Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Marti 02 Iunie 2020 - 874 vizitatori azi
Ghid de Dezvoltare Strategica a Bistritei

Sunt un fiu al Bistritei, dar am trait in SUA, in orasul Anchorage din Alaska, si in Seattle, marea metropola din statul Washington, timp de mai bine de treizeci de ani; in aceste orase am infiintat si condus companii proprii, am participat la preocuparile obstii si am sponsorizat diverse activitati si evenimente, prin care mi?am adus o contributie la viata economica, sociala si politica. Am calatorit mult prin lume, observand totul cu mare interes. Despre toate aceste experiente am si inceput sa scriu.

Doresc sa incep acest "ghid" cu o zicala pe care am cules?o in China. Chinezii spun ca orice criza este o oportunitate (ambele cuvinte sunt scrise cu aceeasi ideograma).

Voi vorbi acum despre ceea ce m?a facut sa pornesc la compunerea acestui ghid de "dezvoltare strategica a Bistritei".

In toamna anului 2013, Bistrita a fost martora unui eveniment de importanta cruciala, eveniment la care voi reveni indata, dupa o scurta mentionare a unui moment istoric extrem de important. Este vorba de unul care a generat la vremea lui o mare criza, insa si unul care a germinat oportunitati enorme. Europa a cunoscut o mare transformare dupa Reforma de acum cinci secole, eveniment care a produs schimbari radicale pe plan mondial, ale caror repercusiuni se manifesta puternic pana in zilele noastre. Pornind de la abuzurile Bisericii Catolice si adanca ei coruptie exemplificata prin vinderea indulgentelor, putem observa cum tarile europene care au trecut prin Reforma sunt tarile nordice din Scandinavia si Germania, precum si tarile din centrul Europei, a caror situatie economica de astazi este de invidiat, si al caror nivel ridicat de civilizatie este insasi masura unei evolutii spre bunastarea generala. Marele sociolog Max Webber observa ca, daca in tarile catolice munca era vazuta cumva ca fiind o corvoada, o pedeapsa (in buna parte din cauza exploatarii care ii fazoriza pe cei avuti in detrimentul celor saraci), in tarile protestante o noua etica a muncii devenea modul prin care individul se realiza, se cladea pe sine insusi, isi intarea identitatea, se elibera de poverile trecutului. In consecinta, tarile protestante au evoluat in societati unde respectul pentru munca si proprietate au ajuns la niveluri ridicate. Astfel, s?au dezvoltat relatii corecte si productive intre individ si societate, bazate pe raspundere si incredere, pe voluntariat si organizare competenta, care, in cele din urma, au dus la succesul democratiei. De mentionat ca bogata traditie istorica a Bistritei a avut la baza o puternica "etica a muncii" de care a beneficiat intreaga regiune, prin promovarea valorilor legate de munca si de responsabilitea civica.

Europa s?a transformat radical in doar cateva decenii, iar Uniunea Europeana nu este cu nimic mai prejos decat o adevarata Reforma, care va schimba soarta intregului continent. Romanii, care rareori obisnuiau sa calatoreasca in strainatate, au plecat cu milioanele la munca in alte tari, iar din banii castigati au trimis inapoi peste 100 miliarde de dolari, bani care au contribuit la dezvoltarea tarii. Daca Bistrita avea o populatie de 25.000 de locuitori in anul 1968, acum are 87.000, iar micul oras de odinioara a cuprins intre timp tot ce se afla intre dealul Codrisor si cel al Cetatii. Bistrita se extinde. Nimic nu mai este cum a fost, iar schimbarile duc spre bine.

Revenind la Bistrita si la evenimentul susmentionat, este vorba despre unul fulminant, care are repercusiuni majore. Cand Primarul Ovidiu Cretu a anuntat referendumul prin care cerea cetatenilor sa voteze pentru centura ocolitoare, dansul s?a exprimat in termeni care i?ar fi ingrijorat profund pe cetatenii oricarui oras unde democratia realmente funtioneaza. Afirmatia potrivit careia dansul reprezinta 70.000 de alegatori carora li se opun 300 de scandalagii - ceea ce semnaleaza existenta unei dictaturi a unei mici minoritati, spunea dansul - a fost extrema. Nu imi venea sa cred ca un asemenea act de manipulare a electoratului poate exista intr?o tara care face parte din Europa democratica de astazi; era o mare deceptie, care ma avertiza ca procesul democratic insusi este realmente in pericol.

In zilele care au urmat am intervenit cu o serie de articole in ziare, cu comentarii si  cu un interviu la televiziune. In acelasi timp, alti indivizi, precum  si cateva grupuri civice luptau impotriva a ceea ce se contura a fi o hotarare unilaterala a Primarului Cretu. Dansul sustinea ca Varianta Ocolitoare Bistrita Sud 2 este unica solutie de centura, iar in limbaj direct, ca hotarirea bistritenilor se limita la "asta" sau "basta" (limbaj impropriu si sub demnitatea dansului, primarul Cretu fiind un edil respectat, si un om pe care  il respect, mi?a fost coleg de liceu, perioada de studii de care imi amintesc cu deosebita placere). Ceea ce m?a frapat a fost actiunea de a impanzi orasul cu harti care aratau varianta promovata de dansul, ca fiind singura viabila. Mii de fluturasi au fost trimisi cetatenilor, iar aparatul politic a fost mobilizat din plin. Totusi, rezultatele referendumului au fost contrare asteptarilor dansului. Mai putin de 14% din alegatorii eligibili s?au prezentat la vot, iar numarul celor care nu agreau varianta (unica, de altfel) oferita de dansul s?a ridicat la 4281, adica la peste 40%, cetateni care au votat pentru un bine informat "Nu". Nederanjat de acest fiasco, care ar fi trebuit sa conduca la dezbateri publice urmate de un studiu profesional asupra fezabilitatii "centurii ocolitoare" cu alternativa care se impune, Primarul Cretu a trecut la o alta formula de a prejudicia principiul democratic. Spunea dansul ca: "daca 500 voteaza impotriva Variantei Bistrita Sud 2 si 501 voteaza pentru, voi aplica principiul vox populi vox Dei". Altfel spus, primarul socotea ca doar un singur vot i?ar da puterea de a actiona ca... Dumnezeu; decizie unilaterala, opusa directivelor, spiritului si literei aflate in planul numit "Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului Bistrita pentru Perioada 2010?2030", care a costat 525.000 lei, executat in timpul conducerii dansului, despre care insusi dansul spunea ca va urmari "imbunatatirea capacitatii de planificare, astfel incat administratia din Bistrita sa fie eficienta, axata pe obiectivele importante, si sa atingem tinta de a aduce Bistrita la un nivel de dezvoltare echivalent cu cel al oraselor din Europa".

