Nu-mi doresc o Romanie ca afara, pentru ca ea e una naturala, nu-i ca statuia unui om din ceara, ce dispare la aerul de-afara. E unica pe glob, e frumoasa si bogata, nedescoperita inca de multi dintre noi. Este una dintre cele mai bogate tari Europene. Are tot ce si-ar dorii multi vecini sa aiba tara lor. Munti si vai, campii si ape, iar de vecini cu rauri se desparte. Pamantul ei da roade aurii atat la suprafata, cat si din adancuri. Multi si l-au dorit si nu au incetat sa si-l doreasca. Acest pamant cu minunile lui, cu munti si mare, campii cu lanuri aurii, un fluviu si o delta, a fost primit de poporul asta, ca dar de la Dumnezeu si ca orice dar primit de la El, e sfant si nu se instraineaza. De aceea ingrijorarea romanilor in aceasta perioada a luat proportii, ajungand aproape de o limita. E un paradox sa traiesti intr-o asemenea tara si sa te duci sa-ti castigi existenta in afara ei. Majoritatea romanilor nu inteleg ce se intampla pentru ca si dupa realizarea unei majoritati parlamentare in care si-a pus multe sperante pentru viitor, lucrurile nu merg asa cum si-au dorit. Asteptarile au fost in zadar, pentru ca politicile statului lipsesc cu desavarsire. Avem impresia ca hotararile politice, sociale si chiar economice, se i-au in alta parte. Dezbinarea in societatea romaneasca a capatat dimensiuni si mai mari. Suntem martorii unor confruntari zilnice intre institutiile statului, prin reprezentanti lor. Confruntari sterile care nu ne aduc vre-un beneficiu. Si nu intelegem cui folosesc aceste razboaie dintre institutii. Avem dreptul sa gandim, sa presupunem ca numai unora din afara le poate servi aceasta dezbinare. Avem dreptul sa gandim ca forte din afara actioneaza prin interpusii de aici, care ocupa functii inalte, la destructurarea Romaniei. Niciodata Romania nu a fost atacata cu atata forta din interiorul ei, asa cum este atacata acum. S-a ajuns ca atacurile dintre institutii sa se faca la vedere cu toate resursele umane, mijloacele administrative si mediatice, folosindu-se informatiile si mai ales dezinformarea. S-a ajuns pana acolo, sa implice chiar serviciile nationale de informatii. Exemplul implicarii STS-ului de acum un an si jumatate intr-o campanie electorala, este doar unul la vedere. Cum se face de am ajuns aici? Cine se bucura si cine profita de aceasta stare de lucru, de aceasta dezbinare? Conform principiului, "dezbina si domina", cineva are un interes. Pai hai sa aflam cine se bucura de forta noastra de munca ieftina? Cine este agentul de influienta, pentru cei interesati de aceasta forta de munca? Si cine i-a sfatuit sa plece mai repede afara, pentru a-si gasi un loc de munca. S-a aruncat pe piata existenta si rolul agentilor de influienta in slujba unor puteri straine, iar mass-media a ridiculizat aparitia zvonului. Dar cand vezi suprapunerea vorbelor peste fapte, intre ce se spune si ce se intampla, nu mai ai dubii. Astepti ca cineva sa se sesizeze, sa rezolve cazul, sa avem un raspuns, pentru ca asa se intampla intr-un stat civilizat spre care tot tindem. Cand nimic nu se intampla, putem sa credem ca justitia apartine cuiva si raspune decat la comenzile acestuia? O justitie independenta trebuie sa dea un raspuns imediat unei acuzatii grave aduse celor pusi in functii inalte. Totul tine de factorul uman. El sfinteste locul. Cand vom avea conducatori ai neamului responsabili, devotati acestui popor, care sa lupte pentru o cauza a romanilor si nu pentru un ideal personal, tara asta poate iesi din mocirla. Tot am avut conducatori care s-au inchinat strainatatii, pupand mana ba lui Hitler, ba lui Stalin, punandu-le la dispozitie unuia petrolul, celuilalt granele, iar acum i-au pozitia de drepti in fata acelora, pe care i-am asteptat cincizeci de ani sa vina. Si cei din est, si cei din vest, au ceva comun cu stelele pe care tot le-au pus, ba pe frunte, pe steaguri ori pe uzine si pe care noi ne-am straduit sa le dam jos, pentru ca nu le-am indragit, deoarece ni s-au impus, fapt observat si consemnat de Pastorel (Alex. Teodoreanu) intr-o strofa a lui, "Cate stele sunt pe cer", "Toate pan-la ziua pier", "Numai una, ca o proasta", "Sade pe uzina noastra". Ne-am saturat sa tot fim la cheremul unora, ori altora, sa le oferim tot ce avem mai bun, ori sa le excutam ordinele. La ce industrie am avut in 90, daca retehnologizam jumatate din ea, nu ne mai pleca forta de munca in afara. Si fabrica Dacia, este unul din exemplele care pot fi date, pentru ca acolo decizia nu ne-a apartinut, fiind o firma romano-franceza. Ce ne impiedica sa procedam si noi cu fabricile noastre la fel? Alesii neamului trebuie sa fie constienti de faptul ca numai o legislatie solida, o constitutie construita pe piloni rezistenti, poate scoate tara la lumina. Filosoful grec Aristotel spunea "Legea este ordine. O lege buna da o ordine buna" iar Cicero, un prolific scriitor roman, spunea ca "Mai multe legi mai putina dreptate". Avem legi cu nemiluita, interpretabile in urma carora se dau hotarari judecatoresti contradictorii, neunitare. Legi care se suprapun devenind nule. O justitie independenta si responsabila de hotararile date, poate scoate tara din situatia actuala, din intunericul razboiului intern.

.

Col.(r) Nour Constantin .