Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Marti 07 Aprilie 2020 - 1294 vizitatori azi
Bistrita in Viitor Metropola "Peste Dealuri".

Comentariu si Solutie Alternativa variantei Bistrita Sud 2.  "Nu este un merit sa mergi corect, e o deficienta sa mergi strimb" spunea Lucian Boia in recenta sa carte De Ce Este Romania Altfel.

Bistrita se confrunta cu o decizie care poate sa-i afecteze viitorul in mod serios. Propunerea Primarului Ovidiu Cretu de a construi varianta sudica a bypassului - Bistrita Sud 2 - prin padurea Codrisor necesita o examinare publica, care sa clarifice aspectele pe care un astfel de proiect le provoaca. Se impune abordarea problemei bypassului cu toate rigorile strategice, un imperativ major! Solutia alternativa - Autostrada de Ocolire - pe care acest document o sustine se doreste a fi baza pe care discursurile in sfera publica se pot desfasura in beneficiul intelegerii si a discursului general, fara ca acestuia sa-i poata fi imputate certuri de natura politica. Bistrita de astazi nu este cea care a fost acum doua generatii, dupa cum cea de miine nu va fi o Bistrita de astazi, schimbare pe care trebuie sa o anticipam, sa o directionam cit mai  bine. Bistriteanul nu este doar un om local; perspectiva si participarea i s-a l-a schimbat intr-una globala, ceea ce ii permite sa prevada viitorul cu clarviziune.

Greseala Liderilor Locali

Ni se spune sa mergem la vot si sa votam "Da" sau "Ba" de catre insasi Primarul  Bistritei. Sa votam pentru ce? Cea mai mare parte a celor care sunt chemati sa voteze habar nu au de ceea ce este vorba cu bypassul si cum acesta va afecta viitorul orasului, ca rezultat direct a lipsei de comunicare a proiectului. Ni se spune ca Bistrita Sud 2 este varianta: asta sau basta. "Da sau Ba". In varianta Cretu, Bistrita nu-si permite sa "piarda" 174 milioane de euro. 300 de scandalagii nu pot deraia vointa a 70,000 de cetateni, spune dinsul. Aceasta este dictatura unei minoritati, care si-ar impune vointa asupra celor 99,6% din alegatori (cei 70.000) continua Primarul Cretu, cu orgoliu nedisimulat. Asa sa fie? Sau poate ca adevarul este prezentat pe de-a-ndoaselea? Dar care este varianta Cretu, care este logica ei, si care sunt alternativele? Sa fie alternativa Bistrita Sud 2 favorabila interesului comun? Sau este ea rezolvarea unui scor politic - o cearta politica vicioasa, cit si vectorul unui orgoliu personal care bulverseaza principiul democratic? Se scalda Primarul Cretu in succesele recente si creditul bine meritat de a infrumuseta orasul, insa care succese si credit politic pot face ca realizarea Variantei Bistrita Sud sa devina cea mai daunatoare greseala, una care va aduce mari prejudici Bistritei in viitor? Care este motivatia care sta la baza deciziei pe care Varianta Cretu vrea sa o impune Bistritei? Nu este timpul pentru informarea corecta a publicului, timpul dezbaterilor publice, pentru a da unei planificarii urbanistice competente sansa de a aborda necesitatile de viitor al Bistritei?

 

Greselile Altora

Orice propunere de "bypass" al unui oras se face cind planul urbanistic al acestuia si tranzitarea traficului regional au devenit neadecvate traficului sporit de autovehicole care circula pe vechile cai de access. Cind geografia e dificila si complica deciziile, se pot naste solutii gresite de pozitionare a bypassului. Acestea creaza situatii extrem de complicate si costisitoare pe termen lung, si au efectul nociv de a se opune bunului mers al vieti al comunitatii, inrobind dezvoltarea armonioasa a zonei in cauza.

Intr-o lume globalizata care impune reguli stringente de management al planului de urbanizare (in lumea vestica populatia urbana a depasit 80% pe cind Romania abia a ajuns la 50%), privirea se indreapta spre cazurile care demonstreaza ce nu trebuie facut. In Seattle, statul Washington, bypassul care a fost construit cu trei generatii in urma a devenit un caz celebru nu doar in SUA dar in toata lumea. Fiind plasat intre port si centrul orasului, acesta a devenit o poluare vizuala si sursa de disconfort de tot felul. Pe parcursul deceniilor efectele nocive au alungat sau diminuat afacerile din jur. Intreaga zona a decazut "economic" in mod oribil; a fost parasita sau populata cu oameni si activitati dubioase. Centrul Seattlelui a suferit o depresiune economica de proportii istorice. Oricite incercari de a imbunatatii planul urbanistic s-au facut ulterior, efectele nocive listate mai sus nu au putut sa fie inlaturate. Pierderile economice au continuat. S-a ajuns la ultima si cea mai costisitoare solutie; de a ingropa bypassul intr-un tunel subteran, proiect ale carui costuri sunt astronomice, insa mult sub costul pierderilor pe care Seattle le-a suferit din cauza unei decizii hazardate facuta cu trei generatii inainte, ale carei urmari au devenit proverbiale. Un caz similar se intimpla in Boston.