Incalcarea indicatiilor pe care acest plan le prevede a devenit principala cauza care m?a indrumat sa scriu acest ghid de dezvoltare strategica a Bistritei. Doresc sa incerc sa trezesc sentimentul civic in constiinta cetatenilor si mai ales participarea activa a celor care, intr?adevar, vor ajuta la transformarea Bistritei intr?un oras mai frumos, mandru de locul sau in societatea europeana.

"Strategia de dezvoltare a Bistritei pe perioada 2010?2030" are nu mai putin de 466 pagini si cuprinde o multime de date, grafice si expuneri, incat ma indoiesc ca multi cetateni o vor citi, si sunt sigur ca si mai putini o vor aduce la cunostinta altora, inclusiv a celor din administratia orasului. Mai mult decat atat, cativa dintre consilierii cu care am vorbit nici nu au citit?o. De acea, o voi talmaci si ma voi opri doar la obiectivele care vor avea cel mai mare impact asupra "dezvoltarii strategice" a Bistritei. Studiul are deficiente in ce priveste anumite formulari, dar contine multe observatii valabile, iar unele sunt extrem de importante.

Printre exprimarile gresite si/ sau contradictorii sunt cele referitoare la geografie. Odata se spune ca Bistrita este "un centru urban periferic", cumva "pitit" in nordul Romaniei, dar pe urma se mentioneaza ca are "o pozitie geografica ipotetic avantajoasa". Aceasta abordare confuza se repeta, si voi face distinctia la momentul potrivit. Insa cea mai puternica directiva, care se repeta constant, este amintirea faptului ca Bistrita are acces la fondurile europene, care pot fi accesate peste limitele proiectelor mentionate in Planul 2010?2030. Mai important este ca pana acum Romania nu a reusit sa acceseze decat 7.4% din totalul fondurilor oferite de UE, cea mai proasta performanta din toata Uniunea, datorata coruptiei si incompetentei organelor administrative, ceea ce ne indeamna pe noi cetatenii sa pornim la actiune.

Bistrita este un oras european cu o istorie bogata, unde mai multe etnii au trait intotdeauna pasnic, iar cand vremurile au favorizat comertul liber, schimburile comerciale si culturale au scos orasul in evidenta. Viitorul care se prevede este deosebit de bun. Rostul acestui ghid este de a prezenta valentele potentiale care se deschid pe seama regiunii bistritene. Fiind complexe, fie ele economice sau culturale, voi aborda aici doar trei proiecte, insa dintre cele care vor aduce rezultatele cele mai semnificative, in acord cu Principiul Pareto (dupa numele unui mare sociolog). Conform acestuia, 20% dintre proiecte aduc 80% din rezultate. Voi detalia succint avantajele geografice ale Bistritei, conditiile istorice, resursele fizice si cele umane, dar mai ales pe cele ale modului cum se va beneficia de pe urma absortiei de fonduri, a investitiilor, a expertizei profesionale si a interesului cultural nu doar dinspre UE, ci chiar din intreaga lume.

Marea majoritate a europenilor traiesc in zone urbane, unde procentul de populatie ajunge la 85%, lucru datorat diverselor conditii care au favorizat transformarea satelor in orase. Diviziunea muncii si activitatile economice si culturale au creat urzeala sociala care aduna valorile din intreaga zona si le dezvolta atat pentru beneficiul propriu, cat si pentru cel al intregii zone. In oras oamenii se intalnesc fata in fata si comunica direct. Aceasta comunicare directa este cea care in lumea antica a sporit gradul de implicare a cetatenilor si a dat nastere democratiei, cat si votului direct, practica care se prevede in viitorul apropiat atat la nivel local, cat si national.

Polisul a dat nastere cuvintului "metropola". Propun sa folosim termenul de "metropola" cand ne referim la Bistrita viitorului, pentru motive care se vor clarifica. Mai important, sa vorbim in termeni de "administratie locala", si nu de "politica locala". Administratia este cea care abordeaza si rezolva problemele orasului, care isi uneste angajatii prin aplicarea competenta a managementului, chiar tinand seama de diversitatea de interese. La nivel administrativ local, politica a devenit o practica putin importanta in multe din orasele moderne ale lumii, desi la nivel de stat politica este deficitara si depasita, lucru adeverit in studii de specialitate. Procesul democratic vizeaza bunul comun, abordarea si rezolvarea necesitatilor administrative ale unui oras sau ale unei metropole, astfel incat rezultatele sa se poata imbunatati.

Intr?o metropola bistriteana a viitorului administratia locala va lucra in armonie cu interesele intregii comunitati, in special a generatiei tinere, cea care va prelua administratia locala in bune conditii, pentru a asigura bunastarea viitoarelor generatii. De mentionat ca populatia rurala a judetului este de 65%, fata de media tarii de 45%. Asta indica faptul ca populatia Bistritei va creste considerabil. Planul 2010?2030 arata ca indicele de crestere a populatiei din Bistrita, ca si numarul de case, si alti factori aferenti, este superior celor din alte orase. Aceasta dovedeste ca Bistrita are mult mai multe calitati, inca neestimate, si ca cetatenii sai ofera mult mai mult potential decat pare la prima vedere.

 

Bistrita si pozitia sa strategica pe continent

Multi se indoiau acum zece ani ca Romania va ajunge in UE. Tot asa, multi se indoiesc ca Ucraina va fi parte din comunitatea europeana. Insa procesul integrarii europene este ireversibil si doar gandurile pesimiste zdruncina realitatea. Schimbarea Europei intr?o federatie de state similare cu SUA este un proces in desfasurare, chiar daca sunt multe obstacole in fata si chiar daca procesul va dura o generatie sau doua. In aceasta ecuatie, intrarea Ucrainei si a Basarabiei in UE si libertatea de calatorie a ucrainienilor si moldovenilor vor inflenta viitorul Bistritei in mod fundamental. Istoria ne arata ca transporturile comerciale din trecut care s?au realizat intre Ucraina, Polonia si Transilvania au facut ca Bistrita sa devina unul din cele mai importante centre comerciale de pe acest traseu (sau sa il numim artera majora de comunicatie?). Daca ne desprindem de prezent si ne intoarcem la istorie, vedem ca evantaiul de teritorii care se deschide intre Lvov, Kiev si Chisinau cuprinde o populatie de 30?35 milioane, oameni care vor calatori spre sud, spre Balcani si Italia, Franta si Spania... In plus, o alta artera majora, cea care conecteaza vestul cu estul, a trecut si va trece tot prin Bistrita. Odinioara, Bistrita a fost incadrata si pe traseul nordic al Drumului Matasii. Intr?adevar, ea se afla la o rascruce de drumuri internationale.

