Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Miercuri 01 Aprilie 2020 - 3168 vizitatori azi
Autostrada Iasi - Targu Mures o catastrofa pentru nordul tarii.

Proiectata autostrada Iasi - Targu Mures pentru care Romania cere in aceste zile finantare din Fondurile structurale ale Uniunii Europene este o catastrofa pentru intregul nord al tarii si in mod special pentru Bistrita si pentru judetul Bistrita-Nasaud care vor ramane pentru zeci de ani izolate intr-o insula a subdezvoltarii. Sprijinita puternic de politicienii din judetul Iasi autostrada va lasa Bistrita in afara retelor principale de transport si fara nicio perspectiva de dezvoltare.

Astfel traseul inclus in momentul acesta in master planul de transport pe termen scurt, mediu si lung va lega Iasul de Targu Mures prin Targu Neamt - Poiana Largului, Tulghes, Ditrau, Sovata. Distanta totala de la Iasi la Cluj pe traseul actualelor drumuri nationale este de 418 kilometri. Distanta de la Iasi la Cluj prin Pascani, Falticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei, Bistrita, Dej este de 424 de kilometri. Pentru oricine aflat in tranzit de la est la vest este evident ca diferenta este nula. Interesul iesenilor de a fi legati la vestul Europei este la fel de bine servit de o autostrada a nordului care sa lege Satu-Mare de Botosani trecand prin Baia-Mare, Dej, Bistrita, Vatra-Dornei, Suceava. Din pacate, o asemenea varianta este anulata pentru urmatorii 50 de ani, fiind preferat un traseu care trece in prin mijlocul nimicului si care nu serveste intereselor de dezvoltare ale judetelor Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Suceava si Botosani.

Impreuna cele cinci judete totalizeaza mai mult de 2.100.000 de locuitori adica peste 10% din totalul populatiei Romaniei. O autostrada care sa le lege ar insemna o sansa pentru dezvoltarea durabila a intregii regiuni in conditiile in care in prezent fluxurile de investitii urmaresc infrastructura de transport. Dimpotriva, in lipsa infrastructurii adecvate nu vom avea nici investitii straine, nici locuri de munca, nici turism, nici calitate a vietii. Din pacate liderii celor cinci judete nu sunt in stare sa conceapa o strategie comuna nefiind capabili de initiativa pentru promovarea propriilor interese. Dupa ani de zile in care au fost obisnuiti sa asculte directivele de la centru acum aspira cel mult sa graviteze in jurul centrelor regionale Clujul si Iasul care in fapt isi vad foarte bine de interesele lor fara sa le pese defel de bunastarea satelitilor.

Legatura est-vest din nordul tarii s-a conturat de-a lungul timpului in mod natural, urmand formele de relief, prin judetul nostru. Asa a ajuns Bistrita, Poarta Transilvaniei, un punct important de legatura intre Transilvania si Moldova. Judetul Bistrita-Nasaud este aproximativ la jumatatea drumului intre granitele de Vest si Est ale Romaniei. De-a lungul intregului traseu de la Satu-Mare la Suceava si Botosani s-au dezvoltat asezari populate care au cunoscut in trecut perioade de inflorire economica. O simpla comparatie intre orasele Bistrita si Nasaud este suficienta ca sa intelegem importanta pozitiei pe drumul principal de tranzit est-vest.

In noul context politic si economic, o autostrada care sa lege Satu-Mare de Botosani trecand prin Bistrita ar avea o importanta europeana. Este de ajuns sa privim harta ca sa realizam ca Bistrita este aproximativ la jumatatea distantei dintre centrul Europei (Munchen) si extremitatea estica a Ucrainei - stat asociat in prezent Uniunii Europene (Donetsk). De la Munchen pana la Satu-Mare se poate ajunge mergand aproape in linie dreapta pe autostrazile Europene. La est, dupa Botosani urmeaza tot in linie dreapta Balti, al doilea oras ca marime al republicii Moldova, si apoi spatiul urias al Ucrainei a carei populatie incet se intoarce spre Vest, cu o succesiune de orase la un million de locuitori. Orice tranzit intre centrul Europei si Europa de Est pana in Donbas s-ar fi desfasurat prin Bistrita si mai mult decat atat, datorita distantelor, Bistrita ar fi devenit un punct de oprire aproape obligatoriu. Era sansa noastra, a bistritenilor, de a capitaliza pozitia geografica pe care o avem, oportunitatile actuale de finantare externa si perspectiva europeana a Modovei si Ucrainei, atragand fluxurile de transport prin vecinatatea Bistritei, in folosul nostru pe termen lung.

