Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Luni 06 Aprilie 2020 - 5466 vizitatori azi
Istoria se repeta. Reflectarea crizei economice din Romania din anii 1929-1933 in presa locala a judetului Nasaud.

Criza economica de supraproductie ce a cuprins intreaga lume capitalista in perioada anilor 1929-1933 a intrecut prin extinderea, durata si consecintele ei toate crizele de pana atunci.

            "Izbucnirea crizei economice capitaliste mondiale in 1929 a avut grave repercursiuni asupra dezvoltarii Romaniei". Aceasta apreciere cuprinsa in Programul partidului surprinde fenomenul stagnarii economice si chiar al prabusirii unor ramuri industriale si economice a caror productie s-a redus sau a caror produse au cunoscut scaderi de preturi catastrofale. Numeroase intreprinderi si-au inchis portile, unele si-au redus productia iar altele s-au declarat in stare de faliment. Aceste consecinte nefaste care au lovit puternic economia slab dezvoltata  Romaniei, au fost cunoscute si in judetul nostru si ele isi gasesc reflectarea in numeroase articole aparute in anii crizei in presa locala surprinzand atat aspecte generale manifestate la scara intregii tari cat si la nivelul acestui judet. Astfel in numarul 3 al ziarului Saptamana din 12 ianuarie 1929 a aparut un articol intitulat "Bugetul de ispasire" aratandu-se ca acest titlu a fost dat bugetului pe anul 1929 de catre ministrul de finante datorita faptului ca bugetul stabileste o crestere a impozitelor cu procente cuprinse intre 2-10 % si 10-15 % fata de anul 1928, pentru a acoperi deficitul de 5 miliarde lei ramas de la liberali, ceea ce a facut ca national-taranistii sa nu-si poata respecta promisiunile electorale. In acelasi numar sub titlul "Imprumutul " se consemneaza obtinerea de catre guvernul Maniu a unui imprumut de 100 de milioane dolari, exprimandu-se speranta in reducerea datoriilor si redresarea situatiei tarii desi "sunt nu mai putine zvonuri contrare".

            Acelasi ziar Saptamana care se autodefinea "gazeta economica si culturala a oraselor Bistrita si Nasaud" anunta in numarul 26 din 1929 reluarea activitatii, in urma unui conflict de munca, la fabrica de cherestea a Societatii Regna din comuna Susenii Bargaului iar in nr.121 din 26 iulie 1930 faptul ca Societatea Regna dupa o intrerupere de 2 saptamani si-a reluat lucrarile la toate intreprinderile. Aceste intreruperi ale activitatii au fost un fenomen caracteristic pe intreaga perioada a crizei. Fenomenul falimentelor este si el prezent la rubrica licitatiilor care erau aproape nelipsite si loveau pe micii intreprinzatori si comercianti care abundau in acest judet. Asa se insereaza si stirea din 24 mai 1930 prin care se aducea la cunostinta publicului ca "zilele trecute a fost vanduta la licitatie pravalia comerciantului falit M. Biderman din Rodna".

            Exploatarea fondului forestier al muntilor si dealurilor subcarpatice reprezenta una din sursele fundamentale ale economiei judetului. Si aceasta ramura a fost puternic afectatata de criza. Bugetul Directiunii Silvice pe anul 1931 facea constatarea ca veniturile padurarilor s-au redus cu aproape 50 % fata de anii trecuti. "In urma dezastruasei crize economice financiare care este mondiala, precum si in urma dumpingului rusesc, pretul lemnului pe piata internationala a scazut cu aproape 50% dar cheltuielile de exploatare a padurilor pe langa toate sfortarile nu se pot reduce in aceeasi proportie". Aceasta situatie este reflectata in compararea pretului de vanzare a cherestelei pe piata internationala de catre societatea Regna. Astfel in anul 1929 m3 de cherestea era vandut la pretul mediu de 1800 lei, iar in anul 1930 la pretul mediu de 900 lei.

