Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Marti 20 August 2019 - 14262 vizitatori azi
Initiative, demersuri si proiecte legislative pentru obtinere autonomiei teritoriale a asa zisului Tinut Secuiesc

Centrul European de Studii Covasna -Harghita. Sinteza documentara Initiative, demersuri si proiecte legislative pentru obtinere autonomiei  teritoriale a asa zisului Tinut Secuies  cuprinde  o selectie de articole, stiri  si interviuri aparute  in diverse ziare, reviste, posturi de radio si TV din Romania si Ungaria, in ultimile luni.  Materiale  sunt grupate pe urmatoare teme  principale:         

   - I. Articole   referitoare la initiativa   Consiliului National Scuiesc (CNS) intutulata  Un milion de semnaturi pentru autonomia Tinutului Secuiesc;

   - II. Articole legate de protectia minoritatilor, respectiv de situatia maghiarilor din Romania;

  -  III. Articole referitoare la adoptarea Legii statutului minoritatilor nationale;

  -  IV. Articole  si studii  cu privire  la regionalizarea Romaniei;

  - V. Articole  privind  propuneri de modificare a Legii electorale

 

I. Articole   referitoare la initiativa   Consiliului National Scuiesc (CNS) intutulata

Un milion de semnaturi pentru autonomia Tinutului Secuiesc

            Pentru a fi elaborata o lege privind autodeterminarea minoritatilor CNS initiaza o actiune de strangere de semnaturi in tarile membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat in 15 decembrie si a si introdus in 20 decembrie, procedura de aplicare a initiativelor cetatenesti iar CNS profita de acest lucru.

      In 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie stranse 1 milion de semnaturi din cel putin 7 tari membre a UE, de la cel putin 0,2% din populatia acestora. In Romania asta ar presupune strangerea a 40.000 de semnaturi, iar noi in cadrul referendumului am reusit sa strangem 200.000. Consiliul European a decis ca din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an intreg pentru a ne pregati. In afara de Romania ne-am gandit sa strangem semnaturi din Ungaria, si Slovacia, dar vom incerca si in Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franta si Croatia, a carei aderare la UE, in urmatorul semestru, se va produce sub presedintia Ungariei, a informat presedintele CNS, Izsak Balazs. Acesta a mai adaugat ca lupta pentru autonomia Tinutului Secuiesc va fi dusa exclusiv prin mijloace democratice, iar in acest sens se bazeaza pe sprijinul unor entitati deja existente cum ar fi Tinutul Basc, Catalonia, Corsica si Scotia, deoarece in aceste regiuni functioneaza parlamente regionale.

      Izsak Balazs a precizat ca in momentul in care se va obtine autonomia Tinutului Secuiesc, in statutul CNS exista o prevedere conform careia acesta se poate dizolva. Potrivit acestuia, pana atunci au fost/vor fi infiintate tot mai multe filiale locale, cele mai multe in Scaunul Mures, in conditiile in care si modul in care se raporteaza conducerea ungara ne este favorabil.

      Presedintele CNS a subliniat ca pentru CNS cel mai important eveniment a fost Adunarea delegatilor administratiilor locale din Tinutul Secuiesc care a vut loc in data de 12 martie in cadrul careia pentru prima oara dupa 1990 s-a formulat pretentia ca limba maghiara alaturi de limba romana sa devina oficiala in Tinutul Secuiesc.

      Anul trecut pe vremea aceasta drapelul secuiesc nu era arborat pe niciuna din cladirile administratiilor publice, in timp ce in prezent acesta este arborat pe cladirile a sase Primarii: Ghindari, Sovata, Fantanele, Sarateni, Miercurea Nirajului si Galesti.

     Hotararile adoptate de catre adunarea delegatilor  intrunita in data de 19 noiembrie in Parlamentul ungar-cadru in care au participat si reprezentantii Ambasadelor a 14 state membre ale Uniunii Europene-, au fost inaintate presedintelui Ungariei si presedintelui Romaniei, precum si premierilor si ministrilor de Externe din cele doua state.

Sursa: www.kuruc.info din  30.12.2010

Un milion de semnaturi pentru autonomia Pamantului Secuiesc

            In scopul elaborarii unei legi privind autodeterminarea minoritatilor, Consiliul National Secuiesc organizeaza o actiune de strangere de semnaturi in tarile membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat -in 15 decembrie- si a si introdus - in 20 decembrie - procedura de aplicare a initiativelor cetatenesti. CNS profita de acest lucru.

      Izsak Balazs: - Luptam pentru autonomia Pamantului Secuiesc exclusiv prin mijloace democratice. In 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Mai exact, acest lucru permite implicarea directa a cetatenilor in procesul legislativ. () Potrivit procedurii, trebuie sa fie stranse un milion de semnaturi din cel putin sapte tari membre UE, din fiecare tara de la cel putin 0,2% din populatie. In Romania ar insemna 40.000 de semnaturi. La referendum am reusit sa strangem 200.000 de semnaturi. Consiliul Europei a hotarat ca se pot strange semnaturi incepand cu data de 20 decembrie 2011, deci avem la dispozitie un an intreg pentru preparative. In afara de Romania ne-am mai gandit la Ungaria si Slovacia, dar ne vom incerca norocul si in Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franta si Croatia -a declarat Izsak Balazs. 

     Sprijinul entitatilor deja existente cum ar fi cele din Tara Bascilor, Catalonia, Corsica, Scotia - regiuni functioneaza parlamente regionale - este esential pentru demersurile de obtinere a autonomiei Pamantului Secuiesc de catre CNS, (in al carei  statut exista o prevedere conform careia CNS se poate autodizolva).

Sursa: www.szekelyhon.ro din 28.12.2010, autor Gaspar Botond

Un milion de semnaturi

      Cu sprijinul unor entitati deja existente cum ar fi Tinutul Basc, Catalonia, Corsica si Scotia - regiuni functioneaza parlamente regionale  - se va continua lupta pentru autonomia Tinutului Secuiesc, exclusiv prin mijloace democratice.  CNS va initia o strangere de semnaturi in tarile membre ale Uniunii Europene, pentru a elabora la nivelul uniunii norma referitoare la autodeterminarea minoritatilor. Consiliul European a adoptat la data de 15 decembrie procedura de implementare a initiativei cetatenesti care a intrat in vigoare in data de 20 decembrie, iar de aceasta se va folosi CNS.

      Conform acestei proceduri trebuie colectate 1 milion de semnaturi din cel putin 7 tari membre a UE, de la cel putin 0,2% din populatia acestora. In Romania asta ar presupune strangerea a 40.000 de semnaturi, iar noi in cadrul referendumului am reusit sa strangem 200.000. Consiliul European a decis ca din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an intreg pentru a ne pregati. In afara de Romania ne-am gandit sa strangem semnaturi din Ungaria, si Slovacia, dar vom incerca si in Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franta si Croatia, a carei aderare la UE, in urmatorul semestru, se va produce sub presedintia Ungariei, a informat presedintele CNS, Izsak Balazs. Cand vom obtine autonomia Tinutului Secuiesc, in statutul CNS exista o prevedere conform careia acesta se poate dizolva. Insa pana atunci au fost/vor fi infiintate tot mai multe filiale locale, cele mai multe in Scaunul Mures, in conditiile in care si modul in care se raporteaza conducerea ungara ne este favorabil, a precizat Izsak Balazs.

Sursa: cotidianul  Vasarhelyi Hirla,  nr. 253 din  29.12.2010, autor Gaspar Botond

Un milion de semnaturi

Presedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat astazi, ca a fost demarata o procedura vizand strangerea de semnaturi la nivelul Uniunii Europene, pentru obtinerea autonomiei minoritatilor maghiare.   Obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc se doreste a fi realizata cu institutii distincte, inclusiv cu un parlament regional pentru judetele Harghita, Covasna si Mures. Astfel, printr-o initiativa legislativa, in decembrie 2011, CNS va demara strangerea a 1 milion de semnaturi din cel putin 7 tari ale Uniunii Europene. Pana acum, Consiliul National Secuiesc se bazeaza pe sprijinul minoritatilor din Romania, Ungaria, Slovacia, Austria, Spania, Italia si Marea Britanie. Din Romania ar fi necesare in jur de 40.000 de semnaturi, respectiv 0.2% din populatia tarii. Presedintele CNS doreste, de asemenea, si oficializarea limbii maghiare in Tinutul Secuiesc.

     Potrivit presedintelui CNS obligatia morala  a etnicilor maghiari este sa faca uz de aceasta posibilitate, acesta dand ca exemplu Constitutia Spaniei, unde sunt specificate competentele parlamentului regional.

Sursa:   Postul  de televiziune Realitatea TV din 28.12.2010 , autor Anca Suciu

Izsak Balazs: Vrem autonomia Tinutului Secuiesc pe baza unei legi organice

      Intr-un amplu interviu acordat adevarul.ro, presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a vorbit despre actiunile pe plan extern si intern ale secuilor, precum si despre originea acestora.

      Secuii vor regiune autonoma cu prerogative statale in Harghita, Covasna si Mures si intentioneaza in acest sens sa stringa un milion de semnaturi din Europa. Noul guvern maghiar condus de Viktor Orban le-a deschis larg usa cooperarii, spre deosebire de vechiul guvern socialist care nu i-a bagat in seama.

      "adevarul.ro" publica azi prima parte a interviului cu liderul secuilor, despre lobby-ul pe plan european, urmand ca marti sa aflati ce fac secuii in Romania, iar miercuri cine sunt ei.

      adevarul.ro: Domnule Izsak Balazs, Consiliul National Secuiesc a avut o sedinta in Parlamentul Ungariei (fotogalerie), la 19 noiembrie, o premiera pentru CNS. Despre ce este vorba?

      Izsak Balazs: Am adoptat o serie de decizii privind relatia Consiliului National Secuiesc cu institutiile statului maghiar. Pentru noi, Ungaria e patria-mama, asa cum e Romania pentru romanii de pretutindeni.

      Pentru noi e deosebit de important ca Ungaria sa sprijine aspiratiile noastre si acest lucru sa faca obiectul unor discutii bilaterale intre Romania si Ungaria.

     Dorim sa obtinem autonomia Tinutului Secuiesc pe baza unei legi organice pe care o vom inainta pentru a treia oara Parlamentului Romaniei.

      Acum toate deciziile se iau la Bucuresti. Ceea ce vrem noi si ceea ce propune statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc este ca o parte din acest decizii sa fie transmise la nivel regional.

      Noi am considerat important ca opinia publica si clasa politica din Ungaria sa cunoasca scopurile noastre. Ne-am bucurat ca presedintele Parlamentului Ungariei a inteles cererea noastra si ne-a deschis portile.

      I:Actualul guvern maghiar o sa va ajute mai mult decat precedentul?

      R:Absolut. Sunt ferm convins de asta. Fostele guverne socialiste s-au comportat cu noi de parca nu am fi existat. Pur si simplu nu ne-au bagat in seama.

      I:Cum o sa va ajute Ungaria, mai exact?

      R:Sprijinul tarii-mama conteaza foarte mult. Mereu ramane o intrebare ascunsa, declarata sau nu: Oare ce rol poate sa aiba Ungaria? Si atunci trebuie abordat in mod deschis acest subiect, prin cooperare bilaterala sincera intre Ungaria si Romania. Trebuie incredere reciproca.

      Autonomia Tirolului de Sud a fost creata pe baza unei cooperari indelungate intre Austria si Italia, una de incredere reciproca. S-a ajuns acum la o relatie buna pe termen lung, in care este garantata buna vecinatate durabila. Autonomia nu este altceva decat o garantie institutionala a protectiei unei minoritati. Minoritatile ar forma al patrulea stat ca marime din Europa

      I: Ce asteptati de la Tokes Laszlo, vicepresedinte al Parlamentului European?

      R:Asteptam o codificare la nivel European a drepturilor colectivitatilor nationale in Europa. Profesorul Christof Pall (cel care a elaborat principiile autonomiei din Tirolul de Sud) a fost prezent la adunarea noastra din Budapesta si a spus ca daca adunam la un loc toate colectivitatile nationale care traiesc in minoritate, care nu au propria lor tara, atunci o asemenea tara ar fi a treia sau a patra in Europa ca marime.

      I: Seful delegatiei Ungariei la Consiliul Europei, Marton Braun, a anuntat la 15 septembrie ca delegatia nationala ungara va reprezenta Consiliul National Secuiesc la lucrarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cum s-a ajuns aici?

      R:Consiliul Europei a adoptat o serie de hotarari si recomandari privind protectia minoritatilor, iar Romania si-a asumat unele dintre ele prin angajamentele facute la primirea in Consiliu. Noi vrem ca doleantele noastre sa fie reprezentate in cele patru sesiuni ale APCE. Dar cum nu avem reprezentant in Consiliul Europei, pentru ca eu personal pe domnul Gyorgy Frunda (fostul lider al delegatiei nationale a Romaniei la APCE) nu il consider ca reprezinta interesele noastre, atunci am solicitat acest lucru delegatiei Ungariei.

      Noi am fost in 2008 intr-o delegatie la Strasbourg (sediul Consiliului Europei) si am avut o intrevedere de 30 de minute cu presedintele de atunci al APCE, domnul Lluis Maria de Puig, la care a participat si domnul ambasador al Romaniei la Strasbourg, domnul Stelian Stoian si domnul Frunda in calitate de sef al delegatiei romane.

