Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Luni 06 Aprilie 2020 - 5588 vizitatori azi
Romanii si occidentalii pacaliti de un fals reformator.

Peste Europa anului 1968 s-a abatut un asa zis val reformator atat in tarile din vest cat si in cele din est. Toate incercarile s-au soldat cu un deznodamant, lamentabil, dezamagitor. Se spune ca oamenii fac istoria, dar tot atat de adevarat este ca ei, de cele mai multe ori nu stiu ce istorie fac. Sunt cunoscute revoltele din vestul Europei si miscarile din estul ei, ce rezultate au avut si cum s-au sfarsit. Evident ca normalitatea in final a fost restabilita, insa consecintele razvratirilor au fost profunde si de lunga durata, redesenand in final harta spirituala a Europei. La Paris dintr-un conflict minor, s-a nascut o revolta a studentilor care pe langa revendicarile lor au scos in evidenta, lipsa de sensibilitate la nou si refuzul dialogului care s-a instalat in societate. De asemeni revendicarile au evidentiat o anumita inchistare a administratiei, avand un stil depasit si o maniera autoritarista. De la simpla revolta a studentilor s-a ajuns la un val de greve muncitoresti care nu vizau cresteri salariale si totusi a paralizat Franta. O tara prospera, cu o crestere economica de invidiat, unde nivelul de trai era destul de ridicat in comparatie cu restul Europenilor. Acest lucru confirma inca o data teoria ca nicio societate a abundentei nu poate satisface intru totul revendicarile oamenilor in plan spiritual.

Ce s-a intamplat in estul Europei, in special in societatea cehoslovaca, a demostrat ca reformarea comunismului in special este o utopie pentru ca nu poti sa reformezi ceva a carei baza ai distrus-o. Cand ai luat libertatea omului, deja l-ai scos din sfera umana. Si atunci cum poti construi un socialism cu fata umana. In comunism totul e in alb si in negru. Planul reformist a lui Dupcek viza o democratizare a societatii, masuri ingrijoratoare pentru Moscova. Politica Brejnevista, caracterizata de o maniera mai retrasa si prevazatoare, nu a acceptat nici o schimbare a raporturilor de forte in Europa asa cum Stalin lasase mostenire. Brejnev si-a exprimat si public aceasta intentie, declarand deschis ca nu va accepta ca intr-un stat din blocul comunist sa se reinstaleze capitalismul si ca va interveni daca va fi nevoie cu trupe ale Tratatului de la Varsovia acolo unde schimbarea va incepe. Si cu toate acestea la Praga lua fiinta cluburi politice, aveau loc conferinte, dezbateri, se revigora un partid social democrat, se lucra la programul reformator care permitea multipartidismul, program ce urma sa fie adoptat la congresul din septembrie a partidului comunist cehoslovac. Sovieticii, trebuie sa recunoastem ca au facut eforturi sa explice, ca totul va fi inabusit. Intr-o ultima intalnire ce a avut loc la sfarsitul lui iunie cu Dupcek, Brejnev a facut cunoscut ca nu vor permite lansarea acestui program si ca va interveni in forta. Totul era cunoscut. Si totul se petrecea la vedere. Se trecuse deja la etapa de pregatire a interventiei pentru ca Dupcek si ai lui, au fost fermi pe pozitie. Insa initiativa lui Dupcek de a invita si alti sefi de state cu prilejul unor mitinguri tinute la Praga in august, unde pe langa masurile antisistem anuntate, s-au adus si critici la atitudinea autoritarista a Moscovei, fapt ce grabit interventia care se anunta dupa congresul din septembrie.

La primul miting Tito, presedintele Iugoslaviei, aduce critici puteri de la Moscova, dupa care la numai doua zile pe 15 august Ceausescu ataca dur politicile Moscovei, de a opri procesul democratic inceput in Cehoslovacia. Gestul sau a fost de neinteles pentru multi, analisti politici interni si externi, reputati ziaristi si istorici. Uni au dat explicatii contradictorii, ori evazive spunand ca a fost cate putin din toate in gestul sau, nebunie, curaj, eroism. Nimeni nu s-a referit la un posibil siretlic politic a lui Ceausescu pentru a acapara intreaga putere in plan intern. Din nefericire tocmai acesta a fost scopul interventiei lui la acel moment, pentru ca nicio clipa el nu a impartasit ideile expuse de Dupcek in acele momente. In timp ce Dupcek era convins ca multipartidismul poate imbunatati climatul politic ce ar fi condus spre o democratizare a societati, Ceausescu se gandea cum sa implementeze in Romania, revolutia culturala Coreana, care lui Kim Ir-Sem i-a adus puterea absoluta. La Bucuresti nu se intrevedea nicio masura in sprijinul democratizarii. Se astepat un moment prielnic pentru ca intreaga putere sa fie acaparata. Si el a venit. Antipatia romanului impotriva dominatiei sovietice, era bine cunoscuta. Pe acest considerent Ceausescu si-a construit strategia politica de a ataca licuriciul de la rasarit, care pe fond nu avea intentie sa atace Romania pentru ca totul aici se desfasura cum hotarase ei. Trupele Tratatului de la Varsovia s-au miscat la vedere. Pentru noi romani la acea vreme nu a existat nici o amenintare, pentru ca nu se intrevedea nicio schimbare politica. Ceausescu a stiut tot timpul ca nu va fi atacat. Fusese informat tot timpul ca trupele aduse la granita cu Romania nu erau dispuse in adancime, ci dea lungul Prutului. Amenintarea reala a venit abia incepand cu 15 august in urma declaratiilor iresponsabile facute de Ceausescu, urmata de cea din 21 august, care putea aduce grave prejudicii sigurantei nationale. Riscul a fost enorm pentru ca niciodata nu stii cum poate reactiona un om care conduce o superputere. Daca tinem seama de cate tampenii facuse Hrusciov fara acordul forului central de partid, totul putea fi posibil. O reocupare a Romaniei de catre sovietici putea sa ne duca inapoi cu cel putin 20 de ani. Realitatea momentului impartasita apoi de cei care au fost in miezul evenimentelor la posturi, este de luat in calcul. In aceste relatari trebuie sa avem totala incredere. Nimeni nu a apreciat acest demers facut de Ceausescu, atat de bine ca ofiterii de informatii acreditati pe langa ambasadele noastre in tarile tratatului de la Varsovia. Le-au fost foarte greu sa-si protejeze familiile si ei sa dispara din peisaj o vreme, pana apele s-au limpezit. Chiar dupa cuvantarea din 15 august de la Praga s-au simtit terminati, acesta a fost termenul auzit din cele relatate de ei. Cu multi din acesti ofiteri am socializat mai tarziu dupa intorcerea in tara, cu prilejul unor petreceri ori revelioane, la care eram invitat de cumnatul meu Col. Florin Calapod, primul comandant al U.M. 0215. Ceausescu prin declaratiile lui iresponsabile pusese in pericol pe langa multe altele si existenta unui intreg aparat ce functiona la vremea aceea in afara. Sa luam in calcul cum au sfarsit ofiterii cehi din unitatea anti-KGB, care au fost dusi la fisetele lor si dupa ce le-au descuiat au fost impuscati in cap. Putin au fost aceea care au calculat atunci, la ce pericole putea sa duca o simpla declaratie iresponsabila. Insa romanii si occideatalii si-au dat seama mai tarziu ca au fost inselati de un pseudoreformator. (n.r.- oare ???)

Col.(r) Nour Constantin.


0 comentarii2499 vizualizări24 decembrie 2013




rss 2.0
rss 2.0