Eco-Mediu Joi 14 Decembrie 2017 - 4002 vizitatori azi
SUNTEM RESPONSABILI DE APA PE CARE O FOLOSIM !

Apa este o resursa naturala fundamentala pentru om si  raspunde unor nevoi atit individuale cit si colectiveNevoi individuale. In organismul uman, apa reprezinta un procent foarte ridicat de care nu suntem constienti ( 60 - 70% din greutatea corpului la adult)! Eliminarea apei din organism este de 2,5 l/zi, astfel: • 1,5 l - urina • 0,5 l transpiratie • 0,3 l respiratie • 0,2 l dejectii. Din acest motiv, corpul trebuie realimentat zilnic cu 2,5 l/zi apa, o apa cit mai curata iar limpezimea si curatenia ei depinde de fiecare dintre noi.

        Alte nevoi individuale de apa: pentru igiena personala si a locuintei, igiena alimentatiei, calirea organismului, asigurarea apei pentru animale si spalarea lor etc. Se pare ca o persoana are  nevoie cam de   100 l/ zi (OMS ) pentru toate activitatile pe care le dsfasoara.

        Nevoi colective: pentru salubritatea localitatilor (in functie de gradul de civilizatie si nevoile urbanistice). In plus, apa are rol in dezvoltarea socio - economica: o mare cantitate de apa este folosita pentru nevoile  agro-zootehnice si industriale. 

         Sursele de apa: cea mai mare sursa este apa sarata (mari si oceane aproximativ 97,2% din totalul de apa) si apa dulce (2.8%).  In viata noastra de zi cu zi, ne servim de apa dulce care provine din  surse subterane, ape de suprafata si ape meteorice. Toate aceste surse de apa sunt afectate de stilul nostru de viata si le putem influienta prin alegerile pe care le facem.

         Omul prin viata pe care o duce in prezent, produce poluare -  numita de specialisti poluare artificiala (adica sunt modificate calitatile fizice, chimice si biologice ale acesteia devenind improprie consumului. 

        Poluarea artificiala este produsa de catre om   de mai multe tipuri de surse: 

  • apele reziduale menajere (provenite din locuinte, instalatii); 
  •  apele reziduale industriale (cu un continut ridicat de substante chimice, uneori toxice); 
  • apele reziduale zootehnice (cu un continut ridicat de agenti patogeni); 
  • intamplator, in cazul unor accidente (deversari accidentale de petrol, alte substante lichide sau solide); 
  • aruncarea gunoaielor de orice fel in albia riurilor; 
  • deversari de ape de irigatii contaminate chimic; 
  • depozitari pe malul raurilor.   

Autopurificarea apei: reprezinta capacitatea apei de a se debarasa partial/ total de impuritatile/ substantele poluante prin procese naturale.

 Din cauza poluarii masive a apelor, autopurificarea devine ineficienta si este necesara protectia surselor de apa, prin comportamentul individual si colectiv, tinand cont de circuitul permanent al apei in natura.

 Apa este o cale de transmitere pentru o serie de boli infectioase, bacteriene, virale si parazitare numite "boli hidrice". Principalele boli infectioase transmise prin apa sunt produse de bacterii (Holera; Dizenterie; Febra tifoida; Enterocolite (Boli Diareice Acute-BDA); Leptospiroza; Tularemia; Infectii cutanate); virusuri (Poliomielita; Hepatita A; Conjunctivita de bazin); paraziti: (Amoebiaza; Lambliaza sau Giardioza; Tricomoniaza genitala). 

 

   PATOLOGIA NEINFECTIOASA TRANSMISA PRIN APA.

1. Gusa endemica (distrofia endemica tireopata) - apare in anumite zone (zone gusogene), in care exista un continut scazut de iod in apa si in alti factori de mediu. Iodul este un constituent obligatoriu al hormonului tiroidian. 

2. Caria dentara - favorizata de scaderea fluorului in apa sub 0,5 mb/l. Excesul de fluor produce fluoroza dentara, osteofluoroza, nefroze, afectarea ficatului si a inimii.  

3. Bolile cardiovasculare (BCV): importanta duritatii apei (continutul in saruri de calciu si magneziu). Exista un raport invers intre scaderea mineralizarii / puritatii apei (data de continutul de calciu, magneziu), crom si zinc si cresterea riscului pentru BCV. De asemenea, exista elemente minerale care cresc riscul pentru BCV: cadmiu, sodiu, nichel, cobalt, etc. 

4. Intoxicatia cu nitrati (cu apa de put) - sursa nitratilor este naturala, din soluri bogate in azot si prin poluarea cu substante organice care contin azot. Nitratii ajung in apa si prin poluarea industriala si din agricultura (fertilizanti). 

5. Intoxicatii cu metale grele: intoxicatia cronica cu plumb (saturnism - sursa plumbului: conductele de apa si captusirea rezervoarelor de apa); intoxicatia cu mercur (surse industriale si agricole); intoxicatia cu cadmiu (surse industriale si agricole-fungicide); intoxicatia cu arsen (efect cancerigen). 

6. Intoxicatii cu pesticide: expunerea la pesticide poate avea cauza utilizarea pesticidelor in agricultura sau in produsele de gospodarie si industriale folosite pentru combaterea rozatoarelor, a insectelor sau a termitelor (produc intoxicatii cornice, malformatii congenitale, sterilitate, afectiuni hepatice, neurologice). 

7. Intoxicatia cu detergenti-contaminarea se produce prin deversarea apelor menajere in bazinele naturale de apa.    

 

              Deseurile nu se arunca in apa!

     In zilele noastre, gunoiul sau deseurile menajere sunt un factor important in poluarea mediului ambiant. In mediu, fiecare persoana produce zilnic in jur de 3 Kg. Cunosti unde pleaca tot acest gunoi? Diferite tipuri de deseuri se pot descompune timp de sute de ani.

  • Coaja de banana se descompune in 2 - 10 zile.
  • Bobinele de ata se descompun de la 3 la 14 luni.
  • Bumbacul se descompune timp de 5 luni.
  • Sacosele de hirtie se descompun timp de 5 luni.
  • Fringhia se descompune de la 3 pina la 14 luni.
  • Coaja de portocala se descompnue timp de 5 luni.
  • Tigara se descompune timp de 12 luni.
  • Pachetul pentru lapte (Tetra pack) se descompune timp de 5 ani.
  • Pantofii de piele se descompun de la 25 la 45 de ani.
  • Hainele fabricate din nailon se descompun timp de 40 de ani.
  • Perioada de descompunere a pachetelor de plastic sau celofan este de la 15 pina la 1000 de ani.
  • Banca din aluminiu se descompne in 100 de ani.
  • Procesul de descompunere a servetelelor umede si scutecelor dureaza de la 500 pina la 800 de ani.
  • Sticla nu se descompune niciodata (1,000,000 de ani).
  • Sticlele de plastic, canistrele si bidoanele din plastic nu se descompun niciodata(cel putin unele componente).

       Aproape 90% din continutul cosului de gunoi poate fi reciclat si refolosit. Gindeste-te inca o data inainte de a arunca ceva in lada cu gunoi!

                                     

  Compartimentul Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate al Directiei de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud

0 comentarii4641 vizualizări22 martie 2017




rss 2.0
rss 2.0