      Cu ocazia acestei vizite ne-am intalnit si cu alti lideri, cum ar fi presedintele grupului PPE din APCE. Acolo noi am punctat doleantele noastre, am prezentat situatia noastra tinand cont de unele valori fundamentale din Consiliul Europei si ma refer in primul rand la conceptul de democratie regionala.

      Si desigur ca vom incerca sa contactam si delegatia Romaniei, sa vedem daca in cadrul ei exista vreun delegat care sa aiba empatie fata de scopurile noastre, sa simta, sa inteleaga situatia noastra. M-as multumi cu atat. Si care sa aiba o privire larga, deschisa, in acest domeniu.

      I:Ati infiintat in 2008 un grup de lucru international pentru studiul populatiilor minoritare autohtone europene. Care a fost activitatea lui pana acum?

      R:Grupul de lucru e menit sa ofere un spatiu de consultare pentru toate grupurile etnice din Europa care au aspiratii privind autonomia teritoriala.

      Si luand in considerare reglementarile la nivel European deja existente, sa le stranga la un loc, sa elaboreze proiecte de reglementare la nivel european si eventual sa initieze o initiativa cetateneasca la nivel european, o propunere sprijinita de un million de europeni, proiect care sa fie introdus pe ordinea de zi a Parlamentului European.

      Noi cand am pornit, cu aceasta idee am pornit. Am avut intentia ca un asemenea demers sa fie bine pregatit teoretic, logistic, astfel incat sa aiba acel sprijin din toata Europa.

      Am facut cateva demersuri in acest sens. Asteptam o cooperare din partea parlamentarilor europeni, in primul rand de la domnul Tokes Laszlo si apoi de la intreaga delegatie maghiara.

      I:Sa revenim la intalnirea recenta din Parlamentul Ungariei. Ce decizii ati luat la Budapesta?

      R:Am luat o serie de hotarari, dintre care cele mai importante se refera la asteptarile noastre fata de politica guvernului maghiar in ceea ce ii priveste pe maghiarii de dincolo de granite.

      O alta hotarare se refera la asteptarile noastre privind presedintia maghiara a Uniunii Europene. Consideram ca protectia minoritatilor europene trebuie stabilita in reglementari de nivel european. Si asteptam ca in aceasta perioada, de 6 luni, sa fie macar demarat acest procedeu.

      Desi toti membrii UE fac parte din Consiliul Europei, se spune ca UE nu are reglementari privind protectia minoritatilor. Dar obligatiie pe care si le-a asumat un stat in Consiliul Europei sunt valabile indiferent in ce cadru sunt asumate. Deci asteptam ca UE sa se pronunte in aceasta privinta, daca obligatiile asumate de tarile membre sunt obligatorii si pentru UE.

      I:La ce obligatii va referiti in cazul Romaniei?

      R:In primul si in primul rand la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. Romania si-a asumat un angajament atunci cand a intrat in Consiliu, ca va respecta si Recomandarile.

      Iar Recomandarea 1201 stipuleaza, la articolul 11, dreptul minoritatilor care intr-o regiune formeaza majoritatea sa aiba autoritati administrative autonome. Recomandarea 1201 face parte si din tratatul bilateral de cooperare si de prietenie dintre Romania si Ungaria.

      Ne gandim si la Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor, in care partile semnatare s-au angajat sa nu modifice impartirea administrativa in asa fel incat sa afecteze negative proportiile etnice ale minoritatilor.

      Noi vrem ca reforma administrativa a Romaniei, deci regiunile care vor fi in viitor si care vor prelua locul judetelor asa cum este previzibil, sa se faca tinand cont de aceste angajamente internationale asumate de Romania.

      Cum caracterizati relatia Consiliului National Secuiesc cu partidul ungar Jobbik, care a facut multe declaratii de sustinere la adresa secuilor si care v-a indemnat sa cereti in continuare autonomia Tinutului Secuiesc?

      CNS asteapta sprijinin din partea tuturor formatiunilor politice. Dar nu are relatii mai apropiate sau mai distante cu ele. Incercam sa avem o atitudine echidistanta, pentru ca autonomia nu este o problema ideologica. Ar fi o greseala daca CNS s-ar orienta si ar spune....

      Daca cineva ne sprijina, foarte bine. Dar noi nu ne identificam cu nicio grupare si cu niciun partid politic.

      I:Ati fost in Canada in 2008. De ce?

      R:Am fost la Toronto, la Ottawa, la Montreal. Am participat la diverse intalniri cu cei de acolo. Eu am fost invitat de Biserica Reformata Maghiara din Toronto si am vizitat comunitatile maghiare in primul rand.

      Canada este o tara democratica, libera, unde functioneaza acel regionalism care se incearca acum sa se introduca in UE, bazat pe principiul subsidiaritatii, deci sistemul decizional sa fie mai aproape de cetateni. In Canada acest lucru functioneaza foarte bine. Asta m-a interesat in primul rand.

      I:Ati vizitat vreo regiune autonoma?

      R:Nu. Dar ma pregatesc sa merg in Tirolul de Sud. Avem un proiect sa mergem acolo sub forma unei delegatii mixte romano-maghiare. Este o idee deocamdata, nu s-au conturat detaliile.

      I:Ati avut o intalnire cu o delegatie a uigurilor, etnici turci care traiesc in regiunea autonoma chineza Xinjiang. Ce ati stabilit?

      R:A fost o intalnire in 2004-2005, pe vremea cand presedintele Consiliului National Secuiesc era domnul Csapo Jozsef. Eu nu am participat la ea. Dar, in general, noi ne bazam pe empatia comunitatilor care traiesc in situatii similare cu a noastra. In ceea ce priveste colaborarea actuala cu uigurii, eu sunt presedintele CNS din februarie 2008 si de atunci nu m-am intalnit cu ei.

      I:De ce s-a infiintat Consiliul National Secuiesc, cand exista UDMR?

      R:CNS a luat fiinta pentru ca din 1996, atunci cand UDMR a intrat pentru prima oara in Guvern, niciun politician UDMR nu a mai vorbit despre acea doleanta de autonomie care figureaza in programul lor, autonomia in trei trepte.

      Noi am considerat ca e necesara o garantie legala durabila a drepturilor comunitatii noastre. Dar dansii, cei de la UDMR, au crezut ca aceste garantii pot fi inlocuite prin intelegeri incheiate in spatele culiselor, asa-zisele intelegeri de Coalitie. Lucru cu care noi nu am fost de acord.

      Este inacceptabil ca problemele publice ale maghiarilor sa fie solutionate din patru in patru ani prin intelegeri semi-secrete sau secrete. Cum adica Guvernul Romaniei acorda UDMR-ului nu-stiu-cate sute de miliarde pentru sprijinul comunitatii maghiare? Suntem si noi contribuabili, avem dreptul sa stim cui, cu ce scop se dau acesti bani, pentru ca este si impozitul nostru.

      Biografie Izsak Balazs

      Locul si data nasterii: Sfantu-Gheorghe 04. iunie 1952.

      Parintii: Jozsef, scriitor, istoric si critic literar, Julianna profesoara

      Casatorit in 1976 cu Bonis Johanna (1950-2006) istoric, muzeograf

      Copii: Tamas (1988), Aniko (1990) studenti

      Studii: Bacalaureat in 1971 la Liceul Bolyai Farkas din Targu-Mures, Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea de Energetica (1971-1976)

      Loc de munca: 1977-1992 inginer la intreprinderea Electromures, Targu Mures, din 1992 intreprinzator privat.

      Apartenenta si functii politice: membru UDMR din 1990, diverse functii in organizatia judeteana Mures, din 2003, de la infiintare vicepresedintele CNS, din februarie 2008 presedinte CNS

Sursa: cotidian  Adevarul  din  29.11.2010, autor  Ionel Dancu

 

Strangerea celor un milion de semnaturi

Jakabos Janka, presedintele CNMT, si Gazda Zoltan, presedintele din scaunul Sepsi al CNS, au declarat in cadrul unei conferinte de presa comune ca filialele din scaunul Sepsi ale CNMT si CNS au semnat un acord de colaborare, acord care a luat nastere in vederea strangerii de semnaturi pentru informarea mai facila in legatura cu naturalizarea, proiectele de concurs comune si initiativele legislative referitoare la autodeterminarea minoritatilor. CNMT sprijina initiativa CNS, potrivit careia in 7 tari din UE vor fi stranse un milion de semnaturi pentru reglementarea la nivelul UE a autodeterminarii minoritatilor. Jakabos Janka a atras atentia ca la sediul din Sfantu Gheorghe al CNS, cei interesati de naturalizare vor fi sprijiniti gratuit.  Potrivit lui Gazda, pentru strangerea celor un milion de semnaturi este nevoie de sprijinul tuturor si de cel al UDMR. Gazda Zoltan a declarat ca spera ca aceasta colaborare va fi urmata si la nivel central, ca aceste doua organizatii care s-au instrainat vor avea relatii mai stranse.

Sursa: Postul  de radio Slager Radio  din 01.02.2011

 

II. Articole legate de protectia minoritatilor, respectiv de situatia maghiarilor din Romania

 

Borbely: Toate tipurile de autonomie sunt responsabilitatea statului roman

      Potrivit lui Borbely Laszlo, ministrul mediului si presedinte executiv al UDMR, toate tipurile de autonomie sunt responsabilitatea statului roman, prin parlament si guvern, a declarat joi. In opinia lui Borbely, diferitele proiecte legate de autonomie - de exemplu cele referitoare la statutul juridic al minoritatilor nationale sau reimpartirea regiunilor de dezvoltare economica - sunt parte a programului de guvernare. In privinta lor decizia trebuie sa o ia cabinetul si parlamentul, conform programului. Referitor la faptul ca Tokes Laszlo, presedintele CNMT, Szasz Jeno, presedintele PCM si Izsak Balazs, presedintele CNS, isi pun sperante in ceea ce priveste autonomia din perspectiva preluarii presedintiei UE de catre Ungaria, incepand cu ianuarie 2011, Borbely a raspuns: acestea sunt doua chestiuni diferite.

Sursa: Paprika Radio din  22.10.2010

 

Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles

      Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles, context in care organizatiile membre au elaborat declaratia de final in care precizau ca singura garantie a dainuirii si dezvoltarii lor o pate reprezenta doar asigurarea autonomiei teritoriale cu statut personal si specific.

            La audierea publica de la Bruxelles, Izsak Balazs, presedintele Consiliului National Secuiesc a vorbit despre eforturile organizatei sale depuse pentru realizarea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, eforturi ce ar putea avea ca si rezultat crearea unei guvernari regionale, a unui parlament regional. Acesta a atras atentia si asupra faptului ca insasi Constitutia Romaniei ofera posibilitatea infiintarii organismelor administrative. In opinia lui Izsak este importanta si cautarea, respectiv gasirea unor aliati europeni, deoarece daca s-ar aduna populatia acelor regiuni care isi asuma lupta pentru autonomia minoritatilor, Scotia, Catalunia, Tara Bascilor, sau chiar Tirolul de Sud, atunci s-ar putea constata ca acestea ar reprezenta a cincea putere europeana, din punct de vedere al numarului de locuitori. Membrii CAMBC au fost de acord si cu initiativa CNS de strangere a unui numar de un milion de semnaturi, fiind accentuat faptul ca si Tinutul Secuiesc trebuie sa devina membru al acestei tari invizibile.

 Sursa: publicatia saptamanala Kozpont, nr. 10 din 09.03.2011, autor Biro Zsolt

 

                        Conferinta de presa a presedintele CNS, Izsak Balazs

            Red. In contextul unei conferinte de presa, Izsak Balazs, presedintele CNS a vorbit despre noile progrese in ceea ce priveste lupta pentru autonomie si ati vorbit despre tara invizibila. Ce ascunde aceasta expresie?

      I.B. Pe teritoriul Uniunii Europene traiesc numeroase comunitati nationale care formeaza majoritate in propria regiune. Aceste comunitati nu se considera minoritati nationale. Ma gandesc la scotieni, la catalani, la basti, dar putem sa vorbim si despre noi, secuii, deoarece si in Tinutul Secuiesc secuii reprezinta o majoritate.

      Consideram ca aceste regiuni au interese specifice, interese comune specifice, si pe baza acestora este imaginabila o colaborare. . foarte repede a reiesit faptul ca acest lucru este si pentru scoti si catalani o posibilitate de care ar dori sa profite, deci putem actiona in comun, pentru ca acestor comunitati stravechi Uniunea Europeana sa le recunoasca dreptul la autodeterminare si, evident, sa reglementeze sistemul institutional minimal al acestui drept. Asadar, tara invizibila ar fi comunitatea acestor regiuni nationale, deoarece numarul locuitorilor depaseste 30 de milioane, iar daca luam in considerare comunitatile minoritare, care traiesc in minoritate si pe pamantul natal, atunci ar fi vorba de aproximativ 50 de milioane de cetateni europeni. Gandindu-ne la aceste comunitati am vorbit si vorbim despre o tara invizibila in UE. In institutiile UE, in structurile interne ale acesteia, interesele acestor comunitati, pana in momentul de fata, nu sunt prezentate sub nici o forma.

      Red. De ce o numiti tara invizibila?

      I.B. UE are 27 de state membre. Atunci cand enumeram aceste state toata lumea vorbeste de state nationale. Daca le consideram state nationale, atunci undeva in Europa, totusi trebuie sa aiba loc si au loc si acele comunitati care nu au stat national propriu, sau daca au nu traiesc acolo. Este vorba despre o exprimare metaforica menita sa puna fata in fata opinia publica cu o situatie care asteapta sa fie rezolvata.  Daca e sa se respecte democratia, UE trebuie sa recunoasca dreptul la autodeterminare a acestor comunitati, sa recunoasca faptul ca toate popoarele Europei sunt egale. Independent de faptul ca au sau nu au stat national propriu, sau in cazul in care au traiesc acolo sau in alta parte.