 

Sigur, Romania nu a fost in stare sa faca decat 600 de kilometri de autostrada pana acum. Da, este o realitate rusinoasa, considerand faptul ca Ungaria are mai mult decat dublu (1350 Km), iar Croatia tot atat, ultima fiind o tara care nici macar nu a beneficiat de fondurile europene. Nici nu mai spun ca ambele tari sunt mult mai mici, atat in marime, cat si ca populatie, Ungaria avind 10 milioane, iar Croatia doar 4 milioane de locuitori. Asa este, insa reteaua de autostrazi a Europei continua sa se intinda si in mai putin de o generatie Romania si Ucraina vor avea mii si mii de kilometri de autostrada. In plus, la est se intinde Asia, iar autostrazile pe care chinezii le construiesc acum vor fi conectate si cu cea care va trece prin Bistrita. Deja traficul transsiberian permite trasportului rutier de marfa din China sa ajunga in Germania in doar o saptamana, mai expeditiv decat pe mare, iar volumul de cargo terestru este preconizat sa creasca la o rata vertiginoasa.

Un exemplu important din era comertului continental din trecut sunt tratatele incheiate intre Poarta Otomana si Regatul Polon care au culminat cu acel "firman" acordat comerciantilor moldoveni - de liber acces la piata Otomana - semnat de catre Mehmet al II?lea in iunie 1456. Exportul de lemn din Bucovina, transportat pe plute pe raurile Bistrita si Siret la Galati si apoi la Constantinopol, a dus la ridicarea bunastarii moldovenilor. Bistrita a profitat din plin de asezarea ei la rascrucea intersectiei nord?sud si est?vest prin care multi alti comercianti au circulat (inainte ca Brasovul sau Sibiul sa profite, la randul lor). Rezultatul a fost marcant; atata vreme cat comertul s?a desfasurat nestingherit, prosperitatea Bistritei a fost garantata de insasi pozitia ei strategica. In virtutea acelui comert liber, Bistrita a fost in stare sa?si construiasca cetatea cu zidurile de aparare si turnurile sale. Insa cand Poarta le?a retras moldovenilor dreptul de comert, in anul 1586, care drept a fost cedat comeciantilor turci, si prosperitatea Bistritei s?a degradat. Prezentul preconizeaza cel mai liber schimb de marfuri din intreaga istorie. Resursele pe care Bistrita le ofera sunt afectate doar de conectarea ei la infrastructura de autostrazi a Europei, un imperativ stringent.

 

 

 

Autostrada de Ocolire

In faimoasa carte Arta Razboiului, scrisa de Sun Tzu cu doua mii cinci sute de ani inainte, carte mult studiata nu doar de strategii militari, ci mai cu seama de edilii si liderii marilor companii de astazi, preceptul cel mai stringent este acela de a evita greselile care pot sa duca la pierderi mult amplificate ulterior.

Orice propunere de "varianta Ocolitoare" sau de "bypass" al unui oras se face cand planul urbanistic al acestuia si tranzitarea traficului regional au devenit neadecvate datorita traficului sporit de autovehicole care circula pe vechile cai de access. Cand geografia este dificila si complica deciziile, se pot naste solutii gresite de pozitionare a centurii ocolitoare. Acestea creaza situatii extrem de complicate si costisitoare pe termen lung si au efect nociv. Ele se opun bunului mers al vietii comunitatii, ingradind dezvoltarea armonioasa a zonei in cauza. Deci mesajul lui Sun Tzu de a nu face greseli este cu atat mai percutant.

Greselile altora: intr?o lume globalizata, care impune reguli stringente de management al planului de urbanizare, privirea se indreapta spre cazurile care demonstreaza ceea ce nu trebuie facut. In Seattle, statul Washington, bypassul care a fost construit cu trei generatii in urma a devenit un caz celebru nu doar in SUA, ci in toata lumea. Fiind plasat intre port si centrul orasului, acesta a generat poluare vizuala si a devenit sursa de disconfort major. Pe parcursul deceniilor, efectele nocive au cauzat alungarea sau diminuarea afacerilor din zona. Intreaga regiune a decazut "economic" in mod oribil; a fost parasita sau populata cu oameni cu activitati dubioase. Centrul Seattle?lui a suferit o depresiune economica de proportii istorice. Oricate incercari de a imbunatati planul urbanistic s?au facut ulterior, efectele nocive listate mai sus nu au putut fi inlaturate. Pierderile economice au continuat. S?a ajuns la ultima si cea mai costisitoare solutie; de a ingropa bypassul intr?un tunel subteran, proiect ale carui costuri sunt astronomice, insa mult sub costul pierderilor pe care Seattle le?a suferit din cauza unei decizii hazardate, luate cu trei generatii in urma, ale carei urmari au devenit proverbiale. Un caz similar se intampla in Boston.

Pentru cei familiarizati cu Italia, orasul Genova a plasat din cauza geografiei ruta comerciala si calea ferata de?a lungul litoralului nespus de frumos. A durat doar cateva decenii pana cand un fost oras maret, o perla arhitecturala, a devenit un loc devastat de poluarea fonica si de gazele de esapament, de acidul care a corodat fatadele pictate ale multor cladiri maiestoase, vechi de sute de ani. Litoralul genovez a devenit o oroare estetica datorita unei decizii pripite care i?a diminuat drastic valoarea economica, in special cea turistica.

Insasi geografia Bistritei care l?a facut pe Primarului Cretu sa plaseze bypassul sub Codrisor - hotarare ale carei efecte ar fi dezastruoase - poate deveni cel mai avantajos atu al sau. A nu prevedea dezvoltarea Bistritei in limite metropolitane, "peste dealurile Codrisorului",  ar insemna sa sabotam bunastarea pe care viitorul o pune in fata noastra. Salba de sate: Sarata, Budacul de Jos, Jelna si Dorolea, care incercuiesc Bistrita pe partea sudica (cu terenurile intinse pe care le poseda), reprezinta cel mai substantial potential de dezvoltare urbana, a carei planificare trebuie facuta cu consecventa. De neexplicat este faptul ca sate ca Slatinita si Sigmir fac parte din zona municipiului, insa salba listata mai sus este clasata ca "periurbana". Aceasta decizie de impartire administrativa este deficitara si fara ratiune, in mare nevoie de a fi reluata. Metropola Bistritei trebuie sa cuprinda toate aceste sate.

