Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Luni 25 Mai 2020 - 5288 vizitatori azi
Recuperarea operei lui Constantin Brancusi - "Cumintenia pamantului'.

In viata si opera oricarui creator de geniu exista un moment de cotitura care ii defineste calea spre marea arta. Brancusi a facut aceasta cotitura hotaratoare pentru arta lui si pentru arta mondiala a secolului in care a trait, prin cele trei lucrari realizate intre anii 1907-1910 : "Rugaciunea’’, "Sarutul’’ si "Cumintenia pamantului’’. In realizarea lor, Brancusi apeleaza la procedee si viziuni legate de folclorul romanesc, punandu-si in valoare sensibilitatea si lirismul inconfundabil.

        Primele doua sunt monumente funerare executate la comanda : "Rugaciunea’’ pentru cimitirul din Buzau si "Sarutul’’ pentru cimitirul Montparnasse din Paris. Cea de-a treia lucrare intitulata metaforic" Cumintenia pamantului’’ a ajuns in proprietatea mostenitorilor arhitectului Gheorghe Romascu, care a cumparat opera de arta de la Constantin Brancusi in anul 1911. In perioada comunista, statul roman a preluat in mod abuziv aceasta opera, care a fost expusa timp de 50 de ani la Muzeul National de Arta a Romaniei. In urma unui lung proces, "Cumintenia pamantului’’ a fost retrocedata mostenitorilor arhitectului Gheorghe Romascu.

         La inceputul anului 2016, statul roman si-a propus recuperarea acestei componente importante a identitatii culturale autohtone, creata in anul 1907. Lucrarea este evaluata la circa 20 de milioane de euro. Achizitia operei se va face printr-un efort conjugat al statului roman si al cetatenilor, actiune initiata de Guvernul Romaniei, impreuna cu Ministerul Culturii, care se va incheia la 30 septembrie 2016.

       Printre personalitatile care si-au aratat deja sprijinul pentru campania de subscriptie publica sunt : Doina Lemny, Nadia Comaneci, Ilie Nastase, Mircea Cartarescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Frantei- Francois Saint-Paul, Razvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu, Cosmin Alexandru, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebenciuc, Andrei Plesu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Pacurariu, Dragos Bucurenci, Virgil Stanescu, etc. Exista sperante ca la implinirea celor sase milioane de euro ce trebuie colectate din contributie publica, se vor adauga si alte nume, tot atat de generoase ca si cele amintite pana acum..

         Ce reprezinta de fapt"Cumintenia pamantului ? Ea reflecta filozofia lui Brancusi care isi are radacinile intr-o cumintenie anterioara crestinismului. Sculptura reprezinta o femeie foarte concentrata asupra ei insasi, degajand un mister care o transforma intr-un portret universal. Are bratele stranse paralel la piept ce invoca timpul pe care il asteapta. Nu este nici resemnata, nici agresiva, se roaga, este chiar gestul nostru cel mai profund de reculegere dinaintea" implinirii mortii’’. E o tristete pietrificata, fara lacrimi, cu zambetul copilului ale carui notiuni despre moarte n-au incoltit. De fapt titlul acestei lucrari se refera la intelepciunea taraneasca si legatura ei cu pamantul, a comuniunii ei cu natura. Pamantul isi are rosturile lui creatoare, forta lui magica in vechile credinte folclorice si el confera intelepciune oamenilor si mai ales  putere in lupta cu vrajmasiile naturii. Liviu Rebreanu vorbeste in opera sa de "glasul pamantului’’, iar Brancusi da forma acelei" cumintenii’’. Ea ar putea fi pusa in relatie cu descoperirea arheologica de la Hamangia, numita la fel de metaforic "Ganditorul’’. Creata la Paris in 1907 si expusa in 1910 la Bucuresti, "Cumintenia pamantului’’ a rechemat la viata insusirile spirituale si artistice ale trecutului indepartat al poporului nostru. Este cea mai apreciata perioada din creatia artistului si reprezinta emblema primelor sculpturi moderne in lume. Despre ea, autorul spunea : " A fost incercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul aratator (incercarea de a atinge vechimea, arhaicul ). Caci mi-a fost prea mare spaima cand i-am ridicat valul... Femeia nu trebuie niciodata dezvaluita... Isis trebuie sa ramana acoperita sub cel putin unul din cele sapte valuri ale frumusetii sale, cel al misterului, care ii ofera pretuirea si nemurirea’’.


Mircea Darosi.

0 comentarii6104 vizualizări07 iulie 2016




rss 2.0
rss 2.0