      Red. Asa cum ati spus, este vorba despre o exprimare metaforica, dar ce poate sa insemne acest lucru in practica?

      I.B. In practica ar putea insemna si faptul ca aceste regiuni, recunoscand obiectivele comune, sa se uneasca pentru aceste obiective. Deci pot si infiintate si institutii ale acestei tari invizibile, in cazul in care se infiinteaza uniunii si, pentru interese comune, actioneaza in comun in cadrul UE. Incepand din aceasta clipa, tara invizibila poate fi transformata si in tara vizibila.

      Red. Concret, in ce domenii considerati ca exista posibilitati de colaborare?

      I.B. Evident ca in primul rand in cazul organizarea in comun a Initiativei Civice la nivelul UE, elaborarea in comun a obiectivelor care se doresc a fi atinse. Trebuie stiut ca posibilitatea pe care o ofera aceasta Initiativa Civica reprezinta un drum foarte ingust. E o conditie ca aceasta sa fie integrata in constitutia uniunii, deci comisia adopta o initiata civica unionala despre care se demonstreaza ca este necesara pentru aplicarea Tratatului de la Lisabona. Asadar in cazul in care vrem sa fim foarte siguri ca Comisia o adopta, atunci evident ca suntem foarte putin sau cerem foarte putin. Daca spunem sau cerem putin, atunci nu merita sa demaram in acest sens o solidaritate la nivel european. Dar consideram ca o colaborare la acest nivel trebuie sa se ridice deasupra acele norme juridice care e acceptabila in cadrul Uniunii. Deci trebuie sa gandim in perspectiva si trebuie sa vedem ca printr-o asemenea solidaritate se cladeste un sistem de relatii care pot contribui si la realizarea acestor interese in viitor. .

      Red. Obiectivele si textul acestei norme juridice la nivel unional vor fi elaborate in comun?

      I.B. Eu consider ca, fata de potentialii parteneri ar fi corect ca atunci cand ii abordam sa nu o facem cu un proiect finalizat, ci sa-l elaboram impreuna, sa luam decizii impreuna, pentru ca toti trebuie sa fim multumiti de acesta.

      Red. Ar fi pentru prima data cand aceste regiuni s-ar uni pentru un obiectiv comun?

      I.B. Da. .

      Red. Cat de mult aveti nevoie unii de altii, sau de experienta acumulata? Ma refer la secui, catalani, scotieni, cei pe care i-ati amintit....

      I.B. Trebuie sa precizez faptul ca in ceea ce priveste statutul autonomiei Tinutului Secuiesc, atunci, la elaborare, dr. Csapo Jozsef a folosit statutul comunitatii autonome din Spania. .

      Red. Dupa o consfatuire care a durat doua zile Tokes Laszlo a declarat ca veti initia elaborarea normei juridice. Strangerea de semnaturi este urmatorul pas?

     I.B. Strangerea de semnaturi se va putea fac e dupa 12 luni, in ianuarie 2012. . pana atunci putem sa identificam persoane care vor desfasura activitatea de strangere de semnaturi, pentru ca va fi nevoie de o retea, de o echipa care va strange semnaturi din 7 state ale UE. Si poate demara si activitatea de atelier care consta in elaborarea normei juridice care dorim sa fie adoptata. .

      Red. Pe ce criterii ati ales statele din care veti strange semnaturi?

      I.B. Cred ca literatura de specialitate referitoare la autonomie ofera raspunsul, pentru ca stim care sunt acele regiuni in Europa in care o comunitate minoritara numeroasa formeaza o majoritate. . Este usor sa identifici aceste zone din Europa, care pot deveni potentiali parteneri ai Tinutului Secuiesc.

      Red. Credeti ca exista sanse reale ca aceasta initiativa sa dea rezultate in Romania?

      I.B. Obtinerea autonomiei reprezinta un proces. Si reusita depinde intotdeauna de cat de consecventa si constiincioasa este comunitatea care doreste sa obtina autonomia. .

      Red. Dupa parerea dvs., cat de deschisi vor fi cei de la Bucuresti in acest sens?

      I.B. Noi nu trebuie sa cerem permisiunea Bucurestiului. Insa, evident, ca pentru obtinerea autonomiei este nevoie de aportul majoritatii din tara respectiva.

     Pentru ca noi sa constientizam acest aspect in cadrul diferitelor forumuri sau institutii, trebuie sa identificam instrumentele potrivite. S-au exprimat pareri conform carora pana cand existenta unei regiuni nu este recunoscuta prin lege, aceasta regiune nu prea poate face ceva. Eu as demara o discutie in acest sens, sustin ca este decisiva vointa comunitatii regiunii respective, in cazul de fata a Tinutului Secuiesc.

     Intr-un stat democratic vointa comunitatii locale este extrem de importanta si decisiva.

      CNS a exprimat vointa comunitatii secuiesti prin organizarea referendumului si nimeni nu are motiv sa puna sub semnul intrebarii acest lucru.

      Red. Cum vedeti Tinutul Secuiesc autonom? Oamenii vor fi mai bogati? Pentru ca nivelul de trai in prezent este sub media pe tara in judetele Tinutului Secuiesc.

      I.B. Toate exemplele europene indica faptul ca autonomia a adus relansarea economica. Atunci cand deciziile ajung mai aproape de oameni, cand o anumita tregiune are o politica economica proprie, o politica de dezvoltare proprie, atunci aceasta regiune are posibilitatea sa o adapteze caracteristicilor sale. Dar permiteti-mi sa atrag atentia asupra unui fenomen caruia si presa romaneasca si presedintele statului i-au acordat atentie atunci cand s-au produs inundatiile in Tinutul Secuiesc. Pe Traian Basescu l-a surprins capacitatea deosebita de autoorganizare din Tinutul Secuiesc, l-a surprins faptul ca oamenii nu asteapta ajutorul extern, ci se ajuta reciproc. Aceasta este o caracteristica a poporului secui, care poate fi transformat si in potential economic in cazul in care legile referitoare la autonomie sunt elaborate de comunitatea insasi. In caz contrar ramane o sursa neexploatata. .

      Red. In opinia dvs., fara autonomie nu e posibila schimbarea, imbunatatirea?

      I.B. E clar, evident faptul ca stoparea scaderii demografice, emigrarii, saracirii in Tinutul Secuiesc se poate face doar prin autonomie. Autonomia ofera acele instrumente care pot stopa aceste fenomene negative si ofera speranta ca tinerii care-si cauta serviciu in strainatate se vor intoarce acasa.

      Red. In final va rog sa vorbiti putin despre comemorarea Secuilor Martiri, pe care o organizati in data de 12.03.2011.

      I.B. In 12 martie ii comemoram pe secuii martiri, pentru a putea participa si presedintele parlamentului ungar, Kover Laszlo, la acest eveniment. Sambata, la ora 17 ne adunam la Secuii Martiri, apoi, in finalul evenimentului vom face un mars cu faclii si lumanari prin centrul orasului, pana la Palatul Culturii, unde in Sala Mare, CNS va ii inmana premiul Gabor Aron - care se acorda personalitatilor care au facut cel mai mult pentru autonomia Tinutului Secuiesc in anul respectiv - presedintelui parlamentului ungar.

Sursa: Postul  de televiziune: TV Mures  din 07.03.2011, autor Lovasz Agota

CNS vrea o alianta a tuturor minoritarilor din UE

             In cadrul unei conferinta de presa sustinuta vineri la Targu-Mures, Presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs,  a declarat ca la Consiliul de Autonomie al Organizatiilor Maghiare din Bazinul Carpatic, reunit la Bruxelles, a formulat ideea unei aliante a regiunilor cu traditii nationale din Uniunea Europeana, pe motiv ca acestea au interese comune. Aceasta initiativa cetateneasca la nivel unional a CNS pe langa aspectul juridic are si un aspect politic. Noi urmarim ca in cursul procedurii de strangere a semnaturilor, de formulare a scopului comun, sa edificam si o alianta cu acele regiuni care pastreaza traditii nationale in tarile UE si care poarta amprentele unui specific national. Ne gandim la Scotia, Tara Bascilor, Catalonia, Tinutul Secuiesc, bineinteles, Tirolul de Sud, a aratat Izsak.

            Acesta a pus accent pe interesele comune pe care aceste regiuni le au in Uniunea Europeana si ca o eventuala alianta trebuie structurata in jurul acestor interese. Acesta ar fi aspectul politic. Daca din punct de vedere juridic se va discuta, daca va avea succes, daca Comisia (Europeana) va accepta, aceasta alianta in mod sigur se poate cladi si va fi benefica. Daca adunam populatia acestor regiuni, daca adunam numarul minoritarilor din UE, atunci am ajunge la un numar al unei populatii din care ar reiesi ca ar fi o tara ca marime cam a patra sau a cincea putere din UE. Este tara invizibila a UE, a afirmat Izsak Balazs. Liderul secuilor a folosit metafora unei tari invizibile care, dupa parerea sa, ar fi formata din peste 40 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene. Presedintele CNS a precizat ca deocamdata nu a lansat o un apel formal si oficial in acest sens, dar crede ca o astfel de alianta este posibila, intrucat toate regiunile autonome sau care doresc autonomia urmaresc introducerea unor reglementari cu privire la largirea si legiferarea unor drepturi minoritare. Suntem interesati toti de cuprinderea principiului ca toate popoarele Europei sunt egale, indiferent ca au propria lor tara sau daca traiesc in alta tara, in minoritate, a precizat Izsak, care a subliniat ca CNS se va prevala de un articol al Tratatului de la Lisabona referitor la initiativa cetateneasca.

      Articolul 11 al Tratatului de la Lisabona la alineatul (4) precizeaza ca la initiativa a cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale, o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicarii tratatelor. Izsak a declarat, inca din luna decembrie a anului trecut, ca din acest motiv se va initia o campanie de adunare a celor un milion de semnaturi din sapte state membre, insa numai dupa 12 luni de la intrarea in vigoare a normelor tratatului, adica dupa ianuarie 2012.

Sursa:  cotidianul  Zi de zi, nr. 1676 din  08.03.2011, autor  Sanda Vitelar

 

Comunicatul  Consiliului National Secuiesc (CNS),  privind vizita facuta in Ungaria, in perioada 17 - 21 februarie 2011

 

             Izsak Balazs, presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), a efectuat in perioada 17 - 21 februarie 2011 o vizita in Ungaria.

             Se stie faptul ca, CNS a facut public, inca la sfarsitul anului trecut, ca doreste sa se foloseasca de posibilitatile oferite de articolul 11 ale Tratatului de la Lisabona si initiaza o regula juridica la nivelul uniunii in vederea recunoasterii si reglementarii drepturilor comunitatilor nationale autohtone pe pamantul lor natal. Actualul drum a fost facut in primul rand in acest sens. In cadrul acesteia, delegatia s-a intalnit cu Harrach Peter, de la Partidul Popular Crestin Democrat (KDNP), respectiv cu Vona Gabor, conducatorul fractiunii Jobbik. De la amandoi a cerut ca, folosindu-se de legaturile lor internationale, sa ne ajute sa facem lobbi in vederea inaintarii proiectului regulii juridice ce trebuie inaintate, respectiv ca acasa in Ungaria sa-si asume un rol in strangerea de semnaturi ce va porni probabil in primavara viitoare. Totodata se afla in derulare pregatirea intalnirii cu conducatorii celorlalte grupuri de parlamentari din cadrul Parlamentului ungar.

      Un element important al acestui drum a fost, consultatia de specialitate ce s-a desfasurat sub egida Oficiului de Externe a Parlamentului si in cadrul careia delegatia a purtat tratative cu specialistii in domeniu, in privinta pregatirii si inaintarii proiectului regulii juridice. Deoarece este esential sa se elaboreze un proiect care sa castige un sprijin, atat in cercul cetatenilor alegatori, cat si a elitei politice, pentru ca initiativa sa fie una de succes.

      Intalnirile de la Kerepes si Vac s-au desfasurat in semnul consolidarii legaturii maghiar - ungare, iar in cadrul acestor intalniri delegatia a fost primita de primari continuand acel proces, inceput anul trecut, in cadrul caruia CNS creaza legaturi institutionale cu autoguvernari din tara mama. Acest lucru are o semnificatie deosebita, pentru ca creaza posibilitatea ca un cerc cat mai larg al reprezentantilor conducerilor locale din tara mama sa ajunga intr-o legatura directa cu CNS si sa devina sprijinitori ai autonomiei secuiesti. Tot din aceasi considerente au avut loc intalniri cu reprezentantii mai multor organizatii civile, printre acestia aflandu-se in mod special reprezentantii conducerii organizatiei Societatea pentru Tinutul Secuiesc, aflata in curs de inregistrare, formata la sfarsitul anului trecut si care are ca scop sprijinirea, in tara mama, a straduintelor autonomiste secuiesti.

     Sfantu Gheorghe, 22.02.2011, Biroul de Presa al CNS

 

III. Articole referitoare la adoptarea Legii statutului minoritatilor nationale

 

Partenerii maghiari de la guvernarea PD-L lupta pentru federalizarea Romaniei

      De ce nu ar putea si secuii sa aiba autonomie? Trebuie sa iesim in strada daca este necesar. Secuimea are nevoie de un model de tip catalan - a declarat recent vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes.