In mijlocul acestei zone Codrisorul nu reprezinta un obstacol, ci devine inima, codrul verde pe care orice zona metropolitana din lume si l?ar dori. Parcul Mont Royal din inima Montréalului (280 ha), sau Stanley Park din Vancouver (400 ha) sau Ocean Park din Hong Kong, sunt dealuri impadurite - amenajate cu poteci si facilitati pentru recreere - care dau un caracter inedit locului si ii sporesc calitatea vietii. Codrisorul a fost in trecut un loc indragit de agrement. Viitorul il va transforma intr?un parc recreational vestit, precum cele mentionate mai sus; aflat in inima unei metropole, Parcul Codrisor va fi conectat cu centrul istoric si cu parcul vechi prin raul Bistrita ale carui maluri vor fi amenajate cu piste de la lacul din amonte (unde va exista o statie de decantare care va curati apa) pana la Viisoara in aval (proiecte prevazute in Planul 2010?2030). Acest agregat de parcuri va transforma Bistrita intr?un rai pentru localnici - mandri de natura in mijlocul careia traiesc, atu major care ii va face pe multi din fiii si fiicele Bistritei sa aleaga sa traiasca in Bistrita in loc de a lua drumul pribegiei, Planul 2010?2030 accentuand pe "necesitatea de revenire in oras a persoanelor plecate sa munceasca in strainatate". Toate aceste cerinte sunt bine cuprinse in analiza SWOT a planului strategic, care focalizeaza atentia asupra "punctelor tari", a "punctelor slabe", a "oportunitatilor" si a "amenintarilor". Deci se ajunge la ce trebuie sa facem si ce trebuie sa evitam.

Planul strategic dezvaluie ca, de fapt, cea mai importanta directiva de "oportunitate" nu este luata in considerare de catre Primarul Cretu, in timp ce opusul, amenintarea domina ("lipsa de experienta si capacitatea moderata a actorilor locali in gestionarea unor programe complexe de dezvoltare durabila incluzand componentele economice, sociale si de mediu").

Ce sa integelem din asta? La capitolul infrastructura Planul 2010?2030 indica in primul si in primul rand necesitatea si "oportunitatea" de a construi o autostrada care sa lege Clujul, Bistrita si Suceava; se face ampla mentiune a disponibilitatii de fonduri europene, cat si a "accesarii altora din celelalte fonduri operationale" (multe sunt listate). Planul 2010?2030 prevede folosirea fondurilor europene pentru constructia de infrastructura rutiera, feroviara si aeriana. Punctele slabe indica "aspectul raului Bistrita", dar totodata raul este considerat ca un punct tare, iar fonduri substantiale sunt alocate pentru reabilitarea si infrumusetarea acestuia. Ce cauta atunci varianta propusa de Primarul Cretu, care merge in sensul exact contrar acestor directive, ca sa nu mentionam nesocotirea "amenintarilor" diverse pe care o asemeanea varianta o aduce cu sine, in special impactul negativ asupra mediului?

In lumina logicii de mai sus, si conform Planului 2010?2030 (pentru care au fost alocate 170 milioane de euro), se impune construirea unei autostrazi de ocolire prin Saratel?Sarata, Budacu de Jos, Jelna si Dorolea. Avantajele sunt multiple.

1.                  In fata tarii si a intregii Europe, si in conformitate cu cerintele Planului 2010?2030, Bistrita trebuie sa demonstreze ca intelege avantajul pe care pozitia ei geografica i?l confera si ca aceasta decizie face parte organica din strategia de a construi agregatul de autostrazi europene, proces nesocotit numai prin reticenta unor lideri romani, desi a ajuns la maturitate in restul tarilor din UE.

2.                  Constructia autostrazii de ocolire prin salba de sate de mai sus se poate realiza la un cost mult mai redus fata de cel estimat in Varianta Sud 2. Nu numai ca autostrada va surclasa solutia deficitara cu doua benzi care ar trece prin zona deosebit de sensibila si intravilana a orasului - care incalca prevederile UE - si care in frazarea din Planul 2010?2030 constituie o amenitare din cauza "cresterii volmului de trafic greu". In plus, constructia acestei autostrazi pe ruta sus mentionata se poate face in conformitate cu tehnologia germana, adica se poate construi cu beton armat (de care Romania dispune in abundenta) si un strat subtire de asfalt (pe care Romania il importa la preturi mari), formula mult mai economica insa care ofera o durabilitate sporita fata de cele care se construiesc in tara la ora actuala, si la costuri duble.

3.                  Suma de 174 milioane de euro vehiculata de Primarul Cretu pentru constructia a 15 kilometri in varianta propusa de dansul poate acoperi costul a 25 de kilometri de autostrada la standard european plus toate drumurile de acces necesare conectarii cu zonele Bistritei metropolitane, dupa cum cere Planul.

4.                  Construirea autostrazii de ocolire va incorpora satele de mai sus, cele considerate "periurbane" in Bistrita metropolitana. Aceste sate vor deveni viitoare cartiere ale Bistritei, cartiere cu istoriile lor, similar cu situatia multora dintre orasele care s?au dezvoltat pe parcursul timpului in centre metropolitane. Terenurile intinse care se deschid in jurul satelor de mai sus vor facilita nasterea a noi zone industriale, de parcuri comerciale si cartiere rezidentiale.

5.                  In viitorul apropiat Bistrita va avea nevoie de aeroport (indicat in Plan). Jelna este locul unde a existat un aeroport. Bine amplasat langa autostrada, un viitor aeroport la Jelna va putea satisface nu doar nevoile regionale imediate, precum cele medicale de urgenta, ci si pe cele de transport aerian national si international in viitoarele generatii.

 

In virtutea tuturor acestor argumente, decizia Primarului Cretu de a introduce si sustine Varianta Bistrita Sud 2 este total nepotrivita; este in conflict cu indicatiile si prevederile Planului Strategic de Dezvoltare 2010?2030. Mai mult, si foarte pagubos, aceasta problema devine toporul care spinteca trunchiul Bistritei fara rost, caci divizeaza populatia si creaza o atmosfera litigioasa. Primarul Cretu ar fi trebuit sa faca lobby la Comisia Europeana pentru autostrada Cluj - Suceava incepand cu ani in urma, din care portiunea Centurii Ocolitoare de la Bistrita sa fie parte intregranta, punctul pivotal al viitoarei autostrazii. Solutionarea acestui impas impune abordarea fara amanare a proiectului autostrazii Cluj - Suceava, ca parte din infrastructura Europei, si cheia dezvoltarii economiei Bistritei. In cazul in care proiectul se taraganeaza, Planul 2010?2030 ne avertizeaza la capitolul "amenintari" de riscul unei concurente nefaste din partea Clujului. Orice argument contrar va perverti buna ratiune si obligatiile asumate in virtutea aplicarii Planului 2010?2030. Bistrita trebuie sa actioneze prompt pentru a corecta greseala alegerii Variantei Bistrita Sud 2.

 

 

Bistrita, Oras Universitar. Geografia Umana a zonei

Orice oras universitar este perceput ca fiind un oras stabil, iar beneficiile aduse intregii comunitati ii confera o mai mare valoare culturala. Puterea economica a orasului este amplificata, prestanta sa creste, iar populatia devine mandra sa locuiasca intr?un asemenea loc. Planul 2010?2030 accentueaza punctul slab al Bistritei care este "lipsa unei universitati". Aceasta ar mari numarul cetatenilor cu educatie superioara, ar raspunde prevederilor si cerintelor pietii muncii si ar pregati si raspunsul la cerintele viitoare pe care societatea le ridica.

