Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Atitudine Vineri 29 Martie 2024 - 14587
Din istoria mentalitatilor la romani - Ce crede domnul Goga?

Caldurile de vara, care in Romania sunt, de regula, mai mari decat la noi, nu impiedica pe rusofilii de acolo sa-si manifeste dragostea deosebita fata de statul care a fost considerat, totdeauna de politicienii cu dreapta judecata din Romania si de la noi, de cel mai mare dusman al neamului romanesc: fata de Rusia. Se tin in capitala Romaniei, in Bucuresti, si acum dese intruniri publice, in care se preamaresc virtutile si "intentiunile bune" pe care le au fata de Romania cei de la conducerea imperiului rusesc si se arunca tot felul de insulte si de trivialitati la adresa monarhiei din care facem si noi parte, prin urmare, in mod indirect, si asupra noastra.

Se continua in Bucuresti si pe caldurile insuportabile de vara campania inceputa de mult pentru constrangerea guvernului roman ca sa iasa din neutralitate, sa intre in razboi, alaturea de Rusia, pentru a lua Ardealul si a da monarhiei austro-ungare lovitura de moarte, - cum spun razboinicii rusofili.

Se continua astfel la Bucuresti jocul urat si necinstit, dupa fluierul altora, un joc care nu va inceta decat in momentul in care din sacul legatiunii rusesti din Bucuresti se vor gata grauntele care formeaza acum hrana flamanzilor intrati ori tarati in acest joc frivol, pagubitor intereselor neamului romanesc.

Fugarii nostri, platiti de legatiunea ruseasca, fireste, ca nu pot lipsi de la asemenea intruniri publice in care cer si ei Ardealul, patria lor, pe care au parasit-o ca niste lasi in vreme de primejdie. Marele demagog Vasile Lucaciu le prezideaza si rosteste vorbiri, in firul carora isi exprima cateodata dorinta de a prezida o intrunire mareata la flamanzilor din Bucuresti, in Alba-Iulia, capitala Ardealului, cucerit de armata romana, - iar poetul Goga vorbeste si el si asigura pe putinii care ii cred, ca are o credinta: anume, crede intr-unul Dumnezeu si crede in prabusirea monarhiei austro-ungare!

Mari vorbe. Sa le luam in sa mai aproape in examinare.Despre cei ce au credinta, asa ne spune Sfanta Scriptura, ca se vor mantui. Domnul Goga, insa, cu greu se va mantui, pentru ca credinta sa e falsa. Cel ce crede in Dumnezeu implineste poruncile dumnezeiesti. Domnul Goga insa nu le-a implinit si nu le implineste. Sa le ieie numai de-a randul si sa-si consulte constiinta in vreun moment de curatenie sufleteasca, caci va vedea cat de mult si de multe ori a pacatuit el in contra lor, totdeauna cu vocea! Dar a pacatuit, mai ales, in contra dispozitiunii dumnezeiesti, ca omul "intru sudoarea fetei sale", deci prin munca grea si neintrerupta sa se faca vrednic de viata vesnica din lumea cealalta.

Cand si unde a muncit din greu si serios domnul Goga si unde sunt roadele muncii sale? La "Asociatiune" poate, unde a stat multa vreme ca secretar al acestei inalte institutiuni culturale romanesti? Nici cel mai inteligent istoriograf, scriind vreodata istoricul "Asociatiunii", nu va constata alta decat risipa si lipsa totala de activitate la "Asociatiune" pe vremea cand Goga ii era secretarul!

Dar Goga mai are o credinta: ca monarhia austro-ungara va fi nimicita. Cu sau fara concursul faptic al domnului Goga, e irelevant. Insa si aceasta credinta a domnului Goga e falsa si ne arata in plina golatate lipsa de pregatire politica si de cunostinte istorice a poetului Goga.

Un om cu mult mai cuminte, un nationalist cu mult mai infocat, dar in acelasi rand si un patriot adevarat, istoricul ceh Palacký a stabilit inainte cam cu 70 de ani adevarul ca Austria, in formatiunea ei actuala, e o necesitate si ca daca nu ar exista monarhia aceasta ar trebui creata asa cum e, cu popoarele ei diferite. Si multi alti oameni invatati au fost de atunci incoace de aceeasi parere. Ieie domnul Goga harta monarhiei austro-ungare in mana si se va convinge ca nici un stat din Europa nu are granite atat de puternice, naturale, ca monarhia austro-ungara, care e inconjurata din toate partile de munti. Si intrebe, apoi, pe comandantii de trupe rusesti ori pe fratii sai din Italia, daca se poate si cu ce jertfe mari se poate face strabaterea prin munti? Si daca milioanele de rusi si de italieni nu-i pot trece, - ii vor trece cele cateva sute de mii de soldati romani?!...Dar domnul Goga crede un lucru care si, de altcum e nerealizabil, din motivul ca nu intra deloc in programul impatritei intelegeri, careia ii face acum servicii domnul Goga.

Nici interesele Frantei, nici ale Angliei nu cer nimicirea Austro-Ungariei, ci din contra, sustinerea ei in formatiunea de astazi. Nimicirea Austro-Ungariei ar insemna intarirea Germaniei si a Rusiei, ceea ce nu poate sa fie vocea, nici a Frantei, nici a Angliei, care a pus la cale razboiul acesta mondial, au declarat apoi in mai multe randuri ca scopul razboiului nu este nimicirea militarismului german, ceea ce insa trebuie inteles asa, ca Anglia vrea sa ajunga singura si exclusiva stapana a marilor, ca prin aceasta sa nimiceasca industria germana care face concurenta ingrijoratoare celei engleze.

Dar, chiar daca ar fi condamnata la moarte din partea sortii monarhia austro-ungara, crede domnul Goga, ca sucombarea ei se poate face atat de repede ca a unui pui de gaina? Imperiul turcesc de cand e condamnat la moarte, cate razboaie s-au purtat in contra lui si, totusi, n-a putut fi nimicit de tot, desi a pierdut toate razboaiele!...

Poetii au fost considerati totdeauna de proroci ai neamurilor. Proroc ar trebui sa fie Goga, prorocul neamului romanesc. Dar e proroc fals domnul Goga, pentru ca falsa ii e credinta, atat in Dumnezeu, cat si in prabusirea monarhiei noastre. Credinta in Dumnezeu poate sa se prefaca inca in credinta adevarata, daca cu timpul intrand in anii barbatiei, domnul Goga va incepe sa implineasca poruncile dumnezeiesti, va incepe sa fie milostiv, smerit si evlavios. Cealalta credinta insa, in nimicirea Austro-Ungariei, tot falsa are sa ramana. Va imbatrani de-a binele domnul Goga fara a vedea prabusita monarhia austro-ungara. Va intra in mormant cu credinta aceasta falsa a sa si monarhia austro-ungara tot va exista, pentru ca existenta ei e o necesitate pentru Europa si pentru ca daca nu ar exista, ar trebui sa fie creata!
Telegraful Roman, Sibiu, Anul LXIV, 1916, nr. 75 (joi, 21 iulie/3 august), p. 1.  


Alexandru Daraban. 

0 comentarii3108 vizualizări10 martie 2019




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0