Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Luni 09 Decembrie 2019 - 3164 vizitatori azi
1989 - 2014 - un sfert de veac de coruptie si jaf.

Clasa politica este terminatorul Romaniei moderne.  Am trait ca intr-un vis un sfert de secol de sperante neimplinite. Cand s-au dus anii?! Suntem mai saraci si un pic mai batrani. Statul este bolnav, iar economia - cata a mai ramas - este din nou in recesiune; firmele dau faliment cu miile, investitiile scad vertiginos, capitalismul autohton are o "reteta secreta", originala, dar pierzatoare, la fel ca demo­cra­tia. Romania nu este, cum ne-am fi asteptat, "tigrul economic" al Europei Centrale si de Est. Cine ne-a pus bete in roate? Nu cautati raspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, in perfidia cu care ne-au dirijat po­li­ti­cienii romani. Niciodata in istorie clasa politica ro­maneasca n-a fost mai rupta de popor si mai putin iu­bitoare de tara. Un fost ministru secretar de stat, ne­im­plicat politic, actualmente director la Institutul de Eco­nomie al Academiei Romane, Constantin Ciutacu, are curajul sa puna degetul pe multe dintre ranile care ne dor de 25 de ani.

 *  *  *

 

- Multi au uitat iar altii n-au stiut niciodata: cum statea Romania, din punctul de vedere al integrarii economice cu tarile dezvoltate, in 1989?

- In 1989, infrastructura industriala situa Romania in primele 10 tari din Europa. Exista platforma Pipera, creata de francezi, unde se construiau calculatoare; autocamioanele si autobuzele fabricate la Brasov si Bucuresti erau patente germane; avioanele ROMBAC erau cumparate de la englezi; locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elvetian; la Resita se fabricau motoare de vapoare dupa licenta Renk din Germania; Centrala nucleara de la Cernavoda pro­ve­nea din Canada. Putem spune, si nu suntem nostal­gici, ca incepusem sa ne integram acceptabil cu eco­no­miile mari ale lumii. Romania era a treia tara din lume, dupa SUA si Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar do­ua tari din lume faceau suruburi cu bile: Romania si Japonia. Acestea se foloseau in industria nucleara si aerospatiala.

- In 1990, Petre Roman a afirmat ca industria romaneasca era un "morman de fiare vechi". Ce am avut si ce am pierdut in ultimii 25 de ani, domnule ministru?

- A fost cea mai nefericita declaratie de politician de dupa 1989, care ne urmareste pana azi. Referin­du-se la industrie, ca e "de dat la fier vechi", fostul prim-ministru dorea sa spuna lumii ca intreaga economie a Romaniei comuniste nu merita doi bani. Ale cui in­terese le-a servit aceasta eticheta? Ca sa combatem aceasta viziune, citam date statistice la intamplare, din diferite domenii: Romania producea 14 milioane de tone de otel in 1985; azi - doar 3 milioane; producea 400.000 tone de aluminiu in anul 2000, o prelungire surprinzatoare a succesului din timpul dictaturii; azi pro­duce pe jumatate. Eram recunoscuti ca buni cons­tructori de motoare electrice si produceam, in 1980, 19 milioane de kilowati, fata de 700.000 kilowati in prezent; ieseau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare ( in 1980); nici unul azi. Ieseau 71.000 de tractoare; nici unul azi (am construit fabrici de trac­toa­re in Egipt si Iran, care functioneaza si acum, in timp ce in Romania au murit). Fabricam 600 de va­goa­­ne de pasageri pe an (in 1984); azi - nici unul. Cat des­pre vagoanele de marfa, construiam 14.000 de bu­cati pe an; azi - abia 800 (cel putin 100.000 vagoane de marfa au fost taiate si vandute la fier vechi in ulti­mii ani). In fine, produceam 144 de nave de tonaje di­ferite; azi, dupa cum se stie, nu mai producem nici una. Sticlaria e prabusita. Sapunul a disparut. De altfel, po­tri­vit statisticii oficiale, dupa anul 2000, au fost ex­por­tate 50 de milioane de tone de "fier vechi", "de­se­uri" de cupru, aluminiu si alte neferoase, in valoare de peste 10 miliarde de euro! Am exportat lemn brut, in va­loare de peste 8 miliarde de euro, si alte produse bru­te (cereale, fructe, animale vii etc.) in valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora in Ro­ma­nia ar fi insemnat crearea a milioane de locuri de mun­ca!

