Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Sambata 28 Martie 2020 - 13766 vizitatori azi
Statul roman a restituit paduri, terenuri agricole si cladiri in valoare de aproximativ 60 de miliarde de euro! Se restituie proprietatile si dupa ordonantele lui Horthy.

Recent, Guvernul Ponta si-a asumat raspunderea pentru Legea Retrocedarilor. Asumata din dorinta de a grabi rezolvarea cazurilor de abuzuri savarsite de toate guvernarile postdecembriste, Guvernul, sustinut de Parlament, doreste readucerea in fondul public a peste 120.000 de imobile retrocedate ilegal, in ultimii 20 de ani. Actiunea este binevenita, mai cu seama ca in fostele tari comuniste nu s-au facut retrocedari decat in mica masura si in mod selectiv. Restitutio in integrum, principiul promovat in Romania de taranisti, prin nefericita "Lege Lupu", s-a dovedit catastrofal pentru avutia publica si pentru romani, in general. Un reputat specialist in drept privat, avocatul Ioan Sabau Pop, profesor la Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures, membru al Curtii Internationale de Arbitraj International de pe langa Camera de Industrie si Comert a Romaniei, ne ofera un tablou terifiant al actualitatii.

"Legea nr. 247 este o lege de tradare nationala asumata de Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu"

- Ati vorbit recent despre "complicitati si tradari", cu referire la retrocedarile de proprietati din Transilvania si nu numai de acolo. Cat de grele sunt aceste vinovatii si cui le datoram de fapt?

- Am spus, poate, pana la obsesie, ca, in principal, tot ce ni se intampla ni se intampla din cauza noastra. Dupa anul 1990, nu mai putem sa ne lamentam ca suntem prinsi in paienjenisul jocurilor de interese din lumea contemporana, fara sa stim. Nu, toate se intampla cu participarea noastra efectiva si angelic de inconstienta. Ce facem acum nu mai putem schimba. Sunt o persoana cu predispozitie spre ordinea legala, in care autoritatile sa intervina cu reactii limpezi si de efect. Vedem insa o totala lipsa de reactie a celor pe care-i platim ca sa ne reprezinte; ele, autoritatile, la toate nivelele si rangurile, par a fi intimidate, sufocate, chiar depasite de evenimente, intr-o tranzitie nesfarsita. Este si institutia proprietatii sub aceste nereguli. Privind cu capul plecat la scenarii care se fac in alta parte, autoritatile noastre traiesc intr-un compromis sinonim cu prostia. Incepand cu anul 1990, s-au promulgat legi de restituire a proprietatii, care de care mai stufoasa, s-a intrat intr-un mecanism de interpretare si aplicare absolut aberant, cu portite deschise pentru a sufoca omul obisnuit, micul proprietar, care a avut un plug, o caruta si o suprafata mica de pamant. In detrimentul lui, s-au dat satisfactii exagerate fostilor mari proprietari, unora pe baza de documentatii contrafacute ingenios, in laboratoare de specialitate. Numesc cazul marilor proprietati latifundiare istorice, ce au apartinut grofilor si contilor unguri, plecati pe alte meleaguri, care au mai fost o data rezolvate, prin anii 1920. Statul roman a inchis, in acei ani, contenciosul cu acesti grofi si conti, platind in coroane de aur, in 1928, echivalentul a 3,2 tone de aur, prin Fondul agrar de la Bale - Franta. Au trecut deceniile si, in anul de gratie 2005, a fost votata Legea nr. 247, care este o lege de tradare nationala, asumata de Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu. Este o lege care nu tine seama de lucrurile si realitatile din Romania, deoarece a dat "liber la peste", a dezagazuit totul, fara oprelisti. Redeschizand rani istorice, ne-a intors la structura proprietatii din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, dinainte de Rascoala lui Horea, readucand si reasezand randuieli feudale, din care romanii erau exclusi! Fruntasii nostri, in special parlamentarii care, in majoritatea lor, sunt amatori si ignoranti, precum si guvernantii, cu totii spun mereu ca "nu avem legislatie"... Dimpotriva, avem chiar prea multa legislatie, dar incoerenta, discriminatorie, cu proceduri complicate si descurajatoare pentru cei de bun simt si fara bani.

- Ce s-a intamplat, concret, in privinta retrocedarilor, in Romania ultimilor 23 de ani?