Pentru cei familiari cu Italia, orasul Genoa - din cauza geografiei - a plasat ruta comerciala si calea ferata de-a lungul litoralului nespus de frumos. A durat doar citeva decenii pina cind un fost oras maret, o perla arhitecturala, a devenit un loc devastat de poluarea fonica si a gazelor de esapament, de acidul care a corodat fatadele pictate a multor cladiri majestoase, vechi de sute de ani. Genoa a devenit o oroare estetica datorita unei decizii pripite care i-a distrus valoarea economica (in special cea turistica) in mod fundamental.

 

Bistrita: Conditiile Geografice si Istorice

Nevoile de acces ale traficului rutier in Bistrita sunt dictate nu doar de aspectele locale din prezent, dar mai ales de conditiile impuse de geografia sa si de trecutul istoric (de nod de trafic continental) - care impun autostrada de ocolire - aspecte pe care le voi detalia in succint mai jos.

-         Geografia: La prima vedere dezvoltarea Bistritei este limitata de geografie, ea fiind marginita la sud si nord de dealuri ale caror vai au fost deja impinzite cu noi cartiere. Oricine a trait in Bistrita anilor saizeci a fost martorul unei explozii a populatiei. Bunastarea care a rezultat din infuzia colosala de fonduri pe care locuitorii le-au cistigat muncind in economia globala alaturi de cea locala a dus la constructia a mii de case private - pe care romanii le prefera - efect care a consumat mare parte a terenului construibil din zona "dintre dealuri". Strategic, Bistrita nu este doar un oras plasat intr-o vale inghesuita de Codrisor si Burg. Din perspectiva continentala in care Romania trebuie sa se incadreze cu aderarea la UE, pozitia geografica a Bistritei este de importanta strategica; punct de artera comerciala pe care istoria l-a creat cu secole si milenii inainte.

-         Istoria: Un exemplu important a fost era comertului continental lansat de tratatele purtate intre Poarta si Regatul Polonez care au rezultat si in acel "firman" acordat comerciantilor moldoveni de liber acces la piata Otomana din Iunie 1456. Exportul de lemn extras din Bucovina si transportat pe plute pe riul Bistrita si Siret la Galati si Constantinopol a dus la ridicarea bunastarii moldovenilor. Bistrita a profitat din plin de asezarea ei la rascrucea intersectiei nord sud si est vest prin care multi alti comercianti s-au peregrinat (inainte ca Brasovul sau Sibiul sa profite). Rezultatul a fost marcant; atita vreme cit liberul comert s-a desfasurat, prosperitatea Bistritei a fost garantata de insasi pozitia ei strategica. Prezentul preconizeaza cel mai liber schimb de marfuri din intreaga istorie. Resursele pe care Bistrita le ofera sunt handicapate doar de conectarea ei la infrastructura de autostrazi a Europei, un imperativ stringent! Viitorul nu poate fi privit prin prisma unor solutii injghebate in mod pripit. Evitarea greselilor si cresterea economica sustinuta devin exigente majore, pentru a garanta bunastarea unei comunitati a carei crestere este inevitabila.

Bistrita: Potential si Prospecte

Insasi geografia Bistritei care l-a facut pe Primarului Cretu sa plaseze bypassul sub Codrisor - a carei efecte ar fi dezastruoase - poate deveni cel mai avantajos atu al sau. A nu prevedea dezvoltarea Bistritei in limite metropolitane "peste dealurile Codrisorului" ar insemna sa sabotam bunastarea pe care viitorul ni-l pune in fata. Salba de sate: Sarata, Budacul de Jos…Dorolea care incercuiesc Bistrita pe partea sudica (cu terenurile intinse pe care le poseda) reprezinta cel mai substantial potential de dezvoltare urbana, a carei planificare trebuie facuta cu consecventa.