- Ametitoare cifre! Cum stau lucrurile in dome­niul petrolului?

- Iata situatia, la zi, in domeniul petrolului: Ro­ma­nia producea 13 milioane de tone de petrol in 1970; azi - numai... 6 milioane! Suspect. Cineva nu rapor­tea­za corect. Nu am nici o incredere in aceasta cifra atat timp cat nu stiu daca toate sondele au contor. Au contor, domnilor? Trebuie sa plateasca redevente la tona de titei brut, dar daca scoti 8-10 milioane de tone si raportezi numai 6, cu cat pagubesti statul? Petrolul se scoate mult si se rafineaza in alte tari. De aici, de­du­ceti consecintele: inainte de 1989 produceam 8,5 milioane de tone de motorina, azi producem doar 2 milioane; produceam 10 milioane de tone de pacura, azi nu mai producem nimic. Produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi - nimic! Pe de alta parte, ati observat ca nici distributia gazelor nu mai este a noas­tra... Cine masoara productia?... Cine masoara distri­bu­tia?...

- Dupa 1990 s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie intre marea si mica industrie. De ce s-a intamplat acest fenomen?

- Au venit "sfaturi" de la competitorii nostri euro­peni: " ...faceti IMM-uri, dati afara muncitorii din marile uzine; inchideti ma­mu­tii industriali; produceti componente, nu pro­duse integrale; faceti cabluri, radiatoare, sisteme de franare si anvelope, nu locomotive si tractoare". Parca intentionat, nu a existat o viziune politica de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernantii si-au indeplinit misiunea cu exces de zel. Nu ma poate convinge nimeni pe mine ca nu a fost totul pe baza de program, o teorie a conspiratiei (pusa foarte bine in aplicare). UE a fost creata pe baza comunitatii economice a Carbunelui si Otelului. Deci Romania nu putea sa intre in grila europeana cu industria ei siderurgica, de 14 milioane tone de otel. A trebuit "lichidata" - ca un "bonus" pentru admiterea in UE!

- Care au fost primele mari greseli istorice ale politicienilor, in urma carora s-a dat startul la jaful national?

- Prima a fost restituirea "partilor sociale" - o privatizare pe bani adevarati, inceputa, surprinzator, de Ceausescu. FSN-ul a restituit acesti bani pentru a cumpara bunavointa oamenilor chiar cu banii lor! Aceasta masura antieconomica, din cauza careia fa­bricile si uzinele au ramas fara capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetatenilor de la un drept de proprietate platit cu munca lor; a fost o renatio­nali­zare a unei parti a capitalului social, destinata ulterior si cedarii controlului economiei catre interese de grup, mai ales straine.

A doua mare eroare a fost "privatizarea de masa", fara proceduri si fara reguli de protectie a actionarilor minoritari. Viitoarele certifi­ca­te de actio­nar au fost cumparate pe nimic, de cei care stiau ce va urma. Atunci s-a spus ca se priva­ti­zeaza numai 30% din capitalul societatilor comerciale, lasandu-se de inteles ca vor mai primi si restul de 70% in viitor, care viitor nu a mai sosit nici azi, in 2014... S-a anuntat, totodata, ca sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urma FMI, Banca Mondiala si socie­tatile externe de consultanta, care au dictat, si gu­vernele au promovat controlul total, fara lupta si fara nici un castig, asupra intregii economii. Practic eco­nomia nationala a fost oferita pe tava, fara nici o logica si fara a se spune, cel putin, ca este cadou sau prada de razboi, celor care, chipurile, au facut lobby pen­tru integrarea Romaniei in UE.

- Va rog sa continuati descrierea peisajului eco­no­mic romanesc de azi, la 25 de ani de la ras­tur­narea "dictaturii de dezvoltare".