      Dincolo de gravitatea declaratiei liderului maghiar, urcat in aceasta functie a forumului european de guvernarea PD-L, ne surprinde lipsa de reactie a Guvernului Romaniei si, respectiv, a domnului presedinte Traian Basescu! Sa fie numai temerea ca UDMR se va retrage de la guvernare? Am simtit sau auzit oameni de rand, - adevarat, mai in varsta - care fie in gand, fie cu voce tare, reactivand sintagme cunoscute pentru romani: Cine-a indragit strainii, manca-i-ar inima cainii, Treceti batalioane romane Carpatii! s.a.

      Prea multe si frecvente manifestari care atenteaza la unitatea statului roman avem de cand ne conduc romanii din PD-L si maghiarii din UDMR! La intalnirea celor 300 de primari si consilieri maghiari de la Sf. Gheorghe, s-a hotarat ca limba maghiara sa devina limba oficiala, iar ziua de 15 martie, zi nationala in Tinutul Secuiesc. Aceasta hotarare adoptata in Consiliul National Secuiesc are in vedere judetele Harghita, Covasna si Mures. O astfel de hotarare luata democratic, cum spun liderii maghiari, este un atentat public la unitatea si caracterul national al Romaniei. Si manifestarile de la Miercurea Ciuc din ziua de 11 septembrie 2010, sub denumirea 70 de ani de la Dictatul de la Viena, insotite de toate simbolurile Ungariei, se incadreaza in aceeasi politica a pasilor marunti, iar acum, de cand liderii maghiari sunt la guvernare, pasii sunt mai mari si mai grabiti.

      In seara zilei de 28 septembrie a.c., pe indicatoarele de la granita localitatii Miercurea Ciuc au fost puse insemnele Tinutului Secuiesc, ca un exercitiu pentru aplicarea in viitor al programului liderilor maghiari. In prezent, liderii maghiari militeaza pentru aducerea pe ordinea de zi a Parlamentului a Legii Statutului minoritatilor. In acest proiect de lege, respectiv statutul minoritatilor, sunt cuprinse reglementari anticonstitutionale si antiromanesti: constituirea consiliilor nationale ale autoritatilor culturale, care ar avea drept atributii infiintarea sau desfiintarea de scoli, numirea sau demiterea directorilor unitatilor de invatamant si de cultura, elaborarea de programe scolare, initierea si promovarea de strategii de punere in valoare a patrimoniului cultural al minoritatilor etc. Legea regionalizarii cuprinde si o regiune propusa a fi formata din judetele Harghita, Covasna si Mures, adica o regiune alcatuita pe criterii etnice. Fara a banui ceva anume, la Senat aceasta lege a fost adoptata tacit. Urmeaza punerea ei in dezbatere la Camera Deputatilor, unde PD-L are majoritatea deputatilor, impreuna cu UDMR si UNPR.

      Multe controverse si chiar adversitati duse pana la amenintari a provocat adoptarea Legii educatiei nationale, lege care cuprinde reglementari transferate din Legea statutului minoritatilor. In acest proiect de lege care urmeaza sa fie adoptat prin asumarea raspunderii Guvernului sunt cuprinse privilegii pentru populatia maghiara privind finantarea, managementul din scolile cu elevi de etnie maghiara, privind programele si manualele scolare care vor fi aduse din Ungaria si respectiv predarea istoriei si geografiei in limba maghiara, in vreme ce limba romana va fi studiata ca limba straina.

      Participarea a 300 de maghiari din Romania la Budapesta in luna noiembrie a.c. pentru realizarea autonomiei Tinutului Secuiesc, manifestare desfasurata sub conducerea presedintelui Parlamentului Ungariei, reprezinta momentul cel mai grav in istoria relatiilor dintre statul roman si minoritatea maghiara in cei 20 de ani de la Revolutia din Decembrie 1989. Despre drepturile populatiei de romani din judetele Harghita, Covasna si Mures se intereseaza cineva din Guvernul Romaniei? In ce limba comunica in comunitatile locale, cum sunt reprezentati in consiliile locale si in primarii, in ce limba invata copiii romani la scoli, cum se exprima traditiile, datinile si obiceiurile populare romanesti etc.?

      La aniversarea a 92 de ani de la Actul Unirii de la 1 Decembrie, vicepresedintele Parlamentului European a declarat ca pentru maghiari ziua Nationala a Romaniei este zi de doliu. Cauza pentru care liderul maghiar Laszlo Tokes socoteste ziua de 1 Decembrie drept zi de doliu se datoreaza faptului ca atunci Ardealul a fost desprins de Ungaria! Oare ce fel de istorie a invatat acest lider maghiar care reprezinta Romania in Parlamentul European? Autoritatile politice de la guvernarea Romaniei n-au avut pana in prezent niciun fel de reactii. Avem in vedere Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor de Externe, Ambasada Romaniei de la Budapesta si alti indrituiti sa manifeste interes fata de caracterul unitar, national si indivizibil al Romaniei.

Sursa: cotidianul Crai Nou, nr. 5516 din  07.12.2010, autor  Petru Bejinariu

Deputatul PSD Horia Grama a depus 134 de amendamente la Legea Minoritatilor

      Parlamentarul covasnean atrage atentia asupra unor nereguli in actuala varianta a proiectului Statutului Minoritatilor  Presedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, sustine ca Legea Minoritatilor, in varianta actuala sustinuta de UDMR, este o lege caracterizata ca fiind buturuga care destructureaza juridic statul roman.

      Horia Grama a declarat ca, analizand continutul actual al legii precum si rapoartele institutiilor de specialitate - Ministerul Integrarii Europene, Academia Romana, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Comisia de la Venetia -, reiese ca pe fondul legii se incalca prevederi fundamentale din Constitutia Romaniei si prevederi ale tratatelor internationale privind drepturile minoritatilor, la care Romania este parte, avand ca efect destructurarea juridica a statului roman.

      Potrivit lui Horia Grama, legea dorita de UDMR a fi votata cat mai curand va avea ca efect principal desfiintarea caracterului national, unitar si indivizibil al Statului roman si va consacra drepturi colective ale minoritatilor introducand elemente statale noi precum Comunitatea Nationala a Minoritatii, Pamantul Natal al Comunitatii Maghiare si Autonomia Culturala a Minoritatilor Nationale.

      Prin continutul acestei legi se infiinteaza autoritati publice pe criterii etnice, fapt ce excede prevederilor constitutionale si totodata submineaza suveranitatea statului roman si principiul autonomiei autoritatilor locale: Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale. Legea va crea cadrul infaptuirii autonomiei teritoriale pe criterii etnice, iar institutiile si drepturile excedentare infiintate prin aceasta lege duc in mod vadit la discriminarea populatiei romanesti minoritare din judetele Covasna, Harghita si Mures, in vreme ce aplicarea ei va creea cadrul unor dispute si conflicte interetnice intre romani si maghiari, in judetele din Ardeal, a aratat Horia Grama, adaugand ca legea este mai degraba expresia intereselor economice si politice ale liderilor UDMR, decat ale intereselor minoritatilor.

      Horia Grama a mentionat ca doreste sa traga un semnal de alarma presedintelui Traian Basescu, premierului Emil Boc, parlamentarilor Romaniei, institutiilor competente ale statului roman, organizatiilor Societatii Civile romanesti, Bisericii Nationale Ortodoxe precum si reprezentantilor mass-media.

      Solicit tuturor celor la care am facut apel prin aceasta declaratie politica, implicarea activa in corectarea prevederilor excesive ale acestei legi, care aduc atingere interesului national si pacii sociale, incercand astfel sa elaboram o lege care sa prevada corect drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, a subliniat deputatul PSD, subliniind ca a depus 134 de amendamente la proiectul Statutului Minoritatilor.

      Deputatul PSD a atras atentia inca din urma cu doua saptamani ca se doreste o adoptare cat mai rapida a Legii Minoritatilor, acest lucru fiind cuprins in protocolul Coalitiei PDL - UDMR. Horia Grama a declarat, la acea vreme, ca desi Legea ar fi trebuit sa treaca pe la trei comisii, s-a grabit includerea sa doar in Comisia pentru Drepturile Omului, unde deputatul a cerut sa fie inclus tocmai pentru a asista la dezbaterile asupra acesteia.

Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 1490 din 28.03.2011, autor Monica Vajna

 

Horia Grama: Legea minoritatilor serveste interesele economice si politice ale UDMR, nu pe cele ale minoritatilor

      Presedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, a declarat vineri (25.03.2011), intr-o conferinta de presa, ca Legea Statutului minoritatilor nationale propusa de UDMR, aflata acum in dezbaterea Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, creeaza cadrul legislativ pentru destructurarea juridica a statului roman si pentru infaptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, avertizand ca adoptarea acesteia ar putea conduce la grave dispute interetnice indeosebi in Ardeal.

      Horia Grama a mentionat ca, dupa ce a analizat proiectul de lege in calitate de membru al comisiei mentionate, a realizat ca aceasta nu va aduce imbunatatiri esentiale in viata minoritatii maghiare si nici a celorlaltor etnii minoritare, in schimb serveste intereselor politice si economice ale liderilor UDMR, care prin institutiile autonomiei culturale pe care le vor infiinta isi vor consolida pozitiile de putere. Legea ataca direct caracterul national, unitar si indivizibil al statului roman, consacra drepturi colective ale minoritatilor, introducand elemente statale noi - precum comunitatea nationala a minoritatilor, pamant natal al comunitatii maghiare sau autonomia culturala a minoritatilor nationale - prevede infiintarea unor autoritati publice pe criterii etnice, care exced prevederile constitutionale, submineaza suveranitatea statului roman si intra in conflict direct cu principiile autonomiei locale, pentru ca nici o decizie nu se va putea lua fara binecuvantarea acestor consilii ale autonomiei culturale, a declarat Horia Grama.

      Deputatul PSD a subliniat ca vrea sa traga un semnal de alarma asupra gravitatii consecintelor adoptarii Statutului minoritatilor in forma propusa de UDMR si sa faca un apel catre presedintele Romaniei, premierul Emil Boc, catre membrii celor doua camere ale Parlamentului, catre institutiile statului, organizatiile civile si Biserica Ortodoxa Romana sa conlucreze pentru a corecta toate greselile si a scoate o lege a minoritatilor corecta, in concordanta cu Constitutia tarii si tratatele internationale, o lege care sa nu consacre drepturi colective menite sa lezeze majoritatea din aceasta tara. Grama a adaugat ca a depus 134 de amendamente la proiectul statutului minoritatilor.

Sursa: agentie de stiri Agerpres din 25.03.2011, autor  Oana Malina Negrea

 

UDMR forteaza adoptarea Statutului minoritatilor

             Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat in cadrul unui spectacol care a avut loc sambata seara in comuna clujeana Baciu, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni, care se aniverseaza pe 15 martie, ca aceasta sarbatoare este importanta deoarece aminteste, in fiecare an, de libertatile obtinute in urma Revolutiei de la 1848, dar si de cele castigate dupa Revolutia din 1989.Ziua de 15 martie este comemorata liber in Romania de 20 de ani. Pentru noi a fost normal sa arboram drapelul natiunii maghiare, iar comunitatea romana s-a obisnuit cu acest lucru, a spus presedintele UDMR, Kelemen Hunor. El a tinut un discurs in care a precizat ca maghiarii din Ardeal sunt uniti de scopuri comune, care ii fac sa mearga inainte si le dau speranta in viitor.

             De asemenea, liderul UDMR a mai declarat ca, potrivit protocolului semnat cu partidele aflate la guvernare, legea privind statutul minoritatilor ar urma sa fie adoptata in sesiunea parlamentara in curs. Protocolul de colaborare cu partidele de la guvernare stabileste prioritatile noastre legislative si guvernamentale si se refera atat la aspecte economice, cat si la reforma administrativa si largirea drepturilor minoritatilor nationale.  Am stabilit si cateva termene: pentru legea minoritatilor nationale - sesiunea de primavara din 2011, pentru Codul muncii - sesiunea de primavara 2011, a precizat Kelemen Hunor.

            De asemenea, el a subliniat ca termenele fixate in protocol nu vor fi depasite, daca exista majoritate. Nu in ultimul rand, liderul UDMR a precizat ca deja a stabilit un contact cu celelalte formatiuni politice ale maghiarilor din Romania si ca, dupa 15 martie, se vor aseza impreuna la dialog.

Sursa: cotidianul Cronica romana, nr. 5325 din 14.03.2011

 

Kelemen Hunor: Centrul UDMR se afla la Cluj

            In cadrul primei conferinta de presa a presedintelui UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, vineri, la Cluj, despre cele mai importante sarcini ale conducerii UDMR in perioada urmatoare.

      Sustin prima mea conferinta de presa la Cluj, deoarece centrul de comanda al Uniunii se afla in Transilvania, la Cluj. In aceasta cladire functioneaza in prezent Prezidiul Executiv, care se va transforma in Secretariat General, si de astazi aici va functiona si Cabinetul Presedintelui Uniunii, condus de secretarul de stat Nagy Zoltan, a anuntat presedintele UDMR, Kelemen Hunor la conferinta de presa sustinuta vineri.

      Kelemen Hunor a facut cunoscute pe scurt detaliile protocolului de colaborare semnat marti, la Palatul Parlamentului, mentionand ca in ce priveste legea statutului minoritatilor s-au si facut primii pasi, in sensul ca in conformitate cu hotararea Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati nationale va intocmi raportul privitor la lege. Totodata presedintele UDMR a informat presa despre cele mai importante actiuni si programe ale saptamanilor viitoare.

