Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Atitudine Miercuri 15 Iulie 2020 - 18376 vizitatori azi
Inutilele victime.

Doi tineri conjudeteni au murit in Afganistan. De abia acum am aflat ca erau din judetul nostru si le-am vazut chipurile. Cind am citit prima data stirea pe banda televizoarelor am inregistrat-o ca pe un fapt divers. Ia te uita inca doi. Primii militari care au murit in Irak si Afganistan au mai produs o oarece emotie. Cei de acum, al 16 si al 17 morti in Afganistan sunt statistica. Pana cand le-am vazut pozele si familiile.

 In urma lor jale si durere in familiile care si-au pierdut ce aveau mai de pret; fariseism si impostura poleita pe fetele si in cuvintele autoritatilor.

 "Se intampla – si intamplarea de astazi are sensuri ceresti - ca uneori sa trebuiasca sa iti jertfesti ceea ce ai mai de pret. Sacrificiul vietii e durere si totodata glorie. Iata ca astazi, trebuie sa ne plecam smeriti fruntea in fata memoriei si jertfei unor oameni care au murit la datorie, dandu-si viata pentru patrie si pentru binele comun. Cinste lor, eroilor de acum si cinste familiilor care i-au crescut si i-au invatat tainele jertfei si sacrificiului!" Prefect, ............"

 

 Care sensuri ceresti ??? Care glorie ?? Care binele comun ?

 Intr-o tara saracita, in care ne-am castigat numai dreptul sa ne caram, care nu ne asigura nimic, nici pentru noi nici pentru copii sau parintii nostri a devenit ceva normal ca cei mai tineri, mai puternici, mai determinati, mai curajosi sa plece si sa infrunte greutatile printre straini ca sa trimita bani de-o paine celor ramasi acasa sau sa-si croiasca in felul asta un viitor. In urma lor raman niste nichipercea, niste neica nimeni si niste curve fandosite care isi vad de afacerile lor si capuseaza un buget carpit cu greu, pupand in cur niste javre si muncind din greu sa albeasca de ochii lumii rochita Albei ca Zapada.

 Niciun ideal national.

Niciun proiect comun.

Niciun viitor.

 Nu-i nimeni , in afara familiilor, care sa suspine pentru bietii trecatori rapusi fara rost si fara glorie in pustiurile de la capatul lumii.

 Daca am trai intr-o tara, acum cetatenii acelei tari ar fi cerut raspicat curmarea acestei aventuri fara sens care frange destine si lasa in urma indoliate familii. Dar nu mai avem demult o tara pentru asta. Avem doua jumatati dintre care una nu mai stie cum sa se imbogatesca furand in timp ce cealalta vrea sa fie cu orice pret lasata in pace sa se descurce singura. Chiar cu pretul de a fi in continuare umilita si furata, chiar cu pretul vietii. Serviciul sub drapel a ajuns sa nu fie cu nimic diferit de munca cu ziua pe tarla sau cu ruptul pe santiere sau in parchetele forestiere.

 Ce treaba avem noi, la urma urmei, in Afganistan ? Niciuna ! Doar niste muste care bazaie inutil deasupra locului comun in care traim incearca sa ne vanda contrariul. Iar pentru zborul lor cu helicopterul peste saracia noastra unii trebuie sa plateasca. Aceasta este singura "taina" a tragediei celor doi. Cat despre "jertfa si sacrificiu" nici nu poate fi vorba. Dar, la ce poti sa te astepti de la absolventul facultatii sponsorizate de Hayssam ajuns prefect ca sa puna inapoi in contul firmei lui taticu banii investiti in campania portocalie. Niciun pic de compasiune si empatie doar cinism.

 Pacat de ei erau doi tineri bistriteni frumosi ...

 

 

 

Alexandru Toniuc.

0 comentarii2471 vizualizări04 octombrie 2010




rss 2.0
rss 2.0