Bistrita a cunoscut o era vestita prin profesorii Liceului "Liviu Rebreanu" din deceniile trecute, echipa compusa din profesorii Florescu, Gubesch, Caluseriu si Spaller, care au transformat liceul intr?una din cele mai redutabile institutii de invatamant preuniversitar. Rares Buhai este produsul acestui efort prin profesorul Constantin Galatean, fost elev al profesorului Florescu si indrumatorul lui Rares Buhai, care castiga cam toate olimpiadele intenationale de informatica. Dar atat Rares cat si ceilalti absolventi talentati parasesc tara, iar Planul ne avertizeaza de "perpetuarea unui management ineficient in unitatile de invatamant". Deci pierdem valori care au necesitat decenii pentru a le dezvolta; pierdem respectul pentru educatie. Ce este de facut, in special cand ni se atrage atentia ca Bistrita trebuie sa devina un oras universitar? Spre ce resurse si idei ne putem indrepta pentru a realiza acest salt care ar plasa Bistrita pe scara oraselor mandre?

Este greu de gasit un oras pe continentul european ale carui zone invecinate sa ofere o istorie cu o mai mare diversitate de etnii care au trait o viata pasnica, viata ale carei radacini sunt foarte puternice si adanci, care pornesc din epoca neolitica, viata ancestrala greu de egalat in intreaga lume. Acesta e cazul Bistritei. Dar realitatea tulburatoare este ca traim cu deplina lipsa de cunostinta a acestei bogate naratiuni despre lunga evolutie a modului pasnic de viata din zona, lipsa care constituie un mare handicap; handicap de intelegere istorica si a modului cum antropologia umana si cultura au evoluat in zona larga in care traim. O mai buna intelegere a acestora poate constitui piatra de temelie a unei noi universitati, care va transforma Bistrita in locul ideal pentru infiintarea Institutului de Dezvoltare a Femeii. "Femeile stiu viata" ar trebui sa fie moto?ul intregii lumi, ele fiind cele care ne aduc pe lume, ne cresc, ne educa, au grija de noi, ne ingroapa, eforturi pentru care primesc prea putina recunostinta. Ele reprezinta cel mai mare potential uman, nefolosit la nivel organizational, o realitate zdrobitoare. Taramurile noastre au cunoscut in trecutul indepartat o viata matriarhala de o complexitate fara precedent, viata matriarhala care inca domneste la noi, desi este o realitate nespusa; munca femeii nu este rasplatita, iar rolul ei in conducerea societatii este marginalizat, in detrimentul intregii tari. In aceasta privinta Planul 2010?2030 este in totalitate deficitar. Aspectul de inegalitate de gen nu este mentionat, desi este unul din cele mai percutante deziderate pe care UE le enunta, si unde finantarile sunt acordate cu cea mai mai mare rata de succes. Acum este momentul sa ne redescoperim valorile din trecut odata cu obtinerea finantarii care se ofera; asa cere societatea progresiva care vrea sa ne integreze in marea familie a popoarelor europene.

Recent, din punctul de vedere al cunoasterii istorice, descoperirea culturilor neolitice - a caror viata s?a intins pe vreme de trei milenii - a fost posibila doar cu un secol si doua decenii in urma, iar din cauza erei comuniste si a complicitatii care exista in lumea academica, cat si a perpetuarii cutumelor si a dogmelor inapoiate, informatiile au intarziat in a fi aduse la cunostinta opiniei publice. Culturile Cucuteni, Vinca, Turdas, Boian, Hamangia s.a. au fost nu doar niste manifestari pe care un iubitor de istorie le consuma. Aceste culturi au fost cele care au intrat in limbajul curent ca fiind "Vechea Europa".

Partea nordica a Romaniei - Bistrita?Nasaud, Maramuresul si Bucovina - apartine acestei zone de geografie umana a Europei. Mai mult, regiunile mentionate se afla exact in centrul ei. Vechea Europa a ajuns in timpurile neolitice la o dezvoltare complexa, fiind considerata ca predatand civilizatiilor Summerului si Egiptului. Cultura Vechii Europe a fost suma culturilor Cucuteni?Tripolie, Vin?a, Turdas, Hamangia, Boian si altele. Aceste culturi au lasat vestigii materiale extrem de importante, insa cele mai importante aspecte au fost modul lor de organizare; o viata de tip egalitar, neierarhizata si, foarte important, o viata pasnica, o adevarata democratie! Acestea au ajutat la dezvoltarea unei societati inaintate, care a lasat in urma ei splendide lucrari de arta, ceea ce demonstreaza ca viata pasnica si egalitatea de interese produc societati stabile. In deceniile recente, miscarea umanista a femeilor din Vest s?a intemeiat in buna masura pe fosta cultura a Vechii Europe, iar aspectul de democratie directa a fost implementat in multe localitati din Statele Unite si Europa, care beneficiaza de o contributie reala a femeii in societate. Aceasta bogatie imensa trebuie nu doar scoasa la iveala, ci si valorificata. Este momentul sa actionam!

Tinand seama ca Maramuresul, Bucovina si Bistrita?Nasaud  se afla in centrul acestei vechi culturi - zone unde bogatia culturala a satului este la loc de frunte in Romania, si unde a existat un continuu schimb si amestec cu culturile si cu genele ungurilor, sasilor, ucrainienilor si a altor etnii - si ca linia de comunicatie intre vestul si estul Romaniei trece prin Bistrita, oras cu mare traditie de comert si schimb uman, Bistrita poate fi socotita ca fiind adevarata capitala din nordul Romaniei. Aceasta pozitie strategica, careia i se adauga locul ocupat de ea in triunghiul Siebenbürgen, favorizeaza Bistrita: ea poate deveni un adevarat centru al culturii femeii din nordul Transilvaniei. Festivalul Nunta Zamfirei, comunele graniceresti si alte festivaluri si programe culturale atesta importanta sa; o fac sa devina un centru national si international, unde culturile altor etnii din tarile invecinate pot sa se uneasca in scopuri comune, la fel cum au existat odinioara, in vremurile neolitice.

Aceste avantaje sunt enorme: intr?o societate globala in care tarile avansate incearca sa reintroduca obiceiuri vechi, unde indeletnicirile casnice ca tesutul (sunt patruzeci de milioane de tesatoare de hobby doar in SUA), alimentatia ecologica si educarea copiilor se fac tot mai mult in spiritul micii gospodarii care permite ca dezvoltarea copiilor sa fie sanatoasa, atunci cand bunastarea exista. Faptul ca Romania are 3.850.000 unitati de productie, adica mici ferme sau gospodarii, comparativ cu 2.200.000 in Statele Unite sau 700.000 in Franta, arata ca, de fapt, in Romania aceasta stare de lucruri poate fi considerata un avantaj, iar traiul arhaic, un potential de progres care poate fi pus in valoare. Cum se pot folosi aceste avantaje pentru educarea profesionala care sa ajute intreaga tara sa exporte cultura romaneasca rurala peste hotare?