      Intre 11-12 martie se va desfasura la Budapesta, in organizarea Parlamentului Ungariei, Forumul Parlamentarilor Maghiari din Bazinul Carpatic, la care vor participa si deputatii si senatorii UDMR. Intentionez sa convoc in a treia saptamana a lunii martie Consiliul Economic care sprijina activitatea legislativa si executiva a UDMR. Intre 18-19 martie vom constitui Prezidiul Uniunii si in acel sfarsit de saptamana vom si tine prima sedinta. Inainte de aceasta voi convoca Consiliul Consultativ al Presedintilor Teritoriali, respectiv voi avea intalniri si cu reprezentantii platformelor din UDMR, deoarece conform noului statut relatiile cu acestea vor fi mult mai active - si-a expus proiectele imediate noul presedinte al UDMR.

      Kelemen Hunor a anuntat, de asemenea, ca la inceputul lunii aprilie C.R.U. va alege vicepresedintele politic si secretarul general al Uniunii, dupa care va demara amplul program numit Consultarea Transilvaniei.

Sursa:  www.rmdsz.ro din 06.03.2011

 

Legea minoritatilor, motiv de scandal in conducerea Camerei

      Biroul permanent al Camerei Deputatilor a decis, ieri, ca o singura comisie, respectiv cea privind drepturile omului, sa intocmeasca raportul la legea statutului minoritatilor nationale, opozitia contestand hotararea. S-a hotarat ca acest proiect de lege sa mearga pentru aviz pe fond la Comisia pentru drepturile omului, culte si drepturile minoritatilor nationale, iar pentru aviz la Comisia juridica, Comisia de cultura, Comisia de invatamant si Comisia pentru egalitate de sanse intre femei si barbati, a precizat secretarul Biroului permanent Dumitru Pardau (PDL). Decizia Biroului permanent este contestata, insa, de reprezentantii opozitiei, care considera ca ar fi fost indicat ca in cazul statutului minoritatilor nationale sa fie sesizate pentru raport fie comisia de cultura, fie cea de administratie. Cei din opozitie nu am fost de acord cu aceasta formulare ca raportul sa fie intocmit de o singura comisie, mai ales ca daca ne uitam in textul proiectului de lege obiectivele care se urmaresc nu se refera numai la drepturile minoritatilor in sensul drepturilor omului, ci la mult mai mult, de aceea cred ca era mult mai bine sa fie sesizata in fond o alta comisie, probabil Comisia de cultura, de administratie si Comisia pentru drepturile omului sa dea un aviz, a explicat liderul deputatilor PSD, Mircea Dusa, precizand ca decizia s-a luat cu cinci voturi favorabile. El a acuzat ca hotararea a fost luata in lipsa de cvorum, insa a admis ca regulamentul forului legislativ a fost modificat in sensul ca intrunirea cvorumului nu mai este o conditie in cazul Biroului permanent. Social-democratul a completat ca solicitarea Comisiei pentru drepturile omului de a fi sesizata pentru raport in cazul acestei legi a fost introdusa suplimentar pe ordinea de zi. El a subliniat ca opozitia nu contesta legea privind statutul minoritatilor nationale, ci doar prevederea referitoare la crearea de organisme paralele cu administratiile locale. Saptamana trecuta, Biroul Permanent a amanat solicitarea Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor privind urgentarea dezbaterilor asupra legii statutului minoritatilor nationale pentru ca liderii de grup sa discute pe marginea ei.

Sursa: cotidianul Cronica romana, nr. 5318 din  03.03.2011

 

Protocol contra tradarii: PDL s-a asigurat ca ramane la guvernare pana in 2012. Ce primesc, la schimb, UDMR, UNPR si grupul minoritatilor

      Liderii partidelor din coalitia aflata la putere au semnat miercuri, in Parlament, Protocolul de colaborare guvernamentala si parlamentara, care cuprinde prioritatile legislative ale celor patru formatiuni semnatare.

      Acesta este tot protocolul, iar in spatele lui nu se ascunde niciun alt document, nicio anexa a afirmat ministrul Dezvoltarii, Elena Udrea, imediat dupa momentul semnarii, uitand de existenta anexei care stabileste termenele de predare ale legilor importante la cheie.

      Anuntat de ceva vreme ca fiind borna de la care PDL si sustinatorii sai - UDMR, UNPR si Minorotatile nationale - vor pleca cu toate panzele sus spre noile campanii electorale ale lui 2012, protocolul puterii a fost, in cele din urma semnat, astazi, in Parlament. In esenta, documentul constituie asigurarea reciproca a celor doi actori importanti, PDL si UDMR ca-si vor sustine reciproc interesele. Maghiarii vor sa fie siguri ca Statutul minoritatilor si initiativa legislativa de reorganizare a celor opt regiuni de dezvoltare din Romania vor fi adoptate, iar PDL, ca va ramane la guvernare sprijinit de Uniune pana in 2012 si dupa. Celorlalte doua formatiuni li s-a dat satisfactie pe zone emergente fiindu-le incluse in protocol cateva proiecte de lege, precum Legea taxarii averilor foarte mari - UNPR - si Legea Holdingului - initiativa a grupului minoritatilor nationale.

      Protocolul a fost semnat de liderii celor patru formatiuni - premierul Emil Boc, noul lider al maghiarilor, Kelemen Hunor, presedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, si liderul grupului parlamentar al minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian. Toti patru au facut parte din echipele de negociatori care au perfectat continutul protocolului. Pe langa acestia, au mai participat la rundele de negocieri, demarate inca din 2010, Vasile Blaga, Elena Udrea, Traian Igas, Cristian Radulescu din partea PDL, Marko Bela si Verestoy Attila, din partea UDMR, Cristian Diaconescu, Marian Oprea si Eugen Nicolicea din partea UNPR. Potrivit unor surse care au participat la negocieri, discutiile au pastrat un ton ponderat, fiecare dintre reprezentantii formatiunilor politice semnatare sustinandu-si punctele de vedere pe proiectele de lege ale caror initiatori au fost.

      O data cu semnarea protocolului, PDL a castigat, in principiu, sustinere din partea aliatilor pana, cel putin, in 2016. Am fost impreuna la greu, am luat cele mai dificile masuri necesare acestei tari si nu am cazut prada populismului. Acum, tot aceasta coalitie va culege roadele politice ale acestor masuri dificile, aspre, pe care le-am luat si am pregatit aceasta crestere economica, a anuntat Boc ivirea zorilor prosperitatii pentru romani.

      Mai putin preocupat de culegerea roadelor politice, liderul maghiar, Kelemen Hunor, a precizat ca prioritatile UDMR din lista de titluri normative, stabilite prin protocol, sunt adoptarea Statutului minoritatilor si a Legii de reorganizare a regiunilor de dezvoltare din Romania, acestea fiind si castigurile extrem de importante al Uniunii Democrate a Maghiarilor. In planul doi, bonus la castigul mare, modificarea legislatiei electorale. Acestea au fost doua elemente foarte importante pentru noi, Statutul si reorganizarea regiunilor. Am stabilit si datele pentru adoptarea lor, primul urmand sa fie adoptat in aceasta sesiune, iar reorganizarea pana la finele lui 2012 a precizat Kelemen Hunor dupa semnarea protocolului.

      Nici UNPR nu a ramas cu mana goala in urma semnarii documentului, Gabriel Oprea declarandu-se ferm convins ca actuala formula guvernamentala va castiga alegerile din 2012. Ceea ce inseamna ca UNPR se simte in siguranta, prinsa la reverul coalitiei guvernamentale si spera sa ramana acolo si dupa alegerile de anul viitor.

      In final, un oarecare profit au avut si minoritatile nationale.  In urma negocierilor pe care le-am purtat cu colegii nostri maghiari pe Legea statutului, consideram ca a iesit o lege buna atat pentru ei cat si pentru noi toti a afirmat Varujan Bambuccian, la finalul ceremoniei.

Sursa: cotidianul Gandul, nr. 1802 din  03.03.2011, autori  Marian Sultanoiu/ Raul Florea

 

Liderii coalitiei guvernamentale au semnat protocolul de colaborare. Legea minoritatilor si cresterea pensiilor, in 2012, printre obiective

      Kelemen Hunor a declarat ca sustine ramanerea UDMR in guvernarea condusa de Emil Boc Liderii formatiunilor aflate la putere au semnat, miercuri, la Parlament, protocolul de colaborare parlamentara si guvernamentala.

      Protocolul prevede prelungirea colaborarii pana la finalul actualului mandat, respectiv pana in 2012. Printre obiectivele asumate prin acest protocol se numara: cresterea pensiilor, reforma constitutionala, modificarea legilor electorale sau adoptarea Statutului minoritatilor, precum si a taxei de solidaritate.

      Coalitia guvernamentala isi propune ca prin masurile promovate economia romaneasca sa aiba o crestere de 1,5%-2% la sfarsitul anului 2011 si de 4-4,5% la finele anului 2012 si isi asuma ca obiectiv politic si continuarea impreuna a guvernarii dupa anul 2012.

      In ceea ce priveste majorarea pensiilor, protocolul coalitiei prevede majorarea acestora in 2012 cu 100% din rata inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salariului mediu brut realizat pe anul precedent.

      Alte obictive asumate de partnerii de coalitie sunt: continuare reformei in domeniul sanatatii, implementarea reformelor prevazute in legea educatiei nationale adoptata in 2010, sustinerea legii privind taxa de solidaritatea si implementarea legislatiei privind controlul averilor mari, precum si implementarea cu prioritate de programe pentru combaterea saraciei si de integrare socio-economica a romilor.

      De asemenea, reprezentantii celor patru formatiuni politice doresc implementarea legii parteneriatului public-privat, continuarea platii aerieratelor generate de stat, restructurarea companiilor de stat, intarirea bursei de valori si vanzarea pe bursa a unor active ale statutului, precum si sustinerea programului de constructie de autostrazi cu accent pe coridorul 4 (Nadlac-Constanta), autostrada Transilvania si Bucuresti-Brasov, precum si implementare Programului national de dezvoltare a infrastructurii, informeaza Mediafax.

      Protocolul a fost semnat de catre presedintele PDL, premierul Emil Boc, presedintele UDMR, Kelemen Hunor, presedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, si liderul deputatilor minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian.

Sursa: cotidianul  Adevarul  din 02.03.2011     

PDL isi va asuma raspunderea miercuri, in fata UDMR, pe Legea Statutului minoritatilor

            Premierul Emil Boc a anuntat, luni, ca PDL va semna - cel mai probabil, miercuri - impreuna cu UDMR si celelalte formatiuni aflate la putere protocolul coalitiei de guvernare. La Congresul de la Oradea, maghiarii au declarat ca vor stabili termene concrete pentru adoptarea actelor normative prevazute in document, printre acestea aflandu-se Legea Statutului minoritatilor si Legea reorganizarii regiunilor de dezvoltare, extrem de importante pentru politicienii maghiari.

             Doar doua zile au mai ramas pana cand PDL va fi nevoit, in incercarea de a pastra la putere actuala formula politica, sa dea asigurari partenerilor unguri ca vor sustine in Parlament doua dintre legile extrem de importante pentru politica UDMR - Legea Statutului minoritatilor si Legea reorganizarii regiunilor de dezvoltare. Miercuri va fi semnat la Bucuresti protocolul coalitiei, care prevede, intre altele, termene exacte pana la care legile vor fi adoptate.

            Noul lider al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania, Kelemen Hunor, a declarat sambata pentru gandul ca, in opinia sa, cel mai important punct de pe agenda protocolului este Legea minoritatilor.

            Noi credem ca, daca exista vointa politica si majoritate parlamentara, aceasta lege poate si trebuie sa fie adoptata pana la sfarsitul lui 2011, cel mai tarziu, a precizat Hunor, care lasa sa se inteleaga ca UDMR nu va mai face niciun fel de compromis.

      Sper ca adoptarea sa se faca prin vot in Parlament, dar, daca nu merge, ne sta la dispozitie si calea asumarii raspunderii, ca o institutie constitutionala, a mai spus el.

      Proaspat alesul presedinte al UDMR s-a aratat foarte ferm in a conditiona adoptarea acestei legi de ramanerea la guvernare a formatiunii sale politice.

      Daca un anumit proiect, o anumita initiativa pica din aceasta agenda, fie din cauza PDL-ului, fie din cauza noastra, inseamna ca nu mai avem majoritate parlamentara.  Iar cand nu vom avea majoritate, in Parlament, pe un anumit punct din protocol, atunci, intr-adevar, guvernul nu mai are sustinere, a mai spus Hunor.

      Liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat referitor la aceste conditionari venite din partea UDMR ca era de asteptat o astfel de presiune.

      PDL depinde de UDMR, iar Uniunea nu putea pierde un astfel de moment. Nu e de vina cine cere, ramane insa de vazut ce va da PDL. si aici nu e vorba doar de Legea Statutului minoritatilor, ci si de cea a reorganizarii regiunilor, a precizat Ponta.