 

"Criza economica a avut efecte deosebite asupra nivelului de trai al maselor populare. Consecintele crizei au afectat puternic clasa muncitoare, taranimea, o serie de categorii sociale mijlocii si parti inseminate ale intelectualitatii. In aceste imprejurari ia avant lupta revolutionara pentru apararea intereselor economice ale maselor largi populare impotriva pregatirii razboiului si fascizarii tarii, pentru libertati democratice si o politica de pace".

            Daca criza a izbucnit cu toata forta in anul 1929, simptomele acesteia s-au facut simtite insa cu mult inainte. Astfel in articolul "Functionarii" se precizeaza ca "…din 1927 salariile au ramas aceleasi fata de scumpirea mereu crescanda, iar mizeria zace nedeslipita la usa bietului slujbas, hamait de numarul nesfarsit al creditorilor care nu asteapta." Se mentioneaza in continuare ca oficiile statului sunt inca pline de asemenea "paraziti bugetari, care sub titlul de inspectori, parainspectori si controlori, cutreiera tara in lung si in lat, iar pentru aceste plimbari, ce le fac in vagoanele-salon ale trenurilor de lux, incaseaza diurne imense in dauna subalternilor lor, pieritori de foame". In anii urmatori insa categorii largi ale maselor populare sunt tot mai puternic afectate de consecintele crizei. In articolul intitulat "Situatia pensionarilor din Bistrita si judetul Nasaud" care arata ca "In randurile pensionarilor din Bistrita si judetul Nasaud este o nemaipomenita jale si desnadejde. Fostii functionari cinstiti si devotati statului sunt pieritori de foamne in cel mai grozav sens al cuvantului. Cu pensiunile neprimite pe lunile: Decembrie, Februarie, Martie, Aprilie, Mai (ba cativa cu restante si mai vechi) intrati in a sasea luna fara a primi un ban din pensiunea si asa ciuntita la aproape jumatate, oricine isi poate inchipui in ce stare se afla acesti nenorociti, carora li-e refuzat cu desavarsire orice credit". In acelasi timp se reduce retributiile functionarilor cu 20% la Societatea Regna precum si a personalului angajat la societate. Se vor inmulti concedierile, care vor afecta in intreaga Romanie sute de mii de muncitori si functionari. In anul 1930 in luna august, in baza unui tratat de munca franco-roman, o delegatie franceza face recrutari in randul celor fara lucru, care pot si vor sa mearga la munca in Franta. Pana la inceputul lunii august au plecat 290 de lucratori minieri iar pe ziua de 17 august urmau sa plece un transport de 100 de lucratori. De asemenea erau in curs de recrutare 120 de lucratori metalurgisti care urmau a fi luati dinte somerii din Arad si Resita".

            Agricultura a fost in calitatea ei de ramura de baza a economiei romanesti cel mai puternic afectata de criza.

"Trebuie sa recunosti impreuna cu ei, ca viata plugarilor romani este foarte grea" se spunea in articolul "Brate fara lucru" iar in continuare se arata ca "… au si ei datorii catre stat, catre banci, catre particulari, nu au cu ce plati. Cerealele care anul trecut s-au facut din destul, sunt ieftine. Ca sa-si poata cumpara o haina sau ca sa poata plati camata la banci, trebuie sa-si vanda cantitati mari de bucate", iar referitor la valoarea produselor agricole in articolul "Pentru usurarea vietii"- o pledoarie in favoarea taranimii - se spune: "Ganditiva ca numai pentru o cutie de chibrituri trebuie sa dea un kilogram de cucuruz si atunci va veti putea inchipui, cat grau, ori cucuruz trebuie sa vanda pentru a-si cumpara o caciula, ori o pereche de incaltaminte. Nu mai vorbim de impozite si mai ales de camete pentru acoperirea carora ar trebui sa-si vanda tot castigul dintru-un an si poate ca nici atunci nu i-ar ajunge". Autoritatile nu vor face altceva decat sa recurga la noi impozite pentru a putea iesi din criza asa cum sugereaza si articolul foarte sugestiv intitulat "Ploaia impozitelor" a caror incasare la Bistrita (si chiar si in alte localitai) se face cu ajutorul tobosarului si al jandarmului.