- In Romania post-revolutionara s-a pornit intentionat cu stangul, incepand cu guvernul lui Petre Roman. Prima lege a fondului funciar si Legea Privatizarii nr. 58/1991 au facut posibila regruparea samurailor autohtoni. Aceste legi au reprezentat inceputul raului. A urmat Legea nr. 1/2000, supranumita "Legea Lupu". Aplicarea acestei legi a dus la distrugerea padurilor, la dezechilibre majore de mediu. Amintesc si Legea nr. 10/2001, care a pus capac la toate; cu asta am terminat cu imobilele din Romania, vorbesc de cele reprezentative. Pentru fiecare dintre aceste palate rasare cate un stapan, daca nu, il inventam noi si, cu scuzele de rigoare, il rugam sa ne ierte ca-l facem fericit; luam de la el lectii de jovialitate, cum s-a intamplat in cazul Castelului Bran. Ce mandri erau romanii carora le-a strans mana cu imbarbatare, proprietarul regasit pe alt continent! S-au inghesuit, in frunte cu un ministru al Culturii, Iorgulescu, sa-i atinga mana (bine ca nu i-au sarutat-o) acestui nou proprietar, care nu intelegea bine ce i se intampla... Ce i-a pasat domnului ministru? Doar nu a dat ce era al lui... Ca sa rezum, atunci cand s-au initiat legi sau alte reglementari, in mintea "ganditorilor" erau avute in vedere situatii particulare, adica ce anume concret va rezolva legea, pe cine va favoriza. O ineptie, o lege este abstracta, impersonala, are in vedere o generalitate institutionala. Efectul in lant s-a produs dupa promulgare, cel vizat avea pui, avea acoliti, iar institutia proprietatii s-a daramat ca un castel de nisip, sub care am fost prinsi noi, ceilalti.

"In Ungaria vecina si prietena sunt peste 200.000 de proprietati apartinand romanilor, din care nu s-a retrocedat nici macar un centimetru patrat"

- Cum au rezolvat celelalte tari foste comuniste problema retrocedarilor? Bucurestiul a invocat mereu presiunile UE, retrocedarile fiind considerate o conditie a aderarii.

- In Ungaria vecina si prietena, sunt peste 200.000 de proprietati apartinand romanilor: statului roman, cultelor religioase (in special bisericii greco-catolice), depozite bancare inghetate in ambele razboaie mondiale, persoanelor fizice si familiilor, scolilor confesionale. Cel mai relevant exemplu este averea imensa, evaluata acum la 7 miliarde de euro (cuprinzand chiriile si uzufructele), care a apartinut si apartine Fundatiei "Emanoil Gojdu". S-a intreprins ceva? Nimic! S-a restituit ceva? Nici macar un centimetru patrat! Ar trebui sa se implice efectiv si sa faca ceva guvernul Romaniei si cultele religioase, in special pentru Fundatia "Gojdu". Ca sa fim sinceri pana la capat, un gest a existat, dar unul de imensa tradare, o actiune tip "suveica", cum spunem noi, juristii. Anume, faimosul ministru de Externe din 2007, Mihai Razvan Ungureanu (MRU), a emis o ordonanta de creare a unei noi fundatii maghiaro-romane "Emanoil Gojdu", incalcand flagrant dispozitiile de ultima vointa ale generosului fondator, in privinta averii sale private. Domnul MRU a facut o nationalizare indirecta, in favoarea Ungariei. Noroc ca planul nu a putut fi dus pana la capat. Aceasta ar fi insemnat pierderea patrimoniului fundatiei, printr-o schema de functionare ridicola. A fost rolul presei cinstite, care a pus presiunea evenimentului pe parlamentarii care au respins ordonanta. Alaturi de personalitati erudite, am avut si eu o modesta si discreta contributie. Situatia retrocedarilor este la fel si in alte tari; bunaoara, Cehoslovacia avea problema sudetilor (germani), Polonia, problema germanilor alungati din Silezia Superioara pana la Danzig (azi Gdansk), Slovacia, dupa desprindere, problema comunitatii ungurilor (peste 30%, in zona Kosice si Bratislava). Toate aceste tari au rezolvat problema rezonabil, s-au restituit suprafete de pamant si de padure puse sub regim juridic exigent, s-au platit despagubiri partiale, s-au oferit optiuni pentru alegerea unui imobil, daca erau mai multe. La fel in Bulgaria, unde au fost conditii restrictive si foarte rational organizate; chiar si Republica Moldova are o legislatie mai buna ca a noastra. Niciuna dintre aceste tari nu si-a negat trecutul in mod nihilist; s-a intamplat, face parte din istorie, timpul nu poate fi dat inapoi.

"Se fac retrocedari in proportii incredibile"

- Ce suprafete agricole, ce cladiri, ce paduri au fost retrocedate in Harghita si Covasna si de ce este ilegal tot ce s-a intamplat?

