Atitudine Vineri 18 August 2017 - 24182 vizitatori azi
Apelul unui student nasaudean aflat la Cluj in anul 1933.

Iubite cititor, Multe vei fi citit in viata, bune si rele, urate si frumoase, drepte si nedrepte, adevaruri si minciuni - ca hartia multe rabda si pe toti cati vor sa scrie ii rabda - si daca nu ti s-a intamplat nimic si ai stiut scapa teafar din paianjenisul tuturor celor citite, fii bun si citeste si randurile cele ce urmeaza.

Sunt scrise asa pe apucate, intre doua sesiuni de examene, intre carte si birou. De aceea, nimic nu ne indreptateste sa avem pretentia de a fi scris, nici ceva perfect si nici ceva ce nu s-a mai expus de nimeni.

Poate unele lucruri si situatii le-am prins si caracterizat asa cum au fost sau cum sunt, poate multe le-am prins si judecat numai partial si, in fine, poate multe le-am prins si caracterizat ori judecat gresit si deformat, asa cum iti vezi uneori chipul in oglinzi concave. Aceasta s-ar putea atribui poate si neputintei noastre de orientare in asemenea chestiuni si poate lipsei unei pregatiri tehnice care ne-ar fi putut ajuta mult sa despicam altfel chestiunile respective si sa le sistematizam astfel.

Insa o mare parte a neajunsurilor de care se resimt aceste pagini, se datoreaza lipsei totale de material informativ. Daca am fi stiut noi cate nu le stim daca am fi avut timpul si mai ales mijloacele necesare si posibilitatea de a cerceta arhivele institutiilor graniceresti, indraznim sa credem ca ne-am fi putut prezenta cu o lucrare cu mult mai aproape de ceea ce ar trebui sa fie brosura de fata.

Fireste, ca privind lucrurile prin prisma unei critici severe, poate n-ar trebui sa dam publicitatii randurile de fata. Noi insa credem ca decat sa nu intreprindem nimic de teama imperfectiunii, e mai bine sa facem ceea ce ne ajuta puterile si mijloacele noastre, ca asta, totusi, dovedeste ca ne ocupam si noi cu ceva.

Perfectiunea? Spre aceasta nazuim si noi. O vom atinge vreodata si cat si cum? Greu de spus.

Influentati de mediul vietii noastre publice din ultima vreme - cu toate neajunsurile ei - poate uneori am ajuns la concluzii cam aspre la adresa celor ce au condus institutiile noastre graniceresti in anii de dupa razboi.

Noi, insa - o spunem deschis - n-am scris cele ce urmeaza, nici cu gandul sa ne batem joc, ori sa atacam diferite personalitati din patura noastra conducatoare, nici sa facem jocul nimanui si nici cu gandul la vreo rasplata din partea cuiva. Daca putem fi nemultumiti de ceva, apoi aceasta este conceptia pe care conducatorii acestor institutii au inteles sa o aplice in timpul conducerii lor, fireste raportandu-ne la testamentul stramosilor si la ceea ce ar fi putut sa fie, pe langa o conducere mai prevazatoare.

Sunt aici crampeie si licariri de nazuinte din sufletele noastre din sufletele noastre tinere, dornice de o viata ceva mai buna, asa cum ne-o descriu cartile inteleptilor de la Platon si Socrate, pana in zilele noastre.

Deci, iubite cititor, nu-ti cerem altceva decat sa intelegi sufletul tanar - cu toate pornirile lui.

 Cluj, mai 1933

 Emil Sangeorzan

 

A.D.

0 comentarii504 vizualizări12 august 2017




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0