      Astazi, Uniunea Social-Liberala a semnat un protocol de colaborare cu cele cinci mari centrale sindicale - CNSLR - Fratia, BNS, Cartel ALFA, CSDR, Meridian - precum si cu trei mari structuri patronale - UGIR - 1903, CONPIROM si CPISC. Protocolul stabileste modalitati de sustinere reciproca a modificarilor legislatiei muncii si legislatiei economice. Printre semnatari se numara Victor Ponta, Crin Antonescu, Marius Petcu, Bogdan Hossu, Cezar Coraci, Adrian Izvoranu. Liderii de sindicat nu au fost in masura sa anunte daca si cati oameni ar putea participa la eventuale mitinguri organizate in ziua dezbaterii motiunii de cenzura depusa de opozitie impotriva guvernului, in conditiile in care acesta isi va asuma raspunderea pe Codul Muncii, in data de 8 martie.

Sursa: cotidianul Gandul, nr. 1800 din  01.03.2011, autor  Marian Sultanoiu

 

Interviu la radio Europa FM :  invitat: Kelemen Hunor, lider UDMR

          D. Barbu:  Forta de mobilizare a UDMR este pe o agenda  a identitatii, a unui plus de autonomie, de responsabilitate, in contextul comunitatii politice care se numeste Romania comunitatii maghiare.

      K. Hunor:  Noi am facut sondaje si am vazut ca  oamenii, de fiecare data cand sunt intrebati daca vor autonomie culturala, autonomie teritoriala sau orice alta chestiune mai mica in privinta pastrarii identitatii nationale, atunci raspunsul este da, dorim.  Abordarea trebuie sa fie in asa fel incat sa dai raspunsuri credibile si aplicabile la problemele cotidiene si la problemele legate de calitatea vietii, dar, in acelasi timp, sa nu uiti nicio clipa de preocuparea comunitatii privind identitatea nationala, pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale.  Strategia noastra politica difera foarte mult fata de celelalte partide politice. Daca noi nu am da raspunsuri legate de identitate, atunci de ce ar vota maghiarul cu UDMR?  Abordarea noastra va fi mult mai nuantata si in continuare si diferita fata de abordarile partidelor politice doctrinare.  Noi am avut un sondaj, nu l-am facut public.  Cand am intrebat de participarea noastra la guvernare, aproximativ 70%  au spus da, trebuie sa ramaneti la Guvern.  Noi suntem undeva la 74-75%, care este un procent foarte important, comparativ cu restul societatii. De aceea, eu sunt increzator si am convingerea ca, printr-o abordare corecta, sincera, deschisa si directa, putem mobiliza comunitatea si electoratul nostru si putem explica de ce e bine sa mearga la vot si sa voteze cu UDMR.

      D. Barbu:  Dincolo de masurile economice, aveti  doua chestiuni care fac puntea intre sarcina de a guverna si sarcina de a promova identitatea, Legea minoritatilor  si al doilea punct este acel plus de autonomie, de descentralizare,  care va trebui sa ia in calcul si specificul acelor regiuni ale tarii in care comunitatea maghiara e majoritara.

      K. Hunor: Statutul minoritatilor a fost pregatit scris, discutat, dezbatut in Guvernul Tariceanu.  Am facut si noi compromisurile noastre in Coalitie, in Parlament si eu cred ca, in acest moment, nu mai exista argumente noi, nici pro, nici contra.  Daca PNL a fost cinstit si corect in 2005-2006-2007,  in privinta Legii minoritatii nationale, atunci si acum ar trebui sa fie consecvent.  Daca nu exista o majoritate in acest moment pentru acest proiect, atunci vom avea o problema. 

      D. Barbu:  Daca se intampla sa nu treaca in dezbaterea parlamentara sau sa simta primul ministru Boc ca nu va trece?

      K. Hunor: Eu cred ca nu vom ajunge la asumare.  Nu am simtit in acest moment o reticenta fata de acest proiect, chiar daca vom semna protocolul in aceasta saptamana, protocolul va contine si acest punct in ceea ce priveste prioritatile legislative. Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare este un alt proiect foarte important, dar aici este interesul tuturor partidelor, fiindca in actuala formula, aceste regiuni sunt nefunctionale, nu sunt in stare sa atraga fonduri, in plus, sunt regiuni sau judete  care nu au nimic in comun.  Vrancea cu Constanta.  De obicei, daca exista intr-o regiune de dezvoltare zone mult mai puternic dezvoltate decat celelalte zone, atunci decalajul va creste. 

      D. Barbu: Sunteti la fel de optimist in privinta substantei pe care urmeaza sa o primeasca regiunile de dezvoltare ca si in privinta statutului minoritatilor?

      K. Hunor: Nu. Aici va fi o dezbatere mult mai dificila dar este in interesul societatii romanesti sa reorganizam acest regim de dezvoltare.

Sursa: postul  de radio Europa FM  din 28.02.2011, autor  Daniel Barbu

Interviu realizat de Baranyi Laszlo cu Kelemen Hunor, presedintele  UDMR:

      Kelemen Hunor: In ultimii 21 de ani UDMR a stiut sa pastreze reprezentanta politica si de fiecare data a putut obtine votul, increderea maghiarilor din Ardeal. Acest lucru inseamna ca, este o organizatie puternica si trebuie sa ramana o organizatie puternica. As dori ca Uniunea sa fie construita ulterior in asa fel incat sa fie o Uniune deschisa, primitoare. Toti oamenii care vor sa faca ceva pentru problema maghiara au loc in aceasta organizatie si ii asteptam pe toti oamenii care doresc sa fie partasii activi ai UDMR. Dorim sa construim o Uniune de care sunt mandri maghiarii din Romania, sunt mandri pentru ca le reprezinta interesele autentic, repede, bine, eficient. De o asemenea Uniune sunt interesat, pot promite ca o asemenea Uniune puternica va avea un presedinte puternic.

      Baranyi Laszlo: Nu a parut doar un gest de politete faptul ca, presedintii partidelor parlamentare din Romania au fost prezenti aici. UDMR se afla si astazi in situatia ca, practic poate decide cu cine doreste sa guverneze. Cedati ademenirii opozitiei?

      Kelemen Hunor: In acest moment nu avem nici un motiv sa renuntam la aceasta coalitie si acest lucru nu ar insemna ca daca am renunta ar guverna opozitia. Deci aceste lucruri sunt intotdeauna mult mai nuantate. In 2010 aceasta colaborare cu PD-L a functionat bine. In 2010 respectarea coalitiei, care este foarte importanta pentru noi, a avut loc conform asteptarilor noastre. Legea invatamantului este ultima initiativa legislativa, guvernamentala care a fost adoptata de Parlament si eu cred ca, in 2011, 2012 daca ne respectam reciproc, daca putem obtine adoptarea programelor comune, atunci trebuie sa ducem mai departe aceasta coalitie. Aici avem legea minoritatilor, proiectul de lege referitor la divizarea regiunilor, toate sunt probleme care au nevoie de majoritatea parlamentara si eu cred ca vom cuprinde aceste prioritati pe ordinea de zi din 2011 si am speranta ca va exista si majoritatea parlamentara pentru acest lucru. Daca nu, atunci vom discuta... daca se va ivi o situatie in care nu putem obtine adoptarea acestor proiecte.

      Baranyi Laszlo: D-voastra ati afirmat ca doriti sa revigorati solidaritatea maghiara. Fata de acest lucru, nici nu l-ati invitat la Congres pe Tokes Laszlo, presedintele Consiliului National Maghiar din Ardeal (EMNT - CNMA). Nu este contradictoriu acest lucru?

      Kelemen Hunor: Tokes Laszlo, precum nu a trebuit sa fiu invitat nici eu, deoarece conform statutului nostru, cel care este parlamentar, europarlamentar este din oficiu delegat al congresului. Delegatii congresului nu au primit invitatie separata cu dedicatie, legata cu fundita. Bineinteles revigorarea, umplerea cu continut a Forumului Consultativ Maghiar este pentru mine o prioritate, am mai spus acest lucru si incepem concilierile. Cred ca, scopul comun este ca reprezentanta politica a maghiarimi din Romania sa fie puternica.

      Baranyi Laszlo: Mai devreme ati ajuns la un acord principial cu EMNT, respectiv ca, constituiti impreuna Consiliul Autonomiei Culturale.

      Kelemen Hunor: In acest moment raspunsul meu este ca, vom constitui Consiliul Autonomiei Culturale. A existat o perioada cand am planificat sa-l constituim impreuna. Acest lucru nu a luat fiinta din anumite motive in 2008, 2009, respectiv dupa 2009, dupa congresul de la Cluj Napoca. In momentul in care UDMR a decis ca va constitui acest lucru, atunci pana in toamna acesta va si functiona. Evident acest lucru nu inseamna ca, nu vom putea purta concilieri in aceasta problema.

      Baranyi Laszlo: Congresul a adoptat un regulament de baza care infiinteaza mai multe nivele de luare a deciziilor. De exemplu, ia fiinta o presedintie unionala care este mai popular decat Consiliul Permanent anterior. Nu va este teama ca aceste multe structuri ii va indeparta mai mult pe lideri de alegatorii UDMR?

      Kelemen Hunor: Nu structurile ii indeparteaza pe lideri de alegatori. Structurile exista pentru dezvoltarea luarii deciziilor si fiecare comunitate sa fie partasa deciziei lor. Nu structurile ii indeparteaza pe politicieni de alegatori, ci atitudinea politicienilor. Politicianul trebuie sa adreseze sincer alegatorilor, cetatenilor si sa poarte dialog, sa dea mana cu cetatenii. Structura nu are nimic de-a face cu acest lucru.

      Baranyi Laszlo: Pe cine ati desemnat vicepresedinte politic si care vor fi sarcinile sale?

      Kelemen Hunor: Voi spune exact acest lucru, insa stiti, deoarece nu am facut un secret din acest lucru. Urmatorul CRU il alege pe secretarul general si presedintele politic. Conform statutului presedintele ii incredinteaza sarcini. Rolurile, sferele de competenta ale fostului presedinte executiv au fost impartite in doua. Atat s-a intamplat. Deoarece pana acum presedintele executiv s-a ocupat de probleme politice si organizationale. Acum secretarul general se ocupa de problemele organizationale, asigura functionarea organizatiei, in timp ce vicepresedintele politic indeplineste, ajuta, in baza insarcinarii, in problemele politice. Din acest punct de vedere as dori sa linistesc pe toata lumea ca presedintele Uniunii va fi unul puternic si nu altcineva va conduce, va reprezenta Uniunea. Acest lucru va fi indeplinit de presedintele Uniunii si de acum inainte.

      Baranyi Laszlo: Ce relatii aveti cu guvernul ungar si asupra caror relatii insistati?

      Kelemen Hunor: Eu cred ca, interesul nostru comun este fim in relatie stransa si de parteneriat cu guvernul ungar, cu partidele de guvernamant si cred ca, exista toate posibilitatile in acest sens. Suntem interesati de faptul ca, guvernul ungar, Ungaria sa fie puternica pe paleta internationala. Suntem interesati ca maghiarimea din Ardeal sa aiba o reprezentanta politica puternica si in acest sens este interesat si guvernul ungar.

Sursa: postul de televiziune Duna TV din 27.02.2011, autor  Baranyi Laszlo     

Proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale

     Unul dintre subiectele aflate in dezbaterea mediilor politice romanesti vizeaza faptul ca UDMR va reactiva in perioada urmatoare proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale. Acest proiect de act normativ se afla de peste doi ani la Camera Deputatilor, dupa ce, in prealabil, a fost respins in Senat din cauza lipsei de cvorum. Printre prevederile statutului se numara unele care ar genera premisele crearii de regiuni autonome pe criterii etnice, precum si posibilitatea aparitiei unor autoritati paralele celor ale statului roman. Un exemplu in acest sens il reprezinta desfiintarea consiliilor autoritatii de autonomie culturala si conferirea acestora a statutului de autoritati ale administratiei publice. Unul dintre liderii UDMR, Kelemen Hunor, a sustinut recent faptul ca proiectul de lege are avizul Comisiei de la Venetia, precum si acceptul guvernarii din perioada 2007-2008 si a sustinut ca se impune un asemenea cadru legal, care ar servi tuturor minoritatilor. Va prezentam opiniile unor politicieni si reprezentanti ai sindicatelor din Brasov asupra aspectelor mentionate. 

     Trebuie o lege a minoritatilor, dar conforma cerintelor UE!

     Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor - deputat PD-L: Cred ca trebuie o lege a minoritatilor, dar conforma cerintelor Uniunii Europene. Minoritatile din Romania pot avea drepturi asemenea celor conferite de legislatia europeana, dar nu sunt de acord cu impartiri pe regiuni pe criterii etnice. In plus, as mentiona faptul ca o formatiune, chiar daca este la guvernare, nu poate forta! Nu poate spune nimeni ca in Romania nu exista si ca nu sunt respectate drepturile minoritatilor.

     Sunt cateva chestiuni delicate

     Gabriel Andronache, deputat PD-L: Este un proiect de lege aflat in dezbatere de mai multa vreme. Acum este dezbatut la Comisia pentru Drepturile Omului si la cea Juridica din Camera Deputatilor. Sunt cateva puncte delicate, pe care le vom analiza cu atentie si le vom formula de o asemenea maniera incat sa fie eliminate eventuale tensiuni, suspiciuni si controverse! Insa, acest cadru legal trebuie definitivat, fiindca adoptarea lui treneaza de peste 5 ani. 

     Este o lege necesara!

     Attila Kovacs, liderul UDMR Brasov: Este vorba despre o lege pe care ne-am propus sa o adoptam inca din guvernarea 2004-2008 cand, din pacate, nu am reusit. Este un act normativ necesar si care ar regla o serie de chestiuni care privesc toate minoritatile din Romania, nu doar pe cea maghiara. Este o lege necesara si care se inscrie in politica europeana.