Este de la sine inteles ca prin traseul stabilit pentru autostrada Iasi-Targu Mures, toate oportunitatile amintite mai sus vor fi anulate pentru zeci de ani. Mai mult decat atat, nu e vorba doar de o amanare ci de o posibila compromitere defintiva a perspectivelor unei autostrazi a nordului. Se intentioneaza acum ca viitoarea reteaua de autostrazi a Romaniei sa fie dezvoltata preponderant radial si centrele urbane din Nord-Vest si Nord-Est sa fie legate ulterior cu Bucurestiul. Astfel Satu-Mare si Baia-Mare vor fi legate cu Clujul si apoi prin Alba-Iulia si Sibiu-Brasov cu capitala. La fel Botosaniul si Suceava vor avea o autostrada spre Bucuresti prin Bacau. Tranzitul major Vest-Est de la Satu-Mare la Suceava, Botosani, Balti, va fi cu totul anulat, legaturile rutiere intre centrul si Estul Europei urmand sa se desfasoare fie mai la sud, pe ruta Oradea-Cluj-Targu-Mures-Iasi fie mai la nord, prin Slovacia. Ramanand cu totul izolata, Bistrita va intra intr-un declin pe termen lung din care, foarte probabil, n-o sa-si revina niciodata.

"Meritul" pentru perspectiva de a ramane in statutul de oras prafuit de provincie in care nu se va intampla nimic semnificativ si care inevitabil, pe termen lung se va afunda definitiv in subdezvoltare le apartine in exclusivitate politicienilor locali, din toate partidele. Daca iesenii au stiu sa faca din autostrada Iasi Targu-Mures o prioritate, din partile noastre nicio voce care sa pretinda ca autostrada sa treaca pe la noi nu s-a facut auzita pana acum. Nu in defavoarea cuiva ci in interesul intregului Nord al tarii si in primul rand al Bistritei care are cel mai mult de pierdut in scenariul care se prefigureaza.

Miza adevarata a autostrazii nordului este traficul est-vest. Politicienii din Iasi au inteles acest lucru pentru ca nu-i intereseaza in aceeasi masura o autostrada spre Bucuresti. Iasul va fi oricum legat pe autostrada la tranzitul est-vest indiferent pe unde va trece autostrada intre Targu-Neamt si Cluj. Intre cele doua variante: 125 de kilometrii prin mijlocul nimicului sau o autostrada care sa deserveasca Falticeni, Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Bistrita, Dej la care se adauga populata zona a Dornelor si valea Bargaului nici un om rational n-ar avea mult de stat pe ganduri. Asupra intereselor care au condus la prioritizarea variantei care ne arunca inapoi in Evul Mediu si a modului in care a fost ea promovata si sustinuta, vom reveni.

Cand s-a pus problema construirii autostrazii pe culoarul 4 de la Arad la Deva si Sibiu, politicienii din Timis nu au conceput sa ramana in afara ei si au facut tot ceea ce a fost nevoie ca in final aceasta sa fie trasata pe langa Timisoara si Lugoj desi in felul acesta traseu autostrazii a fost lungit substantial. Legatura Iasi-Cluj prin Bistrita nu ar insemna nimic in plus ca lungime a traseului aducand in schimb imense beneficii economice judetului nostru. Din pacate liderii nostrii politici nu isi pot imagina nimic mai mult decat statutul de grofshor si singura lor strategie e supravietuirea intru propasirea propriilor interese.

 

Alexandru Marian Toniuc

 

(Foto 2 )Planul care era valabil pana in 2014 pentru reteaua de autostrazi conform Legii 363/2006.

(Foto 1) In Decembrie 2014 guvernul Ponta (cu ministrul Ioan Rus la Transporturi) a transmis Bruxelului o lista cu proiectele vizate de finantare comunitara. Cel mai mare proiect propus spre finantare Uniunii Europene este Autostrada Iasi-Bors  - valoare totala 7,5 miliarde de euro, finantare propusa pentru a fi incadrata in totalitate in mecanismul CE-BEI.

0 comentarii8358 vizualizări13 decembrie 2014




rss 2.0
rss 2.0