor din Serbia, sugerand starea copilului care daca nu plange, nu primeste nimic, problema fiind rezolvabila sub doua forme: a) Vlahii care se declara romani, vor putea avea in spatele etniei lor un Stat oficial - Romania, care sa le poata proteja drepturile lor de minoritari, la nivelul standardelor europene; b) Cetatenia romana poate fi ambalajul sau haina identitatii acestor romani sau vlahi care in viitor se vor putea bucura de drepturile normale prevazute in Statutul mondial al minoritatilor. In acest sens profesorul roman de cetatenie sarba - Slavoljub Gacovi (Zajecar, Serbia) aducea dovezi istorice in sensul egalitatii dintre termenii "roman", "ruman" si "vlah", in lucrarea sa "Teritoriul formarii limbii rumanilor"; Predrag Balasevici era prezent cu tema: "Situatia actuala a romanilor din Timoc"; Bojan Aleksandrovici - vicarul Timocului - prezent cu interventia "La 1700 de ani de la Edictul de la Milano (care a oprit prigonirea crestinilor - n.n.), romanii timoceni sunt in continuare prigoniti", vicar total nemultumit pentru ca patriarhul Daniel (Romania) n-a fost invitat la serbarile religioase din Serbia, serbari care marcau acei 1700 ani de la Edict, pe motiv ca Biserica Ortodoxa Romana ii sprijina pe valahii (romanii) din Valea Timocului!…; Prof. Jasmina Glisici - presedinta Asociatiei parintilor din Serbia care doresc sa invete copiii lor limba romana, s-a referit la calvarul "introducerii limbii romane in scolile din Timoc..", toata munca fiind zadarnica din cauza refuzului, amanarilor, santajului, minciunii, dezinteresului autoritatilor…

Actiunile Astrei au fost completate de Institutul Hurmuzachi din Bacau, ai caror lideri anuntau deschiderea unor biblioteci si centre culturale pe langa scoli si biserici, pentru romanii timoceni, avand experienta unor functii prin Ministerul Culturii sau al Invatamantului… (Cam tarziu). Profesorul univ. dr. Mihai Toma (Iasi) remarca rabdarea fara limite a romanilor sud dunareni in asteptarea drepturilor ce li se cuvin ca minoritari; remarca frumusetea strategiei Statului roman in problema etnicilor sai din afara granitelor (publicata pe blogul Departamentului romanilor de pretutindeni), dar care nu face mai nimic (din lipsa de fonduri - se zice); remarca atitudinea absurda a Bisericii Ortodoxe Romane - cel mai bogat proprietar de paduri din Romania care nu plateste impozite statului !, dar care nici nu ajuta pe crestinii ortodocsi din sudul Dunarii; remarca dezbinarea romanilor din tara si dinafara tarii prin politica partidelor politice; remarca politica paguboasa a guvernarilor din ultimii peste 20 de ani prin care la fiecare schimbare, se abandoneaza proiectele vechi, luandu-se  totul de la capat… Remarca straduinta ONG-urilor de a mentine Tara pe linia de plutire a spiritualitatii si moralei mostenite de la inaintasi…, iar Dusa Drumovici, membru in Comitetul pentru Drepturile omului, insista pe lipsa de sansa a romanilor in viata politica, pe deznadejdea romanilor de a avea scoala, biserica si emisiuni in limba romana, daca statul roman nu-i ajuta macar acum cand Serbia are nevoie de ajutorul Romaniei la intrarea in UE.

Manifestarile s-au incheiat cu vizitarea ruinelor Manastirii Lapusnea, ctitorita de Radu cel Mare (sec. XVI), dar inchisa cu lacat de sarbi; cu paosul de pomenire la mormantul lui Draghi Carcioaba (1954-2007)  - presedinte al astristilor din Timoc (2004-2007) si spectacolul folcloric "Se-ntalneste dor cu dor", din Slatina Borului, realizat de Ansamblul local "Branco Olar" si solisti din nordul Dunarii: scriitorul Valentin Talpalaru si dr. Olimpia Nistor Iacob (Iasi), Alexandra Trofin (Botosani), Doina Sirbu (Straseni, R. Moldova). Cina comuna a demonstrat ca si-n arta culinara, romanii din Valea Timocului si-au pastrat traditiile si obiceiurile stravechi. A doua zi s-a trecut prin Cetatea imperiala Felix Romuliana si a fost vizitata Biserica romaneasca din Malainita - ctitorie a vicarului Timocului, Bojan Aleksandrovici, care si-a oferit intreaga proprietate Bisericii romanilor si caruia, pentru construirea Bisericii noi, i s-a intocmit dosar penal! Profesoara Ana Filip din Salva si Areta Mosu (Iasi) au oferit tanarului preot al Bisericii - Stefan Sarampoi Svestenik doua randuri de vesminte preotesti si alte bunuri necesare bunei randuieli in biserica, inclusiv carte religioasa pentru toate varstele… Presedinta Areta Mosu a oferit diplome de merit tuturor celor merituosi..