     Totul pana la integritatea teritoriala!

     Gabriel Tita, deputat UNPR: Din punctul meu de vedere, este bine sa avem o lege a minoritatilor, fiindca astfel ar fi bine definite o serie de chestiuni care acum isca tot felul de controverse. Insa, sunt aspecte care trebuie bine analizate, deoarece vizeaza aspecte legate de autonomia teritoriala si de imparteli pe criterii etnice, lucru care nu poate fi acceptat! Trebuie sa ne conformam normelor si modelului european, dar totul pana la integritatea teritoriala.

     Nu vom fi de acord cu autonomia teritoriala

     Constantin Nita, deputat PSD: Nu vom fi de acord niciodata cu autonomia teritoriala! Intelegem o deschidere si o autonomie la nivel cultural, al unor institutii si servicii, dar nu una teritoriala pe criterii etnice. Asa ceva nu are corespondent in nici un stat al Uniunii Europene! PSD nu va accepta sa isi dea girul unui asemenea act normativ si se va opune pe toate caile legale pe care le detine.    

     O chestiune care trebuie reglementata

     Mihai Dontu, deputat PNL: Este o chestiune care trebuie reglementata, dar in conformitate cu normele internationale si ale Uniunii Europene. Trebuie tinut cont, insa, si de realitatile istorice si culturale din Romania. In aceste conditii, un astfel de cadru legislativ va fi benefic atat minoritatilor, cat si societatii romanesti!.    

     Sunt cereri care pot duce la ruperea tarii!

     Ion Dinita, liderul PC Brasov: Din pacate, la noi legea se face teoretic, iar in final transpar interesele! Sunt de acord ca trebuie sa acordam minoritatilor conlocuitoare toate drepturile normale si legitime, pentru ca suntem europeni. Dar, sa nu se dea curs unor cereri aberante! Sunt si cereri care pot duce la ruperea tarii!.    

     Nu sunt de acord!

     Gheorghe Apostu, presedintele BNS Brasov: Au pornit de la a dori autonomie culturala, iar acum vor autonomie teritoriala! Nu sunt de acord! De la 1600 am luptat pentru unitate, iar acum suntem pe cale sa acceptam dezbinarea si faramitarea. Cred ca minoritatile au in Romania mai multe drepturi decat romanii, fiindca beneficiaza de suplimente. Sunt convins ca este vorba doar despre scenarii ale liderilor politici ai minoritatilor, deoarece omul de rand nu are nici un fel de legatura cu cererile din acest proiect de lege.

Sursa: cotidianul Transilvania expres din 21.02.2011

 

Legea statutului minoritatilor: Start!

      La sedinta de ieri, 7 februarie, a Consiliului Coalitiei si reprezentantii minoritatilor nationale au urgentat inceperea dezbaterii proiectului privind Legea statutului minoritatilor.

      Aprobarea legii figureaza si in proiectul protocolului de colaborare intre partidele guvernamentale, care se asteapta sa fie semnat in curand, si, conform politicianului UDMR, s-a reusit sa se creeze conditiile ca dezbaterea legii sa aiba loc in aceasta sesiune parlamentara.  Marton Arpad inca nu stie cand va avea loc dezbaterea legii, insa acesta a declarat ca punerea din nou pe ordinea zilei a legii trebuie decisa de presedintii celor trei comisii parlamentare. Insa avem si alte posibilitati ca legea sa fie repusa pe ordinea zilei, a declarat parlamentarul, nespecificand care ar fi acele posibilitati.

      Conform lui Marton Arpad, capitolul referitor la infiintarea consiliilor autonomiei culturale poate sa devina un subiect de dezbateri in coalitie. Trebuie sa ajungem la o intelegere in aceasta privinta cu presedintii de partide. Asemenea consilii au fost create recent si in Serbia, a declarat parlamentarul.

      La propunerea consiliilor, parlamentul, guvernul si autoritatile administrative vor putea aproba legi cu ajutorul carora se va transfera la Consiliul National al Autonomiei Culturale competentele proprii referitoare exercitarea drepturilor privind pastrarea identitatii etnice, culturale si lingvistice ale minoritatilor nationale.

     Conform legii, Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale vor fi autoritati administrative autonome care vor dispune de personalitate juridica.

Sursa: cotidianul  Uj Magyar Szo din 08.02.2011

 

UDMR solicita garantii

       Pe lista prioritatilor Guvernului se afla si Legea statutului minoritatilor, Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare pentru care insista UDMR, a declarat publicatiei noastre parlamentarul UDMR Mate Andras Levente, in contextul in care in sesiunea de primavara, Guvernul va inainta Parlamentului nu mai putin de 70 de noi proiecte de legi. 

      Dupa cum se stie, Legea statutului minoritatilor este tergiversata in Parlament din 2005; Senatul a respins-o, iar in Camera Deputatilor a fost blocata la comisii. In aceasta sesiune parlamentara, UDMR doreste sa primeasca garantii in sensul ca in aceasta sesiune vor fi aprobate legile initiate de uniune, motiv pentru care solicita semnarea unui protocol de colaborare cu PD-L.

      Borbely Laszlo, presedintele executiv al UDMR, a declarat ca se doreste ca protocolul de colaborare sa fie semnat cel tarziu pana la sfarsitul lunii februarie, acest protocol continand si masurile de stimulare a economiei planificate de catre Cabinet. Coalitia guvernamentala trebuie sa demonstreze ca este durabila, a declarat politicianul UDMR.

      Dupa cum se stie, politicienii UDMR si ai PD-L au discutat inca de anul trecut despre Legea statutului minoritatilor, insa nu au ajuns la un numitor comun in privinta capitolului referitor la autonomia culturala.

      Olosz va fi schimbat cu Mate?

      In primele zile ale acestei sesiuni parlamentare, in cadrul celor doua fractiuni ale UDMR vor avea loc noi alegeri in functii. Publicatia noastra a aflat ca scaunul lui Olosz Gergely, liderul fractiunii UDMR, se clatina la Camera Deputatilor, functie pentru care concureaza si Mate Andras.  Avem nevoie de un lider de grup care sa nu este slugarnic, a declarat publicatiei noastre un parlamentar UDMR, care a dorit sa-si pastreze anonimatul si care nu a dorit sa-si exprime obiectiile fata de persoana lui Olosz Gergely.

      Conform informatiilor pe care le detinem, nu este de asteptat ca la conducerea fractiunii senatoriale a UDMR sa aiba loc schimbari. Fekete Szabo Andras, actualul lider al fractiunii senatoriale a UDMR, a declarat publicatiei noastre ca isi asuma si in continuare functia daca la sedinta de azi a fractiunii i se va acorda incredere pentru viitor.  

      Legea statutului minoritatilor va fi aprobata in vara?

      Guvernul va solicita Parlamentului ca pana in luna iunie sa fie aprobata Legea statutului minoritatilor. Aceasta lege a fost initiata in 2005.  Kelemen Hunor, ministrul culturii a declarat ca printre prioritatile UDMR pentru perioada 2011-2012 se afla Legea statutului minoritatilor si Legea reorganizarii regiunilor de dezvoltare.

Sursa: cotidianul Uj Magyar Szo din 01.02.2011      

 

Iuliu Winkler: Statutul minoritatilor, prioritate a UDMR in aceasta sesiune parlamentara

 

     Prioritatea UDMR pentru aceasta sesiune parlamentara o reprezinta reluarea dezbaterilor pe marginea legilor statutului minoritatilor si a dezvoltarii regionale, a declarat Iuliu Winkler, presedintele filialei judetene Hunedoara a UDMR, in cadrul unei conferinte de presa, care a avut loc la Deva.

      Referindu-se la Legea statutului minoritatilor, Iuliu Winkler a afirmat ca aceasta reprezinta o restanta de vointa politica din partea mai multor coalitii de guvernare si a Parlamentului Romaniei. Aceasta lege nu este conceputa pentru o singura minoritate, ci pentru toate cele 13 comunitati etnice recunoscute oficial in Romania. Legea vine si statueaza chestiuni in domeniul invatamantului, al culturii si al pastrarii traditiilor, a aratat liderul UDMR Hunedoara.

      In ceea ce priveste Legea dezvoltarii regionale, Iuliu Winkler considera ca fara o reforma in acest sector, Romania nu-si va putea indeplini eficient rolul in Uniunea Europeana. Sunt doar 7 procente consumate din totalul fondurilor europene disponibile in patru ani din cei sapte pentru care avem alocate 31 de miliarde de euro.  Chiar daca ne mobilizam si dublam aceste procente, 14% consum de fonduri europene nu este suficient, a spus deputatul european.

Sursa: www.iuliuwinkler.ro din 15.01.2011

 

                        IV. Articole  si studii  cu privire  la regionalizarea Romaniei

 

Reimpartim Romania?

      In istoria sa milenara teritoriul actual al Romaniei a fost mai mereu impartit. Dacii erau impartiti in triburi. Romanii au impartit teritoriul cucerit in provincii. Au aparut in zorii Evului Mediu cnezatele, tarile urmate de voievodate si principate. Incet, incet, cu perseverenta, romani au reusit sa se uneasca totusi desavarsind procesul unificarii la 1 Decembrie 1918. Credeam ca lucrurile s-au lamurit, dar se pare ca nu este asa. De 21 de ani, periodic, in functie de interesele politice ale partidelor aflate la guvernare ni se spune ca Romania trebuie reimpartita. Ba judetele sunt prea mici si nu permit, draga Doamne, accesarea optima a fondurilor europene (de-ar fi asta marea problema din pricina careia gradul nostru de absorbtie nu a ajuns nici la 10 la suta, dar este doar o scuza pentru impotenta!), ba maghiarii cer autonomia teritoriala. Acum suntem din nou in faza accentuarii eforturilor in directia autonomiei teritoriale, dar mascate sub grija pentru impulsionarea dezvoltarii economice. Sa nu uitam ca liderii radicali ai maghiarimii nu au ezitat sa afirme ca independenta provinciei Kosovo este un model de urmat. Chiar daca foloseste mijloace si declaratii mai moderate Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania are ca obiectiv obtinerea autonomiei teritoriale. in contextul acestei afirmatii recursul istoric de la inceputul acestor randuri si apelul la 1 Decembrie 1918 nu este unul intamplator.

      Ieri a fost semnat la Bucuresti Protocolul de colaborare guvernamentala si parlamentara intre formatiunile politice din interiorul Coalitiei aflate la guvernare. Protocolul este o foaie de parcurs care stipuleaza proiectele legislative care trebuie adoptate si termenele limita pentru aceasta. Printre proiecte se numara Legea Statutului Minoritatilor Nationale care ar trebui adoptata pana la sfarsitul acestei sesiuni parlamentare si Legea de reorganizare a regiunilor Romaniei, din punct de vedere economic, lege depusa de UDMR si care a trecut prin aprobare tacita prin Senat, proiect care ar trebui finalizat pana in 2012. Proiectul de reimpartire a Romaniei depus de UDMR, desi se declara ca avand scopul dezvoltarii economice este suspect daca studiem modul in care se solicita impartirea. Sunt prevazute cinci macroregiuni de dezvoltare care cuprind 16 microregiuni. Una dintre aceste microregiuni este formata din judetele Covasna, Harghita si Mures, copiind teritoriul vechii Regiuni Autonome Maghiare, la randul sau constituita pe conturul vechilor Scaune Secuiesti. Sunt limpezi motivele economice ale impartirii propuse de UDMR. Daca un anumit proiect, o anumita initiativa pica din aceasta agenda, fie din cauza PDL-ului, fie din cauza noastra, inseamna ca nu mai avem majoritate parlamentara. Iar cand nu vom avea majoritate, in Parlament, pe un anumit punct din protocol, atunci, intr-adevar, guvernul nu mai are sustinere, a decretat noul lider al UDMR, Kelemen Hunor. E limpede ca PDL este intre ciocan si nicovala? Fara UDMR majoritatea parlamentara dispare si odata cu ea guvernarea Emil Boc. Cat de mult mai conteaza asigurarile date de primul ministru Emil Boc conform caruia reorganizarea Romaniei este necesara dar fara landuri si regiuni cu continut etnic?

Sursa: cotidianul Unirea din 03.03.2011, autor  Anca Dinica

Regiunile Romaniei nu corespund noilor provocari ale perioadei bugetare europene

 

      In data de 11.11.2010 a avut loc o intalnire a europarlamentarului Winkler Gyula cu un grup de studenti de la Catedra de Administratie din cadrul Universitatii Corvinus din Budapesta. Cei 41 de studenti invata, la Bruxelles, aspecte referitoare la functionarea institutiilor europene, ajungand astfel in Parlamentul European. In discutiile avute cu studentii, Winkler Gyula a vorbit acestora despre activitatea sa politica, de europarlamentar. Acesta considera ca rolul pe care il au europarlamentarii maghiari din Ardeal in Parlamentul European este unul deosebit, deoarece sunt membrii natiunii maghiare, au obtinut mandatul in Romania, insa de la maghiarii ardeleni. Este normal ca cea mai importanta parte a activitatii lor politice sa o constituie, si aici, la Bruxelles, reprezentarea intereselor comunitatii maghiare din Romania, crearea instrumentelor de validare juridica a aspectelor legate de problemele minoritare, completandu-se si activitatea politica pe care o desfasoara UDMR in Parlamentul de la Bucuresti - a spus Winkler Gyula.