- A disparut intreg sectorul industriei de textile, confectii, tricotaje (filaturi, tesatorii, fabrici de stofa si postavuri, intreprinderi de pielarie si incaltaminte, toate concepute intr-un sistem integrat); a fost inchis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahar, fabri­cile de ulei, de preparate din carne, de lapte si produse lactate, zeci de fabrici de nutreturi combinate etc.); nu mai exista majoritatea fabricilor din industria lemnului si mobilei, din industria cimentului, a lacurilor si a vop­selelor, a medicamentelor, din sectorul construc­tiilor de masini, al exploatarilor miniere de feroase si nefe­roase, de carbune etc.; S-au desfiintat intreprinderile agricole de stat si cele de mecanizare a agriculturii, statiunile de cercetari agricole si, in general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au disparut industria electronica, electrotehnica, de mecanica fina, optica, automatizari etc. Baza nationala de soiuri de plante si rase de animale a fost pulve­ri­zata. Romania nu mai are astazi un pachet national de seminte, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh­nice, legume etc. A fost distrus, aproape in totali­tate, sistemul de irigatii, construit prin indatorarea dureroasa la Banca Mondiala, pentru a carei plata romanii au contribuit zeci de ani. Au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de in­diguiri si desecari, dar si cele de irigatii in curs (ca­na­lul Siret-Dunare sau Bucuresti-Dunare). Intreaga economie nationala a fost pur si simplu pulverizata si lasata fara nici o logica structurala!

- Care sunt consecintele asupra populatiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parca dintr-un film SF?

- Treptat, Romania s-a transformat intr-un paradis al multinationalelor care controleaza industria, agri­cul­tura, transporturile, constructiile, comertul, sectorul financiar-bancar etc. si care isi promoveaza regle­men­tari legale in interes propriu. Romanilor le-au ramas intreprinderile mici si mijlocii - de fapt, microin­tre­prin­derile. (Dintre cele aproximativ 500.000 inregis­trate, peste 200.000 nu au nici un angajat!) Romanii au astazi libertatea sa se ocupe de economia si afacerile de subzistenta (avem si industrie de subzistenta, nu doar agricultura!) si constructii si transporturi si alte servicii de subzistenta, pretinzand ca actionam pentru dezvoltare inteligenta, inovativa si durabila. Nimic nu este mai durabil decat subzistenta, aceasta este stra­tegia noastra nationala, dupa ce am facut praf marile companii. Brandul Romaniei este subzistenta, atat in interiorul tarii, cat si pe celelalte piete ale muncii, unde lucreaza romani. Nici dupa 25 de ani, clasa politica - veritabil detasament al legiunii straine, ter­minatorul Romaniei moderne - nu a realizat importanta unei reglementari prin care salariatii sa-si investeasca o parte din salariu in compania proprie. Intreaga economie putea fi salvata prin participarea financiara a salariatilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite sa fie scutite de impozite si contributii.

- A existat, in toti acesti ani, un fir rosu care sa lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Vic­toria, de un proiect minimal, coerent, de dezvol­tare?

- Fireste ca nu a existat! Zi de zi guvernele si clasa politica s-au ocupat numai de protejarea asa-zisilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, si nu de promovarea facilitatilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit sa primeasca nici un sprijin in Romania, pentru a-i plati pe angajatii romani cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din ratiuni de compe­ti­ti­vitate. "Veniti in Romania, ca va garantam sclavia pe bani putini si va mentineti competitivitatea!" - acesta a fost, in esenta, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune ca fiecare program de guvernare anuntat a fost un program de... neguver­nare.

- Care sunt predictiile Dvs. pentru urmatorii 25 de ani din viata economica a Romaniei?

- Daca si in urmatoarele doua decenii si jumatate guvernul nu va putea sa cumpere, din bani proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirina din productia interna, fara avizul FMI sau al Comisiei Europene, Romania poate sa dispara din peisajul statelor din Europa, ramanand un simplu indicator geografic.

 

Autor: prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU

fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Romane.

 

 

Material primit la redactie.

 

 

Sursa articol - Formula AS nr.1139 octombrie 2014

http://www.formula-as.ro/2014/1139/spectator-38/prof-dr-constantin-ciutacu-clasa-politica-este-terminatorul-romaniei-moderne-18380-print

 

0 comentarii3185 vizualizări07 decembrie 2014




rss 2.0
rss 2.0