-         Potential de recreere: In mijlocul acestei zone Codrisorul nu reprezinta un obstacol; Codrisorul devine inima verde pe care orice zona metropola din lume si-o doreste. Parcul Mont Royal din inima Montrealului (280 ha), sau Stanley Park din Vancouver (400 ha) sau Ocean Park din Hong Kong, sunt dealuri impadurite - amenajate cu poteci si facilitati pentru recreere - care dau caracter inedit locului si sporesc calitatea vietii. Codrisorul a fost in trecut un loc indragit de agrement. Viitorul va transforma Codrisorul intr-un parc recreational ca cele mentionate mai sus; aflat in inima unei metropole, Parcul Codrisor va fi conectat cu centrul istoric si cu parcul vechi prin riul Bistrita ale carui maluri vor fi amenajate cu piste de la lacul din amonte (unde va exista o statie de decantare care va curatii apa)  pina la Viisoara in aval. Acest agregat de parcuri impreuna cu Woderlandul prevazut la Livezile vor transforma Bistrita intr-un rai pentru localnici - mindri de natura in mijlocul careia traiesc.

-         Potential Turistic: Numele "Transilvania" este unul din cele mai potente "branduri" din lume, la paritate cu Toscana sau Bali. Bistrita este situata in virful triunghiului pe care Siebenburger il face cu Brasovul si Sibiul, dar este si virful sudic al triunghiului descris de Maramures si  Bucovina, la care se alatura axa est vest a nordului tarii, ca sa nu mai vorbim de potentialul enorm pe care mitul "Dracula" o poate adauga ecuatiei, mit care a generat mai multe legende in cultura vestica decit orice alt mit, cu beneficii economice de ordinul zecilor de miliarde. Festivalul Usturoiului este vestitorul a ceea ce va deveni unirea armonioasa a traditiilor locale cu legendele pe care Contele Dracula le-a transformat intr-un fenomen global extraordinar. Vedem cum pozitia Bistritei face ca ea sa devina cel mai logic punct de lansare a traseelor turistice care acceseaza atit fabuloasele burguri sasesti cit si faimoasele obiective turistice din Nordul tarii. In limbaj economic, aceste trasee pot genera pachete turistice de durata de pina la doua saptamini. Turismul in Transilvania, Maramures si Bucovina se va maturiza prin dezvoltarea Bistritei. Alaturi de autostrada est-vest se va naste si necesitatea de amplasare a unui aeroport international la Jelna (intr-un viitor mai indepartat).

-         Potential de servicii de transport: Transportul de marfa care va circula pe autostrada est-vest din nordul tarii va fi facuta pe autostrada Sarata-Budacul de Sus…Dorolea. Sarata este punctul nodal de unde un evantai de drumuri se deschide spre sud-vest-nord. De-a lungul acesteia se vor deschide benzinarii, statii de service auto cu cazare si alte facilitati de rigoare. Viitorul aeroport la Jelna va deservi nevoile regionale cit si acelea create de imensul potential turistic sus mentionat.

Concluzie

Zona Bistritei este bine cunoscuta pentru calitatile individuale si antreprenoriat in toata tara, care pot sa valorifice cultura si traditiile locale. Faimoasa "mina invizibila" care creaza bunastarea a facut ca Bistrita sa fie mult mai prospera si frumoasa decit alte zone. Toate de argumentele de mai sus indica necesitatea imperativa de abordare a "bypassului" in modul cel mai profesional posibil, imperativ strategic de cel mai inalt grad! Din cele intimplate pina in prezent este clar ca necesitatile urbanistice ale unei viitoare metropole si ale traficului nu au fost abordate cu consecventa. Vechea paradigma se topeste sub ochii nostri. Se naste o noua paradigma. Bistrita trebuie sa se ridice la nivelul pe care aceasta provocare o impune. Cearta politica trebuie eliminata din ecuatie. Liderii politici trebuie sa-si subordoneze activitatea intereselor publice de lunga durata. Suntem pusi in fata dilemei "Bistrita Sud 2" dar si a alternativei - autostrada de ocolire. Cetatenii bine informati pot sa schimbe situatia de criza intr-una de oportunitate. Participanti pot sa-si urzeasca viitorul personal si de familie alaturi de viitorul intregii comunitati, intr-un proces pe cit de inteligent, pe atit de democratic.

 

Nicholas Kazan - Aviator, businessman, scriitor.

Coontact phone - 0741619797. E-mail: kazannick@yahoo.com


P.S. - Sunt nascut si crescut in Bistrita, unde am absolvit liceul Liviu Rebreanu, dupa care am terminat Scoala de Aviatie la Boboc. Am parasit Romania in 1981 si m-am stabilit in SUA, unde am creat un numar de companii; am fost activ in activitati civice, de cultura si sponsorizare a elevilor romani in SUA. Prima mea carte in limba romana va aparea in curind.

Saptamina urmatoare se va organiza in Bistrita o conferinta cu tema de mai sus. Pentru informatii suplimentare, sunati-ma la 0741619797.

Nicu Kazan

 

1 comentariu2562 vizualizări10 septembrie 2013




rss 2.0
rss 2.0