Scopul Institutului de Dezvoltare a Femeii este de a crea doua trepte de educatie; prima are scopul de a aborda aspectele practice de viata rurala, adica: o scoala populara unde vor fi predate aspecte referitoare la cresterea copiilor, la igiena si sanatate, la managementul conflictelor, la dezvoltarea si diversificarea surselor de castig la domiciliu - asa?numita cottage industry - la micro?finantare, la schimburile cultural si la alte asemenea centre de interes care dau femeii o mai buna directie in planificarea si organizarea vietii ei si confera demnitate muncii ei.

O treapta superioara de invatamant, bazata pe studiile avansate referitoare la dezvoltarea femeii care se pretind in lumea civilizata a vestului - pe care Uniunea Europeana le vizeaza ca fiind standarde proprii in viitor - si la dezvoltarea umana in care potentialul femeii sa fie recunoscut si folosit pentru beneficiul tuturor este, si ea, avuta in vedere. Institutul va atrage experte de valoare internationala care vor ajuta la demararea unor astfel de programe. Este important de mentionat ca la Bistrita sunt femei de mare competenta profesionala care pot sa conduca un asemenea institut. Se va studia istoria societatilor, cultura femeii in diferite epoci, egalitatea de gen, se vor introduce studii de dezvoltare a copilului, studii de sanatate bazate pe produse naturiste si profilactice, studii de management economic si organizare politica a societatii pe baze juste si eficiente, pregatirea de cadre specializate in rezolvarea conflictelor si a situatiilor critice care diminueaza rolul femeii in societate, de solutionare a saraciei, de abuz sexual si de alte tipuri, ca si alte programe care se pot determina in functie de starea din tara si dupa cum piata muncii le cere.

Valoarea acestui institut este nu doar infuzia enorma de capital european si crearea de cadre valoroase, dar si perenitatea sa; acesta isi va incepe programul si il va continua pe parcursul a sute de ani; Bistrita va deveni un centru regional de importanta nationala si internationala. Activitatea unui asemenea proiect va avea un impact economic semnificativ asupra Bistritei. Acesta va crea sute de posturi directe in invatamantul superior, iar indirect mii de alte slujbe in comunitate, la care se vor adauga miile de studenti care vor studia la Bistrita, fie ei romani sau de ale nationalitati. La Bistrita se vor organiza colocvii si conferinte internationale. Procentul de locuitori cu studii superioare va creste in mod marcant, iar scena culturala a Bistritei va atrage tot mai multi vizitatori.

Conditia inegalitara a femeii din Romania a devenit o exigenta majora. Avantajul vine de la programele europene incepute de catre Margot Wallstrom cu cativa ani in urma, fosta vicepresedinta a Comisiei Europene si actuala sefa la Programul Natiunilor Unite pentru management de conflict al relatiilor dintre sexe. Institutul va ajuta, pe de o parte, zonele rurale din nordul tarii - nucleul vechilor culturi care au lucrat in acord cu zonele imprejmuitoare - in pas cu cerintele Uniunii Europene, dar va si proiecta cultura noastra in afara tarii, la alte dimensiuni. Finantarea unui asemenea proiect se va face direct cu Comisia Europeana, situatie care va elimina lucrul anevoios cu agentiile si autoritatile locale, insa care trebuie sa sprijine proiectul, dar si printr?un complex agregat de finantare, dat fiind ca acopera cea mai larga gama de aspecte social?educationale care se pot pune laolalta. O asemenea realizare va plasa institutul in randul proiectelor cu investitii de sute de milioane de euro. Acest proiect se va face in colaborare cu persoane si agentii competente din vest. Crearea institutului la Bistrita va stimula colaborarea cu alte asemenea institutii similare din lume. In consecinta, de institut va beneficia zona de est a Europei, in miscarea continua de ridicare a rolului femeii din fostele conditiile istorice nefaste traite in ultimele generatii, conditii care pot fi ameliorate numai prin proiecte majore si activitati sustinute. Abordarea competenta a rolului femeii si integrarea acesteia vor ajuta la ridicarea calitatii vietii intregii noastre societati.

Acestea find principiile de baza si scopul general, urmeaza ca un consortiu de organizatii locale sa formuleze cererea, in virtutea unei dezvoltari organice care sa rezulte intr?un studiu de proiect bine formulat, finantabil la Comisia Europeana.

Amplasarea acestui Institut si a campusului ar fi ideala pe actualul loc al strandului municipal (care poate fi relocat in zona lacului din partea de sus a orasului), sub padurea Codrisor, complex care se va extinde de?a lungul raului, creand astfel un oras universitar cu expunere la rau, unde camine si alte facilitati sa fie frumos integrate in peisajul natural. Odata amenajat, acest complex universitar va deveni unul din cele mai atractive proiecte urbane din intreaga tara, fiind conectat cu parcul prin punti. Plasarea sa la marginea parcului Codrisor va mari confortul si calitatea vietii de agrement a studentilor. Totodata, transformarea raului Bistrita in "Bistrita Riverfront" il poate face foarte atractiv atat in tara, cat si inafara, cu cafenele si restaurante cu atmosfera placuta datorita linistii din zona, frumusetii padurii Codrisor, la care se adauga proxima prezenta a Parcului Municipal si a centrului istoric al Bistritei. Toate la un loc pot spori atractia turistica. Bistrita va deveni unul din locurile preferate in orice traseu turistic din zonele de nord ale Romaniei.

Este important de mentionat ca am depus propunerea acestui proiect la cabinetul Primarului Cretu imediat dupa ce Planul 2010?2030 a fost facut public, insa dansul nu a raspuns cererilor mele.

 

 

 

Muzeul International de Textile Bistrita

Acest muzeu are scopul si rostul de a valorifica la maximum resursele regionale ale zonei Bistrita?Nasaud in particular, si ale Transilvaniei in general. Muzeul va deveni un putenic magnet turistic, fiind o institutie internationala fara precedent in istoria regiunii, benefic din punct de vedere cultural si educational, iar din punct de vedere economic va transforma zona in mod fundamental.

In lume brandul "Transilvania" este unul puternic, insa noi inca nu stim sa?l folosim spre avantajul nostru. Prin aplicarea modelelor de marketing bine cunoscute si verificate in lume, noi bistritenii putem sa dezvoltam atractiile si industriile cele mai profitabile si care au valentele cele mai complexe si benefice pentru populatia larga, spre beneficiul generatiilor urmatoare.

