Sfaturi intelepte Vineri 18 August 2017 - 23808 vizitatori azi
INTELEPCIUNEA - COMOARA CEA MAI ALEASA A OMULUI.

Inca din antichitate, marii ganditori ai lumii au considerat ca intelepciunea este cea mai aleasa comoara a omului. Ea straluceste si nu se stinge niciodata. Ii cauta pe cei care sunt demni de ea si ii calauzeste spre bucuria nemuririi. Orientul Mijlociu si-a adus o contributie de seama in acest sens prin scrierile unor autori din Egipt, Mesopotamia si Fenicia care percepeau intelepciunea ca o capacitate intelectuala superioara de intelegere si cunoastere a realitatii, atat dintr-o instructie si educatie la cel mai inalt grad, cat si dintr-o indelungata experienta de viata.

Inainte de orice, intelepciunea avea un caracter utilitar, practic, vizand garantarea unor mari sanse de reusita in viata si ferirea celui ce o dobandea de insuccese, nenorociri, catastrofe. Ca termeni echivalenti pot fi amintiti : prudenta, echilibrul, dreapta cumpanire, chibzuinta, prevederea.

Beneficiarii intelepciunii erau socotiti cei din mediile aristocrate, ale clasei conducatoare, respectiv oamenii de curte, ministrii, consilierii regali si nu in ultimul rand mostenitorii sau succesorii la tron. Aceasta mentalitate se pastreaza si in zilele noastre pentru care este valabila expresia: " A ajuns om mare pentru intelecpciunea sa’’. Se intampla insa ca acolo sus (in Parlament de exemplu) , sa ajunga oameni care nu fac dovada unei asemenea virtuti.

In antichitate existau scoli oficiale in care se instruiau cei ce urmau sa indeplineasca functii de raspundere in administratia de stat. In palatele regale din Egipt si Mesopotamia au fost identificate sali de instructie pentru tinerii aristocrati care sperau sa devina persoane politice importante. Astfel de spatii presupuneau si existenta unor dascali si a unor "manuale de intelepciune’’, adica scrieri continand sentinte si alegorii, proverbe, maxime, fabule, poeme si parabole pitoresti. Un asemenea manual poate fi considerat si cel intitulat "INVATATURILE LUI NEAGOE BASARAB CATRE FIUL SAU TEODOSIE’’, scris , acum trei veacuri si jumatate.

Dictionarul limbii romane defineste intelepciunea ca o capacitate superioara de intelegere a lucrurilor, implicand o cunoastere adanca a realitatii, multa experienta si mult echilibru. Ea se refera in mod deosebit la oameni, fiind o virtute sau o calitate complexa a sufletului uman. Un om intelept este acela care are capacitatea de a patrunde esenta legilor fundamentale ale naturii si ale societatii, este persoana care judeca drept , este cuminte, destept , ager la minte, patrunzator.

Intelepciunea se deosebeste de inteligenta prin aceea ca, cea dintai este o calitate dobandita pe parcursul vietii, pe cand a doua este innascuta. Inteligenta poate fi pusa si in slujba raului, ceea ce nu se intampla in cazul intelepciunii.

Numerosi ganditori au incercat sa defineasca aceasta notiune a eticii intr-un mod sintetic. DIDEROT spune ca" intelepciunea nu este altceva decat stiinta fericirii’’, iar .EINSTEIN arata ca nu este produsul scolarizarii, ci al incercarii de o viata pentru a o capata’’.Este rodul trudei si al durerii.

Ce mai multi ganditori au ajuns la concluzia ca aceasta categorie a eticii are doua componente : "intelepciunea ca dar dumnezeiesc’’ si "intelepciunea ca experienta de viata’’. Cea dintai ,cu adevarat superioara, este bogatia intregii noastre fiinte, aceasta, doarece se daruieste fara nici o plata si fara vreun efort pe care omul sa nu-l poata face. Acest dar este rezultatul cautarii, al cuceririi si al rugaciunii indreptate cu dragoste sincera spre Dumnezeu. Intelepciunea nu e data oricui, ci numai celor ce vor s-o gaseasca sau vor s-o primeasca.

Pe crestini ii face sa se poarte corect intre ei si cu toti oamenii ca sa-i duca la slavirea lui Dumnezeu:"Tatal sa va dea duh de intelepciune’’ ( Efes, 1,17 ) . Ea este venita de sus "curata, pasnica, ingaduitoare si nefatarnica’’ (Iacov,3,17 ), intelepciune care au avut-o dinainte, apostolii, simpli pescari si necarturari care au umplut de uimire lumea..

Cu numele de "Intelepciune’’ este cunoscuta si cartea din " Vechiul Testament’’intitulata" Cartea intelepciunii lui Solomon’’. Aceasta s-a bucurat mult timp de reputatia de-a fi cea mai atractiva si mai interesanta carte din randul apocrifelor. Gandirea ,cat si expresia se situeaza la un nivel inalt : cugetarea este a unui scriitor patruns de un puternic spirit religios, unul care a simtit apasarea si tulburarea vietii si a suferintei, si care totusi a rezistat ispitei de a abandona credinta sa ancestrala intr-un Dumnezeu al dreptatii.

Intre scrierile cu valoare religios- morala, un loc aparte il ocupa "Cartea Proverbelor’’ a carui cuvant cheie este "intelepciunea’’ sau "abilitatea de-a trai viata cu chibzuinta si pricepere’’. Proverbele ofera indrumarile detaliate ale unui Dumnezeu prin care cei ce-i apartin sa stie sa infrunte cu succes problemele practice de zi cu zi ale vietii, cum sa te intelegi cu parintii, cu copiii, cu semenii, cum sa respecti autoritatile, precum si multe alte aspecte din viata.

Solomon foloseste o combinatie de poezie, de pilde, maxime, intrebari cu talc si scurte povestioare pentru a pune intr-o forma memorabila, bunul simt si perspectiva divina necesara vietii. El a cules circa 3000 de proverbe, avand ca sursa Orientul Apropiat si cel Mijlociu. Ele sunt produsul intelepciunii sale, avand in vedere ca a trait cu 500 de ani inainte de cei sapte intelepti ai Greciei si cu 700 de ani inainte de vremea lui Socrate, Platon sau Aristotel.

Proverbele isi demonstreaza inspiratia si prin aceea ca nu fac nici o afirmatie nestiintifica sau observatii inexacte. Ramane mereu actuala maxima :"Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea ies izvoarele vietii’’. Se spune ca intelepciunea este dumnezeiasca, este sursa vietii. Ea s-a intrupat in Hristos in care "sunt ascunse toate comorile intelepciunii si ale stiintei’’ : " Fiti intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii’’ recomanda Iisus apostolilor sai, sau "Fiti intelepti spre bine si nevinovati la rau’’, "Umblati ca cei intelepti, nu ca cei neintelepti’’

Intelepciunea ca experienta de viata are o sfera larga de cuprindere in viata noastra de toate zilele. Adesea spunem despre unul sau altul : "este un om intelept’’ sau "nu a fost intelept’’. Se zice ca oamenii batrani au aceasta calitate dobandita dintr-o experienta acumulata de-a lungul anilor. De aceea a ramas valabila expresia : "cine n-are batrani sa si-i cumpere’’.


Mircea Darosi.

 

0 comentarii6258 vizualizări22 februarie 2015




rss 2.0
rss 2.0