Atitudine Miercuri 22 Noiembrie 2017 - 16790 vizitatori azi
Casa Scriitorilor de la Valea Vinului salvata prin clasare.

Dupa mai multe tentative de clasare, in categoria B de monumente istorice de interes regional si local, complexul de la Valea Vinului, Rodna, BN, cunoscut drept Casa Scriitorilor a fost clasat (?). Insa cei 8 ani in care autoritatile culturale judetene si centrale au lalait-o, in stil mioritic, au lasat urme grele atit pe cele doua cladiri cit si pe perimetrul format din curtea generoasa si gardul de imprejmuire. Cu stilpii de sustinere aproape darimati de taf-uri taietorilor de lemne rodneni, cu voie de la mai marii comunei si a judetului, cu geamurile sparte, instalatiile electrica si de apa distruse, sobe de teracota sparte si furate, mobilier devastat, vandalizata si incendiata, ca si cum ar fi fost atacata de tatarii din vechime, Statiunea de la Valea Vinului, parca inadins a fost lasata de izbeliste dupa ce nu a mai fost de furat nimic de valoare, doar doar i-a cadea acoperisul, ca sa poata fi stearsa de pe fata pamintului...Doamne fereste!

A trecut in proprietatea publica a Statului Roman

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Culturii Alexandru Pugna, complexul de la Valea Vinului a fost clasat in categoria B de Monumente Istorice de interes regional si local, apoi prin HG, casele si terenul de acolo, au trecut in proprietatea publica a Statului Roman. Urmeaza ca, autoritatile judetene Bistrita-Nasaud sau cele locale de la Rodna sa ceara promovarea unui al HG prin care Casa Scriitorilor sa fie trecuta in proprietatea publica a judetului sau a comunei Rodna. Spunem sau pentru ca, se pare ca, cei de la Rodna, desi CL a aprobat o HCL privind acest lucru, n-ar mai fi interesati, acum cind complexul balnear a devenit monument. De ce? Poate pentru ca nu mai pot darima constructiile, ci, daca vor obtine dreptul de proprietate asupra caselor, vor trebui sa faca lucrari de conservare si reabilitare! Adica nu vor putea darima mai nimic! In plus vor trebui sa tina seama si de perimetrul arondat prin decizia de clasare, si care urmeaza sa fie batuta in cuie prin Ordin de Ministru, ce urmeaza sa fie publicat in zilele urmatoare in MOF.


Istoria pe scurt a brandului Casa Scriitorilor

Avind in vedere faptul ca, in media au aparut informatii incorecte privind povestea reala, bazata pe documente istorice a complexului balnear de la Valea Vinului, ne vedem obligati sa facem citeva precizari, pentru informarea corecta a publicului cititor. Nota noastra

 

Legenda continua

                    -in loc de prefata-

 

Text aparut in prefata volumului "Cartea de la Valea Vinului", editura Junimea, Iasi, 2016, coordonator Florica Dura

Povestea pavilioanelor de la Valea Vinului, cunoscute drept Casa Scriitorilor, ca urmare a administrarii si folosirii acestora pentru odihna si creatie de catre scriitorii romani - cu precadere in perioada fostului regim comunist - este deja una legendara, dat fiind faptul ca, locul acesta, binecuvintat de Dumnezeu, a inspirat creatia unor scriitori si poeti remarcabili, care, atinsi de magia manifesta a locului, au fantazat si creat povesti ce transced realitatea, plutind undeva la limita lumii fantastice a ideilor si a visului. Aici s-a trait si s-a iubit la cote inalte, romantic si total, aici au inflorit prietenii sublime si tot aici au avut loc revelatii. Carti de referinta din literatura romana contemporana au fost scrise sau finalizate aici, unde, autori precum Lucian Blaga, Cezar Ivanescu, Mihai Ursachi, Lucian Valea, Laurentiu Ulici, Iustin Panta, Emil Iordache si altii care au trecut deja Styxul, au fost "atinsi" intr-un fel special de inspiratie si s-au " ridicat" pina in spatiul rarefiat al ideilor, iar la intoarcere, ne-au facut si noua parte, prin cartile lor, de magia unica a Creatiei. Prezenta la Valea Vinului a acestor monstri sacri ai literaturii romane a completat si completeaza legenda, inca vie a Statiunii Scriitorilor din Muntii Rodnei, legenda care inca influenteza opera a destui condeieri mai tineri.