- In Harghita, Covasna si Mures, dar si in nordul Moldovei si in alte judete transilvane, se fac retrocedari in proportii incredibile. Este vorba de sute de mii de hectare care, pe la autoritati administrative si instante sunt tratate ca fapte banale, ca si cum ar fi cateva cutii de chibrituri. Se retrocedeaza tot ce se cere de anumite categorii de "revendicatori". Este cazul fostelor familii de grofi, conti, baroni, husari, csendori etc., pe care poporul roman ar fi trebuit sa ii uite, dupa ce si-a pomenit mortii ucisi de acesti criminali si si-a sters lacrimile. Dupa datele pe care le am de la prefecturi, sunt in jur de 200.000 - 230.000 ha de padure care se revendica, numai din judetele Mures si Harghita. Asta, fara sa cuprindem Hategul, Salajul, Muntii Apuseni, Bihorul, unde sunt revendicate, de asemenea, zeci de mii de hectare. Daca luam in calcul si restituirile averilor bisericesti, statul roman a restituit paduri, terenuri agricole si cladiri de importanta majora, cu o valoare de aproximativ 60 de miliarde de euro! Este revoltator ca documentatiile sunt discutabile si contrafacute. Se inventeaza mostenitori si cesionari, se intocmesc ingenios arbori genealogici de la Arpad incoace, dar mai ales se ignora faptul ca problematica acestor proprietati a fost rezolvata de statul roman intre anii 1923-1927, in litigii internationale, unde statul roman a fost aparat de Nicolae Titulescu. Practic, urmasii de azi ai grofilor primesc inca o data ceea ce statul roman a despagubit dupa primul razboi mondial, prin anii 1923-1927, 1931-1933. Din nefericire, arhivele Transilvaniei, cu cartile funciare, pe care Ungaria a refuzat sa le predea Romaniei, incalcandu-si propriile angajamente, sunt la discretia lor, fiind in Ungaria si la Tribunalul de mare instanta din Paris. Dar e dureros ca niciun reprezentant roman nu intoarce macar o fila, zac acolo sute de dosare.

"Isi poate cineva imagina, in Europa anului 2013, ca in judetul Mures, este pe cale sa fie restituit (procedurile sunt avansate) satul Idicel, cu tot cu casele si locuitorii sai, asa cum a fost in anul 1700?"

- Care este pericolul real al acestor retrocedari?

- Actiunea de retrocedare este nedreapta si ipotecheaza total viitorul economic al Romaniei; instauram prin legi, pe care le aplicam de buna voie, inechitati istorice pe care le facem perpetue. Practic, ne intoarcem in epoca feudala, de asta data cu acte in regula si hotarari judecatoresti obtinute cu generozitate de cei care nici macar nu se asteptau. Isi poate cineva imagina, in Europa anului 2013, ca, in judetul Mures, este pe cale sa fie restituit (procedurile sunt avansate) satul Idicel cu tot cu casele si locuitorii sai, asa cum a fost in anul 1700, ca si versantii Jarca si Salard, in prezent devenite asezari umane?! In Retezat se urmareste restituirea unei suprafete de peste 10.000 de hectare care, din anul 1926, apartine Academiei Romane, ca areal de cercetare. In Cluj, Mures, Arad, Oradea, importante cladiri publice, care au fost ale statului si sunt spitale, scoli cu traditie, institutii administrative, sunt restituite, apoi inchiriate tot de statul roman. De exemplu, Liceul "Bolyai Farkas" din Targu Mures, preluat in 1918 de Romania, de la statul ungar, pentru ca a fost colegiu reformat, s-a restituit Bisericii Reformate, care nu l-a avut niciodata in posesie! In plus, statul roman plateste chirie pentru elevii din liceu, exclusiv maghiari, asa cum s-a cerut, suma de 20.000 euro lunar! Asadar, in timp ce elevii maghiari sunt tinuti cu chirie de statul roman intr-o cladire a Bisericii Reformate maghiare, elevii din scolile romanesti restituite sunt mutati in zone marginale, in constructii din PFL. Pentru ei, statul nu-si permite sa achite chiria aferenta...

- Un adevarat cosmar! Din vina cui plateste statul chirie pentru o cladire preluata legal, de acelasi stat, in 1918?

- Dupa Diktatul de la Viena, din 1940, Horthy da doua ordonante guvernamentale prin care: ? Anuleaza improprietaririle si efectele Reformei Statului Roman din 1921. ? Anuleaza tranzactiile si conventiile de proprietate care au avut loc pentru proprietatile ce au apartinut fostilor mari latifundiari. Dupa razboi, Romania da Legea nr. 260/1944, privind refacerea actelor si arhivelor si indreptarea abuzurilor, dar care nu este pusa in aplicare din cauza rusilor si, mai tarziu, a regimului comunist. Multe din actele de arhiva lipsesc, fiind duse de armata lui Horthy in retragere. Asadar, in mod paradoxal, statul roman de azi restituie proprietatile dupa ordonantele lui Horthy, potrivnice, bineinteles, Statului Roman! Nimeni, dupa 1990, nu s-a gandit sa le anuleze.

 

Prof. dr. IOAN SABAU POP - Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures, avocat, membru al Curtii Internationale de Arbitraj Comercial.

.

Material primit la redactie.

0 comentarii4571 vizualizări23 ianuarie 2015




rss 2.0
rss 2.0