Neegalata in istoria mestesugurilor tesatorilor transilvaneni este bogatia si diversitatea textilelor si a artei de tesut de la noi. Aceasta indeletnicire antica a fost incurajata in trecut si a devenit o industrie complexa, cu mare valoare adaugata si cu clienti globali. Asa cum a fost facuta dupa razboi, a creat peste 40.000 de locuri de munca in fabricile de textile din Transilvania. Insa destramarea structurilor din ultimii 20 de ani a dus in pierderea acestor locuri de munca, la care se adauga multe altele care depindeau de industria textila din Transilvania. Dar, printr?un efort relativ mic, traditia poate fi reintrodusa atata vreme cat resursele sunt la indemana si beneficiile sunt uriase.

In lumea dezvoltata, intoarcerea la ocupatiile trecutului a ajuns la un nivel foarte inalt. De amintit, SUA are peste 40 milioane de femei care tes pentru hobby, practica care a generat o industrie anuala de zeci de miliarde de dolari. De mentionat este turismul textil, bine organizat si foarte raspandit. La baza modelului sau este grupul de 2?4 femei care calatoresc in diferite zone din lume unde tesatoarele bastinase le gazduiesc pe termen de pana la trei luni, timp in care vesticele invata sa teasa. In acest fel, o familie locala poate sa castige o suma de pana la 4000 $ in cateva luni, venit care ii poate permite sa traiasca mult mai bine si sa se simta de folos in lumea globalizata. Tesatoarele din vest castiga; ele invata nu doar tesutul, ci si sa inteleaga cultura locului, cu practicile traditionale valoroase, experiente care le vor lega sufleteste de zona si care conduc la recomandarea locului respectiv altor persoane. In acest fel, zonele atinse de criza economica isi pot valorifica traditia si resursele la maxim. Demnitatea si castigul economic care rezulta sunt de nepretuit. In conditiile in care stim ca se afla mii si mii de femei fara ocupatie in multe vai din regiunile submontane ale Transilvaniei, acest program de dezvoltare ar avea un impact social fara precedent, iar sustinerea modului de viata traditional va fi garantata pentru generatiile viitoare. Acest model este practicat cu succes in tari ca Olanda sau Maroc, Guatemala sau Ecuador, India sau Thailanda.

Am preconizat acest muzeu de textile incepand cu anul 2008, proiect caruia i?am acordat peste doi ani, timp in care am investit in el resurse serioase. Proiectul a fost bine primit de Primarul Cretu, insa a fost sabotat de Consiliul Judetean sub conducerea PDL. Ratiunea stabilirii Muzeului de Textile la Bistrita era ca el va atrage nu numai multi turisti, ci va ajuta dezvoltarea industriei de textile artizanale si a "textilelor boutique", similare celor facute de compania italiana Botega Veneta, cu vanzari anuale de miliarde, produsele fiind facute in casele femeilor care traiesc in zone rurale ale Italiei. Totodata, muzeul va contribui la dezvoltarea olaritului si a mobilei cu elemente rustice. Impreuna, aceste indeletniciri vor constitui un potential foarte mare pentru a lansa "designul de interioare transilvane" asa cum s?au lansat interioarele specifice multor tari, bine valorificate pe plan mondial.

Extrem de importanta a fost alegerea arhitectului care va proiecta cladirea muzeului. Analizele economice indica faptul ca orice opera arhitectonica moderna facuta de un mare arhitect al lumii este in sine atractia care aduce turisti din toata lumea. Observatia se refera cu deosebire la cladirile care adapostesc muzee. Richard Meier este un astfel de arhitect celebru, castigator al Premiului Pritzker (similar cu Premiul Nobel). Muzeele facute de dansul sunt bine cunoscute pe plan global. Acestea au atras atentia mondiala, factor care absoarbe o multime de vizitatori. Fenomenul, cunoscut ca Fenomenul Bilbao (descris in carti si in studii, posesor al unui prestigiu care ii confera putere de decizie din cauza ratei de 100% de reusita), este aplicat peste tot in lume, iar rezultatele sunt spectaculare, aducand castiguri substantiale orasului si zonei unde ele au fost amplasate.

Muzeul va expune atat textilele traditionale din trecutul bogat al zonei, cat si arta textilelor contemporane, care este in mare dezvoltare in intreaga lume. La acest capitol textilistele romance se disting, fiind recunoscute de elita internationala. Prin colocvii si conferinte internationale, prin expozitii diverse si prin atractia turismului de masa, Muzeul va deveni centrul textilelor din Transilvania si nordul tarii. Muzeul va fi popularizat in lume de media internationala de turism si de cultura. Aceasta forta promotionala fara egal este garantata de insusi numele domnului Richard Meier. Este de asteptat ca numarul anual de vizitatori sa depaseasca 150.000, care este mai mult decat triplu numarului curent de turisti care viziteaza anual Bistrita. Domnul Meier ofera acest proiect Bistritei fara sa ceara onorariul sau obisnuit. Dansul este impresionat de trecutul fara egal al tolerantei religioase care a marcat zona Bistritei, care la randul ei a influentat dezvoltarea curentului unitarist si a democratiei americane. Vastul potential pe care Transilvania il ofera iubitorilor de textile din intreaga lume este peste puterile de intelegere a romanului. Ca exemplu, doar un mic sat din Olanda unde se fac dantelarii traditionale atrage peste doua milioane de vizitatori pe an. Aceasta dovedeste ca istoria locului ne poate fi de mare folos si ca bistritenii trebuie sa?si valorifice bogatia trecutului in toate valentele sale benefice, acum cand apartinem marii familii europene care faciliteaza un asemenea proiect prin multiple programe de finantare.

Muzeul va fi o institutie internationala vie care va atrage participanti din zona Transilvaniei, dar si din intreaga lume, pentru expunerea de colectii in expozitii promovate pe plan global. Aici vor veni specialisti in muzeistica, in istoria artei textilelor internationale, in design si estetica, in tehnologie de fabricatie si in marketing international. Formarea cadrelor de conducere pentru atingerea standardelor mondiale se va face la inceput prin angajarea unor specialisti internationali care vor asista conducerea institutiei in primii ani, prin schimburi de experiente si programe de colaborare.

