Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Atitudine Duminica 23 Februarie 2020 - 2986 vizitatori azi
Oliver Lustig - ECOURI DIN HOLOCAUST IN LITERATURA UNIVERSALA.

Se mai aud inca voci care acrediteaza ideea inexistentei genocidului din anii celui de-al doilea razboi mondial. Sub pretextul ca totul s-ar fi dat uitarii, se contesta crimele faptuite asupra atator milioane de oameni care au trecut prin" fabricile mortii’’ numai pentru ca erau evrei. Mai toate tarile Europei au fost bantuite de valul cruzimii generat de nazism care a dat frau liber rasismului si antisemitismului, xenofobiei si discriminarilor.Marturiile putinilor supravietuitori confirma adevarul tragic al acestui eveniment. Unele sunt marturii document, avand caracter de jurnale sau impresionante memorii, iar altele au primit girul unor creatii literare intrate in patrimoniul culturii universale.

Scriitorul Oliver Lustig, nascut intr-o comuna din judetul Cluj, el insusi un supravietuitor al holocaustului, realizeaza o antologie de texte literare care oglindesc faptele incredibile savarsite de fortele" intunericului’’.

Dintre cei 20 de autori prezentati in acest volum, 9 sunt evrei din Romania care au trait aceasta trista experienta : Sonia Palty din Bucuresti, Eva Heyman din Oradea, Hedi Fried din Sighet, Miriam Korber din Campulung Moldovenesc, Olga Lengyel si Oliver Lustig din Cluj,Tereza Mozes din Simleul Silvaniei, Nyszli Miklos din Oradea si Elie Wiesel din Sighetul Marmatiei. Alaturi de ei se afla pleiada scriitorilor de aceeasi origine pe care hoarda nazista i-a vanat din mai toate tarile de pe batranul continent.

Relatarile lor sunt episoade din marea drama istorica, fiecare marturie depusa este un act sfant, o datorie fata de memoria victimelor, dar si un document in stare sa spulbere ticaloasa campanie de minciuni pangaritoare, dusa de stafiile fasciste si de cei care ar vrea sa imprastie, din nou , flacarile iadului deasupra pamantului, precum au facut-o monstrii care au impins omenirea intr-o imensa baie de sange.Uriasa uzina a mortii a avut ca temelie lagarele de concentrare de la Auschwitz, Birkenau si Dachau, cele de dincolo de Nistru, din Europa Centrala si de Vest.

In alegerea fragmentelor din aceasta antologie, Oliver Lustig a tinut seama de forta de convingere, de valoarea lor documentara si literara, dar si de autori in calitate de martori mereu vii in procesul celor mai mari si imprescriptibile crime din istoria omenirii. El considera ca jurnalul unei Anne Frank, ascunsa o vreme in podul unei cladiri din Amsterdam, de unde avea sa fie smulsa si deportata la Auschwitz, jurnalul Evei Heyman ( o Anne Frank a Transilvaniei ) aflata in ghetoul din Oradea ( cel mai mare si mai cumplit din Transilvania ocupata de hortysti ), fetita care inainte de a ajunge pe rampa mortii din Birkenau nota cu mana tremuranda, revoltata si inspaimantata : "nu vreau sa mor…am trait atat de putin’’, sau jurnalul tinerei Miriam Korber care-si scria spaimele si suferintele sub cumplitul crivat ce bantuia peste intinderile Transnistriei, merita sa stea alaturi de marturiile intelectualului de anvergura, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ELIE WIESEL.

Oliver Lustig face o analiza atenta asupra acestor lucrari -document , unele devenite creatii de certa valoare literara care evidentiaza varietatea modalitatilor de exterminare in masa : gazarea si arderea cadavrelor, pieirea de foame , de boli si de frig, munca fortata pana la extenuare sau pur si simplu impuscare fara nici un motiv.

Din prezentarea biografica a autorilor din aceasta antologie reiese ca majoritatea dintre ei sunt supravietuitori al caror sentiment de demnitate nu l-au putut strivi zbirii necrutatori ai lagarelor naziste. Hedi Fried reuseste ,dupa eliberare ,sa-si formeze o familie, sa-si dezvolte o cariera si sa devina autoarea unor valoroase lucrari traduse in engleza, rusa, germana si ebraica, cum sunt :" Intoarcerea la viata’’, A treia viata’’si " Pendula vietii’’.

Aharon Appelfeld din Cernauti, deportat la varsta de 8 ani intr-un lagar din Ucraina, a reusit sa evadeze si dupa razboi sa ajunga in Palestina unde acum este profesor de limba si literatura universala. Romanele sale" Pielea si camasa,’’Aburii raului’’", Podeaua de foc’’, "Sina de tren’’, Calatorie spre iarna’’, "Pentru toate pacatele’’, au fost premiate si traduse in mai multe limbi. Ele prezinta chinurile prin care a trecut in timpul deportarii.

Vasili Grossman, nascut in Ucraina, a fost primul condei ce a descris lumii intregi ororile unui lagar nazist de exterminare. Pentru ca a scris adevarul despre holocaust a suportat consecintele. Numai moartea dictatorului de la Kremlin il salveaza pe scriitorul atacat violent de " nationalism evreiesc’’ si " cosmopolitism. Romanul sau" Viata si destin’’ a fost sechestrat de catre KGB, dar va fi dat publicitatii de catre editurile occidentale.

Wieslav Kielar, polonez de origine, n-a dorit si nu a scris un roman. El si-a asternut pe hirtie amintirile si le-a pregatit pentru tipar la doua decenii dupa eliberare. Toate personajele sunt autentice, toate secventele descrise sunt infatisate asa cum s-au desfasurat, lasand sa razbata neindurarea si salbaticia care le-a insotit. El a fost martor ocular la asasinatele nazistilor si a rezistat pana in clipa in care crematoriile si camerele de gazare au fost aruncate in aer. Cartea lui " Am fost cinci la Auschwitz’’ este o marturie a infernului construit de nazism pe pamant.

Olga Lengyel a evadat din Auschwitzul mortii si nu s-a mai intors la Cluj, ci a plecat direct la Paris si de acolo in SUA. Ea a descris calvarul pe care l-a strabatut in cartea" Cuptoarele lui Hitler’’, care a aparut la doi ani dupa terminarea razboiului.

Oliver Lustig si-a pierdut mama si cei trei frati in camerele de gazare, iar tatal sau nu s-a mai intors din lagarul de la Mauthausen. Cartile sale :" Din umbra crematoriului’’, "Viata in imperiul mortii’’, "Dictionar de lagar’’, "Jurnal insangerat’’, "Destin blestemat’’, "Scrisori de dragoste spanzurate’’, "Martorii n-au dreptul sa taca’’ si "Limbajul mortii’’ ,reconstituie cadrul rascolitor al universului prin care el insusi a trecut.

In " Decalog insangerat’’. Tereza Mozes prezinta calvarul unui lot de femei care s-au despartit pentru totdeauna de parinti, de bunici si de frati, de copii si de soti. Prin scrisul sau , ea trage un semnal de alarma ca asemenea manifestari sa nu se mai repete.

Rascolitoare pagini sunt evocate de catre Andre Schwartz- Bart din Franta in romanul " Ultimul dintre drepti’’, Wiliam Styron din Virginia si Fred Uhlman din Stutgart, care vorbesc despre holocaust ca despre ceva care este mai mult decat poate un om indura.


Mircea Darosi.

0 comentarii2492 vizualizări29 ianuarie 2015




rss 2.0
rss 2.0