            Desigur ca in asemenea conditii a inflorit specula care a lovit puternic in nivelul de trai al contribuabililor de rand. In vara anului 1929 pretul de vanzare al unei oi era de 150 lei pe cand un kilogram de carne se vindea cu 30-36 lei. O vaca costa in urma cu 10 ani 8000-10.000 lei iar 1 kg. de carne costa 18 lei. In vara anului 1929 o vaca se vindea cu 5-6 000 lei iar pretul unui kg. de carne era 34 lei. In aceste conditii cetatenii au facut apel la interventia prefecturii.

            In articolul " Specularea crizei de azi" se remarca faptul ca toate aceste consecinte au adus beneficii dominante. "Nu e nevoie, se spune in articol- sa mergi in alt loc, decat sa iesi dimineata in piata din Bistrita sa-ti dai seama de saracia in care traim. Zeci de oameni veniti si pana din Maramures, asteapta sa fie angajati la lucru. Te cuprinde mila, cand ii vezi alergand cand la unul cand la altul, rugandu-se sa li se dea de lucru. Sunt doritori de munca si ar munci cat de putin, dar n-au unde. Si acesti nenorociti sunt sute, ba chiar si mii de oameni, care duc zile amare. Nu pot ajunge la bani, in schimb trebuie sa suporte o multime de greutati. Trebuie sa plateasca ba camete la banci ca de nu ajung pe mana avocatului, ba dari la stat si la comuna, ca de nu le bate toba la usa, de le vinde si camasa de pe ei, ba de implinit cate si mai cate indatoriri. Nu un singur partid este vinovat de criza de azi - se spune in final- ci toate laolalta si indeosebi acelea care au stat la putere. Trebuie trase la raspundere pentru toate, fiindca n-au avut alta tinta decat napastuirea oamenilor". Sunt criticate cheltuirea a milioane de lei pentru concursurile de frumusete "Miss Romania" si cele judetene. De aceea in articolul intitulat "Mizeriile si luxul" se arata ca "concursurile costa milioane care s-ar putea intrebuinta pentru scopuri mai frumoase, caci cate neajunsuri avem in tara noastra pentru a caror ameliorare numai banii lipsesc".

            Acestor stari de lucruri li s-a dat raspuns in primul rand de catre muncitori care au manifestat atitudine combativa, revolutionara, fata de politica claselor dominante de a arunca consecintele crizei asupra maselor populare, organizand numeroase conflicte de munca. Dintre cele mai semnificative in judetul Nasaud se remarca greva muncitorilor de la toate fabricile de cherestea ale Societatii Regna la mijlocul lunii iulie a anului si care a durat 2 saptamani. De asemenea a fost inregistrat inca in anul 1929 un puternic conflict de munca la fabrica de cherestea a aceleiasi societati din comunca Susenii Bargaului, cand in luna iunie un numar de peste 60 de muncitori au declarat greva cerand marirea salariilor". Greva a mai fost declarata si in semn de solidarizare pentru capeteniile lucratorilor ce au fost "indepartate din fabrica".

            Lupta eroica a clasei muncitoare si a maselor populare sub conducerea Partidului Comunist Roman care a culminat cu victoria revolutiei de eliberarea sociala si nationala a deschis calea constructiei societatii socialiste pe pamantul Romaniei.

            Marile realizari obtinute in anii glorioasei epoci Nicolae Ceuausescu demonstreaza cu prisosinta ca lupta nu a fost zadarnica si ca viitorul ne ofera noi perspective de bunastare si progres.

 

 

 

Sesiunea de referate si comunicari la disciplina istorie - 1985.

Cercetarea si documentarea au fost realizate la Arhivele Statului B.N.

Elev - Marius V. Chiuzan.

 

 

 

Transcriere Adrian S. Chiuzan -  2010.

0 comentarii2450 vizualizări02 ianuarie 2011




rss 2.0
rss 2.0