La inceput au fost granicerii, un conte ungur si natura magnifica

In fapt, legenda a inceput undeva la finalul secolului al XVIII-lea, cind romanii din tinuturile Rodnei si Nasaudului, deveniti granicerii Imperiului Austriac, veneau in grupuri tot mai mari in acest tinut bogat in izvoare minerale, ape limpezi vindecatoare si peisaje de basm, pentru a se bucura de viata si de zilele senine cind nu luptau si nu mureau in campaniile militare. Ulterior, pe vremea dualismului austro-ungar, in anul 1849, contele Laszlo Bethlen a inceput efectiv constructia pavilioanelor de la Valea Vinului, de tihna si simplitatea carora s-au putut bucura multi scriitori, pina la inceputul secolului XXI. Chiar daca imaginea de ansamblu a acestora devenise usor prafuita si batrineasca, mesajul ideatic era inca foarte viu si pregnant, iar vraja locului, de care vorbeau toti, cei care au fost macar o data aici, era activa inca.

Granicerii nasaudeni au fost cei care au cumparat statiunea de la Valea Vinului si au platit cheltuielile de finalizare a constructiei, atunci cind contele ungur nu a mai avut fonduri pentru a-si finaliza proiectul. Tot granicerii, prin intelectualii lor de frunte, ca biologul academician Florian Porcius, au donat 6 iugare de padure si teren montan, pentru a mari spatiul dedicat odihnei turistilor, au alocat fondurile necesare extinderii bailor cu ape minerale si au dat in administrare competenta in 1885 SKV-ului din Cluj (S.K.V - Siebenburgischer Karpathen Verein, in traducere Asociatia Ardeleana a Iubitorilor Muntilor Carpati) facilitatea turistica. Ulterior, dupa o inaugurare fastuoasa, cele doua pavilioane cu specific elvetian au intrat in circuitul turistic, astfel ca, spre finalul secolului XIX, ghidurile de profil din Germania si Imperiul Austriac recomandau turistilor locatia Valea Vinului sau Radna Borberek, in limba maghiara, ca destinatie de vilegiatura.

Confiscate de statul maghiar in contul unei datorii pe care fosta administratie a averilor graniceresti ar fi adunat-o catre Erariu (administratia financiara a statului austro-ungar), casele de la Valea Vinului, trec, imediat dupa Marea Unire, in proprietatea Fundatiei Culturale Regale " Principele Carol" si, mai tirziu, sint utilizate ca locatii pentru stagii de pregatire a tinerilor aflati in Serviciul Social infiintat de Regele Carol al II-lea,  pentru propasirea satelor romanesti. De altfel, o mare parte din  numarul 4 din publicatia "Caminul Cultural" din aprilie 1939, are in sumar activitati desfasurate la Valea Vinului. Chiar si Dimitrie Gusti, cu a sa caravana de sociologi cercetatori ai satelor romanesti, a poposit aici pentru 2 luni, in vara lui 1937.

 

Mihail Sadoveanu ii da rolul creativ

Dupa nationalizarea din 1948, statiunea de la Valea Vinului s-a transformat in Statiunea Scriitorilor, datorita scriitorului Mihail Sadoveanu, aflat in acele vremuri la conducerea Societatii Scriitorilor. Cu siguranta nu a fost o intimplare, Sadoveanu cunoscind statiunea si calitatile ei binefacatoare, si probabil, credem noi, a incercat sa continue sub regimul comunist, abia instalat, o idee a generalului Condiescu, cel care, pe durata dictaturii carliste, s-a ocupat de bunastarea scriitorilor romani si asigurarea conditiilor pentru ca acestia sa isi poata desavirsi operele: Blaga, Arghezi, Mircea Eliade sau Mihail Sebastian si multi, multi altii beneficiind direct de sprijinul dat de Carol al II-lea, prin intermediul aghiotantului sau, N.M. Condiescu.