Dupa vizitarea si studierea Muzeului Metropolitan din New York, cel mai mare muzeu al lumii, unde sectia de textile a fost fondata si este condusa de o romanca, Florica Zaharia, cat si a Muzeului de Textile din Washington, si a altor astfel de institutii, reiese ca, in constiinta oamenilor din intreaga lume specializati in textile, Transilvania are o bogatie foarte valoroasa. Ajutorul oferit acestui proiect este remarcabil. Potentialul muzeului de a deveni un important centru de textile este real, iar cel de a atrage atentia internationala cu colectiile necesare, ca ele sa aduca rezultatele scontate este la fel de impresionant. Putin cunoscuta publicului roman, insa extrem de bine cunoscuta iubitorilor de textile din lume, este colectia de covoare otomane timpurii, datand din secolele XV - XVII care se afla in bisericile evanghelice din Transilvania. Aceasta colectie are valoare mondiala si eclipseaza orice alta colectie similara din intreaga lume. Din cele 455 de astfel de covoare, Bistrita poate sa dobandeasca 55 de piese, datorita faptului ca presbiteriul bisericii evanghelice din Bistrita este proprietarul acestor covoare. Colectia se afla acum la Muzeul National German din Nürenberg, Germania, insa poate fi adusa la Bistrita cand muzeul va functiona. Totodata, este de asteptat ca restul covoarelor otomane mentionate mai sus sa vina la Bistrita, datorita conditiilor neadecvate in care se pastreaza acum in interiorul bisericilor din Transilvania. Aceste comori culturale sunt de valoare inestimabila. Ele vor fi imprumutate altor mari muzee din lume. Interesul care va rezulta va facilita dezvoltarea rapida a programelor de schimb in toata diversitatea lor iar integrarea in circuitul mondial de expozitii va fi bine realizat.

Din punctul de vedere al impactului economic asupra Bistritei si a zonei bistritene, toate studiile efectuate in diverse locuri unde au existat proiecte similare indica faptul ca afluxul de turisti si produsul brut pe care aceasta bonanza il creeaza este foarte mare, este transformational. Muzeul de textile va aduce Bistritei peste 150.000 de vizitatori anual la mai putin de cinci ani de la deschidere. Acest numar de turisti va genera venituri de peste 50 milioane euro pe an, fara a lua in considerare impactul pe care il va produce asupra industriei largi de mestesuguri, fie ele de tesut sau de olarit, de interioare transilvane, stil traditional sau modern. Valoarea adaugata ce rezulta din aceasta preconizata dezvoltare este in pas cu ce s?a intimplat in alte parti din lume. Interesant de aflat este ca in Bilbao, muzeul de arta moderna Guggenheim a costat 150 milioane de dolari si a fost plasat intr?un sit degradat, o fosta zona industriala. In zece ani de la deschidere, muzeul a adus economiei locale un venit de peste 2,2 miliarde de dolari iar vistieria orasului a beneficiat de peste 400 milioane de dolari numai din taxe. La fel s?a intimplat in multe alte locuri, fie ele mici sate (Muzeul Kelten din Germania), sau  orase in curs de dezvoltare.

Aceste precedente demonstreaza viabilitatea si valoarea enorma pe care Muzeul de Textile il va aduce Bistritei. Mai mult, brandul Transilvania va beneficia de valoarea reala a proiectului, iar impactul national va fi considerabil. Astfel, se va putea demonstra Comisiei Europene ca beneficiile finantarii acestui proiect sunt enorme si au puterea de a transforma Bistrita cat si intreaga ei regiune, iar imbunatatirile la nivel social?economic vor fi fara precedent.

Acest proiect va adeveri ca traditia este un mare beneficiu, ca se poate sustine pe sine fara investitii mari, ca micile mestesuguri si industriile artizanale ne vor ajuta sa cream cele mai importante si benefice tipuri de turism - agroturismul si ecoturismul - si ca modul rustic si original de trai care inca se afla in Transilvania trebuie sa fie pretuit si incurajat. El este sustenabil, este cautat si apreciat in multe tari dezvoltate si poate deveni o sursa de mandrie si export. Bistrita nu poate pierde o asemenea sansa.

 

Incheiere

Institutul si Muzeul sunt proiecte complementare al caror impact asupra economiei si dezvoltarii Bistritei va fi fara precedent. Crearea de slujbe va fi superioara oricaror altor proiecte, prin efectele generale pe care aceste doua institutii le vor aduce economiei in general, dar si industriei turistice in special. Muzeul va atrage vizitatori in timpul lunilor de vara, cand Institutul de Dezvoltare a Femeii va fi in vacanta, insa avantajele vor fi ca programele se intrepatrund in diverse moduri, ceea ce sporeste beneficiul general. Populatia Bistritei ar putea sa creasca cu cel putin 10.000 de locuitori, imbunatatind nivelul culturii locale si pregatind cadrul economic pentru dezvoltarea altor industrii, dintre care cea a prelucrarii lemnului in mobila, a tesaturilor si a altor textile vor beneficia in mod special. Valoarea reala este ca impactul economic si social va fi resimtit si in zonele rurale din jurul Bistritei. Aceste doua institutii vor pune in evidenta valorile traditionale izvorate din bogata istorie a plaiurilor din jur, vor indrepta potentialul uman al femeilor spre castig, al caror aport la economie va creste, ele recastigandu?si astfel demnitatea, si putand sa?si creasca copiii acasa, multe dintre ele traind acum departe de casa, duse sa castige un ban prin lumea larga.

Este clar ca aceste doua institutii depind de autostrada Cluj - Suceava si de conectarea Bistritei cu autostrada care va traversa podisul Transilvaniei si va lega Bistrita de Sebes, Arad, si sud?vestul continentului.

Provocarea pe care aceste trei proiecte o aduc Bistritei este in primul si in primul rand de natura culturala. Consortiul care va prelua proiectele Institutului si Muzeului trebuie sa fie format din persoane cu pregatire profesionala inalta, care inteleg rolul transformator profund pe care aceste doua institutii il vor avea asupra Bistritei. Modul cum acest consortiu va reusi sa instaleze cultura organizationala este cheia succesului, cea care va influenta intreaga societate locala cu scopul de a intelege valorile care vor fi promovate, impreuna cu rolul traditiilor si comportamentul uman care rezulta prin aplicarea acestora. Schimburile si relatiile culturale vor viza atat valorile individuale, cat si cele colective. Astfel se va ajunge la rezultate cu care intreaga comunitate a Bistritei se va putea mandri, mandrie care se va rasfrange asupra zonelor rurale. Beneficiile multiple vor ridica nivelul social, cat si pe cel cultural si artistic din intreaga zona.

Vad necesara crearea unei sfere publice virtuale in care proiectele sa fie enuntate impreuna cu evolutia si provocarile care se ivesc pe parcurs. Acest mod de participare le va da posibilitatea celor interesati sa aduca un aport real si sa devina parte din procesul de realizare a proiectului in comun. Buna informare si participarea activa in sfera publica vor avea si rostul de a tine administratia locala pe picior de responsabilitate. Rezultatele vor fi fara indoiala cea mai buna masura a muncii pentru bunul interes comun, iar rasplata muncii colective cat si a fiecaruia dintre participanti va fi pe masura.

 

Sper ca acest ghid va aduce o mai buna intelegere a provocarilor care stau in fata cetatenilor Bistritei si in special a celor care se vor implica in procesul de realizare a dezideratelor expuse.

 

  Nicolae Cazan

.

Bistrita, Octombrie 2013

 

0 comentarii2121 vizualizări16 octombrie 2013




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0