Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Atitudine Miercuri 19 Iunie 2019 - 7660 vizitatori azi
Cat de actuale sunt aceste randuri scrise de Mihai Eminescu!

Cat de actuale aceste randuri scrise de Eminescu! O profetie ce parca ar fi fost scrisa ieri pentru noi cei de azi.

"INVATAMANTUL.
Invatatorii, care nici nu stiu a scrie bine, dau in mana copiilor carti pe care nici ei nu le inteleg. Multe sunt plagiate nerusinate de pe carti straine, cu atat mai scandalos cu cat plagiatorii s-au dispensat pana si de cunostinta elementara a limbii romane, dand textele intr-o forma nemistuita si necorecta, proprie a nimici simtul logic al scolarilor.

Acestia, cand au ajuns la capat cu invatatura, raman cu capul plin de cunostiinte al caror inteles nu l-au stiut niciodata si de care nu se pot folosi in niciun fel.

Raman, astfel. cu zilele incurcate, taind cainilor frunza, pana ce, prin intrigi si umiliri care le pervertesc caracterul, ajung persoane publice, spre a continua, asupra generatiei viitoare, sistemul de stricare a mintii si a inimii.(...)

Scoala n-ar trebui sa fie o magazie de cunostiinte straine, ci o gimnastica a intregii individualitati a omului. Elevul nu un hamal care-si incarca memoria cu saci de coji ale unor idei straine, sub care geme, ci un om care-si exercita toate puterile inteligentei, intarindu-si aparatul intelectual si ridicandu-si, totodata, nivelul moral.


FINANTELE.
La noi sporirea veniturilor statului inseamna, totdeauna, diminuarea veniturilor fiecarei gospodarii private. Darile se percep nu din prisosul productiunii, ci din necesitatile primare ale claselor de jos, din plata muncii zilnice. De aceea, marirea contributiilor instituite de stat este echivalenta cu marirea mizeriei populatiei. Intr-un stat agricol, retragerea din circulatia monetara a metalelor pretioase nu-i decat un plan de a strange in tezaurul Bancii Centrale a tot ce-i aur si argint si a da tarii, in schimb, hartiute frumos tiparite.

Lupta dintre bani si mosie este atat de intensiva incat capitalul banesc, aceasta putere esential cosmopolita, ameninta a supune cu desavatsire forma a doua, iar supuind-o, ea va dicta in stat, va imprima caracterul sau organizarii sociale si organizarii muncii, va deveni masura caracterului, a nationalitatii, a idealurilor acelora care cer sacrificii ce produc inegalitatea; patria va deveni un hotel si nationalitatea o marfa.


AGRICULTURA.
Aproape singurul producator in tara noastra e taranul. Sustinerea intregii xenocratii se traduce in munca taraneasca, in bir platit de taran in sute de forme. Regimul inuman de munca ii submineaza insasi substanta biologica si conduce la degenerarea clasei taranesti.


INDUSTRIA.
Un popor se creste prin industrie proprie. Natia agricola e expusa de a fi exploatata de vecinul industrial. Dependenta economica o atrage dupa sine pe cea politica. La noi industria este slab dezvoltata si se confrunta cu un proces de instrainarea ampla.
Neaparat trebuie sa devenim natie industriala, macar pentru trebuintele noastre. Manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industria de casa si meseriile, si unde creste necesitatea de a exporta produsele intr-o forma cruda, nepregatita, omul recade in barbarie, iar averea scade an de an, scazand necontenit si valoarea omului, care devine, din ce in ce mai mult, sclavul aproapelui sau.



COMERTUL.
Este folositor in masura in care sporeste puterea de munca si aptitudinile poporului. Altfel, este nociv. Modul de efectuare a liberalizarii industriei si a comertului a facilitat, cu concursul statului roman, preluarea lor de catre straini in detrimentul elementului romanesc. Aplicarea, in relatiile comerciale cu strainatatea, a politicii liberului schimb este complet contraproductiva pentru interesele unei tari agricole - cum e Romania. De aceea, tara noastra trebuie sa instituie taxe vamale prohibitive ci, simultan, sa incurajeze producatorii interni in realizarea de produse manufacturate.


TRANSPORTUL.

Cheltuielile de transport, transmisiunea si repartitia productelor scad valoarea acestora, pagubind, astfel, si pe producator si pe consumator. Cu cat aceste cheltuieli se suprima, castigul amandorura creste. Cu cat mai multe kile de grau produci, folosul e mai mare. Cu cad sunt mai numerosi kilometrii de-a lungul carora trebuie sa le transporti, cu atat paguba e mai insemnata. Pentru o tara agricola, care importa fabricate si exporta materii brute, comunicatia cu strainatatea e pernicioasa "

 

(preluare text din prima pagina a Revistei Atitudini nr 11).

 

Material primit la redactie.

0 comentarii3437 vizualizări11 iunie 2016




rss 2.0
rss 2.0