In jurul amiezii am trecut granita sarbo-bulgara la Vama Vraska, ajungand la Vidin, unde am fost primiti in sediul Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria - AVE, de catre medicul Ivo Gheorghiev - liderul acestora, precum si de alti lideri ai asociatiilor de romani sau vlahi din Bulgaria. Oaspeti si gazde realizau impreuna Masa rotunda: "Identitatea romanilor din regiunea Vidin. Perspective culturale europene". Liderul Ivo Gheorghiev insista pe stalpii de rezistenta ai romanilor din Bulgaria prin care acestia s-ar putea bucura de un standard minim de drepturi si libertati: scoala, educatia in scoala si familie, si accesul liber la mass-media, garantate toate la nivelul intregii etnii romane din tara. Regreta decadenta Bisericii care a devenit in ultimul timp un agent sigur al serviciilor bulgare. Insista pe urgenta unei reviste romane, a unui post de radio in limba romana, pe cursurile scolare de sambata si duminica pentru invatarea limbii romane, pe inaugurarea unui centru cultural roman de forma unei Case de Cultura, pe o reprezentare oficiala romaneasca etc; Cu aceleasi probleme, nuantate diferit au intervenit si Ludmilov Raducanov, Ivan Alexandrov, Ianec Ionev la care au intervenit cu solutii practice scriitorul Ioan Salcudeanu (Blaj), care a oferit o bursa pentru un tanar roman din Timocul bulgaresc;  Romulus Berceni (Nasaud) - cerandu-le sa se mobilizeze in jurul Astrei; dr. Rizea (Craiova) care le-a promis asistenta urologica gratuita intr-un Centru medical creat la Vidin; Silvia Pop (Blaj) cu oferta de carte romaneasca. De altfel, delegatia Nasaudului - prof. Ioan Seni, familia prof. Romulus si Valeria Berceni, Ana Filip si Iuliu Morariu din Salva au donat carti (abecedare, carti religioase, de poezii - autor Rodica Moldovan - Bistrita) si pliante documentare in toate centrele romanesti din sudul Dunarii in care s-au intalnit cu populatie romaneasca… Ziua s-a incheiat cu un spectacol comun la Casa de Cultura  din Topolovat in care au evoluat artistii din delegatia Astrei romane precum si ansamblurile locale "Apa vie" din Vidin, cantaretii si dansatorii din Ganzova, Rachitnita si Topolovat.. Gazdele au organizat si cina frateasca dupa traditiile si obiceiurile stravechi romanesti.

Ziua urmatoare incepea cu vizitarea Cetatii Vidin, a falezei Dunarii si a Bisericii ingropate (ctitorie a lui Matei Basarab), de unde s-au adus in Romania moastele Sf. Parascheva; cu o slujba de pomenire la Monumentul de la Smardan, dedicata eroilor romani cazuti in razboiul de independenta (1877-1878), atmosfera in care ne luam ramas bun de la romanii din Bulgaria si treceam granita bulgaro-romana pe  splendidul Pod "Noua Europa" de la Vidin-Calafat. In spatiul romanesc am admirat Manastirea de la Maglavit si mormantul lui Petrache Lupul, Craiova, Pitestiul, dar mai ales orasul Sf. Gheorghe, unde romanii din tara suporta agresivitatea unei minoritati devenite majoritara prin separatisme, xenofobie, prin afisarea ostentativa a unor simboluri ce amintesc de trocul partidelor politice romane, aliate cu UDMR-ul, in dauna natiei romane, prin incalcarea frecventa a legilor statului roman, incapabil sa asigure respectarea Constitutiei in acest spatiu.. S-au vizitat Catedrala Ortodoxa si Centrul documentar episcopal, unde romanii minoritari isi pun tot mai acut problema solidaritatii lor in zona subcarpatica; solidaritatea ONG-urilor; eficientizarea mijloacelor mass-media in limba romana; consolidarea infratirilor cu alte localitati europene; romanii din aceste zone nu accepta regionalizarea pe criterii etnice si-i ingrijoreaza globalizarea care ii va lasa fara patrie pe romanii manipulabili sau pe cosmopolitii fatarnici si iresponsabili.

Liderii Astrei si reprezentantii romanilor din diaspora vor inainta o rezolutie catre autoritatile Statului roman prin care sa informeze si sa contribuie la ameliorarea conditiilor in care traiesc romanii dinafara granitelor tarii.

.     

        Prof. Ioan Seni - presedintele Astrei nasaudene.

0 comentarii4802 vizualizări25 octombrie 2013




rss 2.0
rss 2.0