De la Mihail Sadoveanu pina la Nicolae Manolescu, multi dintre presedintii scriitorilor romani s-au ingrijit de statiunea din Muntii Rodnei, locatia devenind sinonima cu libertatea, creatia si evadarea, mai ales in perioada regimului concentrationar, in timpul caruia devenise, alaturi de vila de la Neptun, unul dintre magnetii care atrageau irezistibil scriitorii romani de toare calibrele.

Dupa  decembrie 2011, cind Uniunea Scriitorilor din Romania a renuntat la concesiunea Casei Scriitorilor de la Valea Vinului, comuna Rodna, judetul Bistrita Nasaud, motivind lipsa banilor, statiunea abandonata s-a degradat rapid sub atacul hotilor de fier vechi, a celor de lemne, care au tranformat curtea in platforma primara de depozitare a bustenilor si a rauvoitorilor de tot felul, care au incercat din rasputeri sa o rada de pe fata pamintului, pentru a face loc, probabil, unui proiect imobiliar grobian, asa cum sint multe in zona Muntilor Rodnei. De la demontarea sobelor, la furtul mobilierului, smulgerea cablurilor electrice, a becurilor, a prizelor si a chiuvetelor, spargerea ferestrelor, pina la punerea unui foc, care sa o mistuie, intr-o noapte de simbata spre duminica, din iulie 2014, nu a fost decit un pas… Dar, Spiritus Locus sau poate ingerul pazitor al acelui ansamblu, in care si casele si terenul au facut un tot si inca mai fac, a mobilizat forte umane care au salvat-o! Si, chiar daca vandalizarea a spart in tandari imaginile din momentele de prosperitate materiala si ideatica, imagini pe care unii dintre noi le-au vazut refugiindu-se printre molizi, translucide ca niste fuioare de ceata in care sclipeau personajele altor vremi, cu siguranta aceste aparitii mai adasta in arealul de acolo si vegheaza asupra caselor pustiite.

Salvarea vine tot prin cultura

Acum, in anul 2016, a doua tentativa de salvare a Casei Scriitorilor de la Valea Vinului, prin clasarea acesteia in grupa B de Monumente Culturale de Interes Regional, patronat de Ministerul Culturii, ar putea avea succes, si, la Valea Vinului, dupa  ce in vara lui 2014, cu ajutorul satenilor, am eliberat localitatea montana de microhidrocentrale, efectul fiind salvarea Izvorului Bailor, statiunea si satul ar putea renaste prin turism cultural, prin reabilitarea pavilioanelor cu bani europeni, disponibili prin masura 7.6, asta daca si politrucii judeteni, treziti in al 12-lea ceas, ar intelege ca doar ideile, cultura si arhitectura trec in posteritate si pot continua legendele.

 

 

Florica Dura

 

 

Surse documentare:

Colectia de documente si fotografii a Complexului Muzeal Judetean Bistrita-Nasaud;

 -Arhiva Somesana aflata in pastrarea Serviciului Judetean al Arhivelor Bistrita Nasaud;

 Bibliografie: Monografia Comunei Rodna Veche, Editura George Cosbuc, Bistrita 2003, autor profesorul Liviu Paius;

- Capcanele istoriei - Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1950 - editia a II-a, Editura Humanitas, autor Lucian Boia;

- Petitii din granita nasaudeana in a doua jumatate a secolului al XIX lea, contributii documentare, Editura Eikon, 2012, autori Adrian Onofreiu si Mircea Gelu Buta;

0 comentarii497 vizualizări05 noiembrie 2017




rss 2.0
rss 2.0