      Winkler a amintit de faptul ca presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a precizat ca la elaborarea politicilor de dezvoltare regionala se vor lua in considerare doua principii importante: valoarea adaugata la fondurile utilizate sa fie cat mai mare; alocarea de fonduri nationale si regionale pentru suplimentarea celor europene. Romania nu corespunde nici uneia dintre aceste principii, deoarece in lipsa unor competente administrative, nici regiunile nu sunt capabile sa elaboreze proiecte care sa creeze valoare adaugata si in acelasi timp, nu dispun de un buget propriu. UDMR ar fi dorit sa evite aceasta situatie, atunci cand a inaintat la Bucuresti legea privind reorganizarea regiunilor, insa, din pacate, politica romaneasca nu a reactionat favorabil. Una dintre directiile dezbaterilor privind necesitatea unei reforme administrative ar fi ca regiunile sa dobandeasca competente administrative, in defavoarea competentelor decizionale centralizate - a opinat europarlamentarul..

Sursa: www.rmdsz.ro  din 11.11.2010

 

UDMR, indecisa in privinta modului de reimpartire administrativa a Romaniei

      Presedintele UDMR, Marko Bela, a sustinut ca UDMR nu a analizat deocamdata posibilitatea transformarii regiunilor de dezvoltare economica in regiuni administrative, a Precizarea a fost facuta in contextul in care ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a afirmat, intr-o postare pe blogul personal, ca reimpartirea administrativa a Romaniei ar putea avea loc dupa anul 2013 si ca cea mai buna varianta ar fi, in opinia sa, impartirea pe regiuni de dezvoltare. UDMR, cel putin pana in acest moment, nu a propus transformarea regiunilor de dezvoltare economica in regiuni administrative si, daca cineva s-ar gandi la acest lucru, ar trebui sa aiba raspuns si la o alta intrebare: daca ar ramane judetele si am mai avea un nivel administrativ sau daca am desfiinta judetele si am trece la regiuni, a spus liderul UDMR. Marko Bela spune ca nu a citit textul semnat de Elena Udrea, dar a reamintit ca UDMR are un proiect de reorganizare a regiunilor de dezvoltare economica. In Romania sunt opt regiuni. Noi afirmam ca sunt foarte putine, sunt prea mari, nu sunt coerente, nu exista o coeziune in cadrul acestor regiuni si in loc de cele 8 regiuni am avea nevoie de 15-16, a explicat el. Presedintele UDMR a reamintit ca, saptamana trecuta, a avut o intalnire cu presedintii organizatiilor teritoriale ale formatiunii, fiind abordate teme precum legea minoritatilor si propunerea de a relua discutiile despre reorganizarea regiunilor de dezvoltare.

     Liderul UDMR a mentionat ca proiectul de lege al Uniunii nu propune in acest moment atributii in plus sau puteri administrative in cazul acestor regiuni de dezvoltare economica. Deci, se poate sa ne gandim la niste regiuni administrative, dar acest lucru trebuie foarte serios discutat. Intr-adevar, actualele judete nu din toate punctele de vedere sunt potrivite. Ele au fost constituite in 1968, deci a mai trecut putin timp de atunci, a precizat Marko Bela.

     Sursa: cotidianul Cronica romana din 16.09.2010

 

O atare propunere trimite la trecutul apropiat Regiunile de dezvoltare sau de destramare

 

      Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns - prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei - la pretentiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler si Stalin privind Ardealul romanesc.

      Regiunile de dezvoltare conform Legii nr.315/2004 1) Nord-Est, cu judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui 2) Sud-Est, cu judetele Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea si Constanta 3) Sud-Muntenia, cu judetele Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Calarasi 4) Sud-Vest Oltenia, cu judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj si Olt 5) Vest, cu judetele Timis, Caras Severin, Hunedoara si Arad 6) Nord-Vest, cu judetele Bihor, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures si Satu Mare 7) Centru, cu judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov 8)Bucuresti-Ilfov, cu Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov

      Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unitatilor teritoriale de statistica (NUTS). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede cel putin trei niveluri ierarhice de detaliere, bazate pe componenta teritoriala actuala a regiunilor de nivel NUTS 3. Articolul 2 al Regulamentului precizeaza: NUTS este un nomenclator ierarhic cu 3 nivele de unitati teritoriale si anume - NUTS 1, NUTS 2 si NUTS 3. Definirea acestor unitati teritoriale se bazeaza in principal pe unitatile administrative existente in statele membre (articolul 3 din Regulament). Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de pragurile demografice (minimum si maximum). Astfel, NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori; NUTS 2 800.000 pana la 3 milioane si NUTS 3 150.000 pana la 800.000.

      HARTA 2 - Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009 01 - Botosani, Suceava; 02 - Bacau, Iasi, Neamt, Vaslui; 03 - Braila, Buzau, Galati, Vrancea; 04 - Constanta, Tulcea; 05 - Bucuresti; 06 - Calarasi, Ialomita, Ilfov; 07 - Giurgiu, Teleorman; 08 - Dolj, Mehedinti, Olt; 09 - Gorj, Valcea; 10 - Arges, Dambovita, Prahova; 11 - Arad, Caras Severin, Timisoara; 12 - Alba, Hunedoara; 13 - Sibiu, Brasov; 14 - Covasna, Harghita, Mures; 15 - Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures; 16 - Bihor, Salaj, Satu Mare.

      16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare

      Pornind de la aceste aspecte, Guvernul Roman a initiat si Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004), stabilidu-se astfel opt regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I). Propunerea consta in formarea a 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare, in locul celor 8 existente in prezent. Expunerea de motive nu explica de ce impartirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui inlocuita. Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumera cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unitatilor componente, unde insa denumirea judet nu apare nicaieri. Disparitia judetelor pare sugerata si de explicatia unuia din initiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezinta o faza intermediara spre cele cinci macroregiuni, obligatorii in 2013. Explicatia nu face nici o mentiune despre existenta in continuare a judetelor. Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de initiatorii UDMR, sunt aratate in Harta nr. 2. Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiasi initiatori, sunt reprezentate in Harta nr. 3. Initiatorii doreau ca impartirea in 16 regiuni sa intre repede in vigoare, la 1 ianuarie 2011.

      Regiune autonoma maghiara

      In martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul sa nu faca parte din aceeasi regiune de dezvoltare cu judetul Timis si sa se alature judetelor Bihor, Satu Mare si Salaj cu care se aseamana mai mult din punct de vedere economic sau cultural. Este astfel reconstituita teritorial fosta Regiune autonoma maghiara din anii 1952-1958 (vezi Hartile nr. 2 si 4), numita acum Regiunea de dezvoltare nr. 143. O atare propunere trimite la trecutul apropiat. Se recomanda compararea macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena in august 1940 (Harta 5 de comparat cu Harta 4). Partea ungara a propus celei romane impartirea Transilvaniei intre cele doua state, conform cu cele aratate in Harta nr. 6. Macroregiunea propusa in 2009 este, cu mici diferente, aceeasi cu propunerea din august 1940.

      Cele 5 macroregiuni propuse prin initiativa UDMR din 2009 : I. Moldova toata, plus Braila si Buzau II. De la Tulcea si Constanta si pana la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei si Olteniei) pana la Dunare, inclusiv Bucurestii III. Partea de nord a Munteniei si Olteniei (Prahova, Dambovita, Arges, Valcea si Gorj) IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov) V. Partea de Nord si Est a Transilvaniei, de la Covasna si Harghita a pana in Bihor, Satu Mare si Maramures

      Se poate interpreta ca este o simpla coincidenta. Se poate interpreta si altfel. Evenimente relativ recente au demonstrat ca nu este prea complicat sa se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul sustinut al mass-media internationale. Noul stat recunoscut de o seama de guverne este un model ce poate fi, in anume imprejurari, invocat si pus in practica.

      O atitudine cel putin curioasa

      Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) si Comisia pentru administratie publica sa dea aviz negativ, iar Senatul sa adopte propunerea prin aprobare tacita? Se pare ca lucrul a fost posibil printr-o manevra de procedura initiata de un lider al majoritatii din Senat. O atitudine cel putin curioasa. In concluzie, o propunere de impartire a Romaniei pe regiuni a trecut de una dintre Camere fara sa fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie in public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national. Cand regimul trecut a renuntat, in1968, la impartirea in raioane si regiuni (dupa model sovietic), propunerea de revenire la judete a fost publicata in presa, cu harta respectiva, spre dezbatere publica. Iar definitivarea, atunci, in 1968, a tinut seama si de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a doua judete: Braila siGalati (initial era prevazut un singur judet, cu ambele orase dunarene). Intr-un sistem cu mai multe partide si libertatea mass-media o asemenea propunere - constituirea regiunilor de dezvoltare - cu consecinte ce pot duce foarte departe trece pe tacute, pe furis, ascunsa opiniei publice.

Sursa: cotidianul Cuvantul libertatii  din 23.03.2011, autor  Marga Bulugean

 

Regionalizarea Romaniei

      Din 2012 o noua impartire administrativ-teritoriala

     Conducatori obsedati de redesenat si personalizat tara

     Fagarasul de la Tara, la Regiune, Judet si apoi o banala localitate

      La inceputul acestui an, presedintele Traian Basescu le-a pus din nou in vedere ministrilor ca vrea sa faca o noua impartire administrativa pe motiv ca sint prea multe judete si ca s-ar cheltui bani mai putini pe administratie. Presedintele a argumentat ca aceasta masura ar reduce birocratia si ar eficientiza derularea proiectelor de dezvoltare. Povestea nu e deloc noua si reprezinta una dintre metehnele comune ale conducatorilor rupti de realitate si/sau absolutisti, obsedati de personalizarea tarii pe care o conduc. Exemplele din istorie sint destule, chiar si in cea recenta.

      Impartirea pe regiuni postcomunista, are la baza o idee a UDMR-ului, partid obsedat de autonomia maghiarilor. Oamenii politici de la Nastase, la Vadim Tudor si Basescu au rezonat si ei, chiar daca din altfel de interese. Pentru zona Fagarasului, inglobarea intr-o noua regiune nu inseamna decit un nou pas spre indepartarea de vremurile cind constituia o tara, o regiune si ulterior un judet.

      Aglomerari de sate in zona Fagarasului

      Proiectul privind reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei a intrat in dezbaterea Senatului. Este un proiect destul de controversat, care ii nemultumeste pe reprezentantii administratiilor locale din teritoriu. "Dupa ce legea va intra in vigoare, prefectul va stabili centrele de comuna, urmand ca, normal, celelalte comune sa devina sate si sa se alipeasca unde doresc cetatenii, organizandu-se si un referendum in acest sens. Primarii si consilierii locali din comunele care se vor desfiinta vor disparea. Prin urmare, nu se vor mai plati salarii, ceea ce inseamna ca vor ramane mai multi bani de investitii, este explicatia oficiala a initiatorului, un parlamentar PDL de Alba. In prezent, in Romania sint 2.630 comune, din care 2.102 au sub 5.000 de locuitori. Asta inseamna ca, potrivit proiectului, cele 2.102 comune ar deveni sate arondate unor localitati mai mari. Nu ar mai avea primari, viceprimari, consilieri si nici buget propriu. Ar depinde de asa-numitele centre de comune pe care le-ar stabili prefectul. In proiect se mentioneaza ca primarul comunei de care vor apartine viitoarele sate isi va desemna cate un reprezentant pentru fiecare sat arondat, persoana care ar uma sa emita diverse adeverinte si sa centralizeze problemele cetatenilor.

      In ceea ce priveste orasele si municipiile, din 317 cate exista in prezent, 117 au sub 10.0001 locuitori, deci ar trebui sa devina comune, potrivit proiectului. Alte aproape 60 (municipii) au sub 50.0001 locuitori, deci ar trebui sa devina orase. In proiect se prevede ca noua structura administrativ-teritoriala ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2012 (daca proiectul va fi aprobat), deci in anul alegerilor locale si parlamentare.

      Daca acest proiect se va aproba, in Tara Fagarasului ar exista modificari substantiale. Fagarasul n-ar mai fi municipiu ci ar deveni oras intrucit are sub 50.001 locuitori. Victoria ar deveni comuna intrucit are mai putin de 10.001 locuitori. Nicio comuna nu are peste 5.001 locuitori pentru a-si pastra acest statut, satele se vor grupa in jurul unor localitati mai mari.

      Opt regiuni de dezvoltare

      In afara de impartirea pe judete, Romania este impartita si in opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fara a avea capacitati administrative. Regiunile de dezvoltare se refera la subdiviziile regionale ale Romaniei creeate in 1998 si sint folosite in special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regionala. Regiunile de dezvoltare nu sint unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei, numite dupa pozitia geografica in tara, sint: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucuresti si Ilfov. Regiunea Nord-Est (Moldova), cuprinde judetele: Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau si Vaslui.

      Regiunea Vest (Apuseana) cuprinde judetele: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis.

      Regiunea Nord-Vest (Somesana) cuprinde judetele: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj.

      Regiunea Centru (Muresana) cuprinde judetele: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov.

      Regiunea Sud-Est (Dunarea de Jos) cuprinde judetele: Tulcea, Vrancea, Galati, Braila, Buzau si Constanta.

      Regiunea Sud (Muntenia) cuprinde judetele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman.

      Regiunea Bucuresti-Ilfov cuprinde municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.

      Regiunea Sud-Vest (Oltenia) cuprinde judetele: Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt si Dolj.

      Propuneri pentru noua reimpartire

      Exista mai multe propuneri pentru noua reimpartire a Romaniei. Unele din aceste proiecte pornesc de la judetele si regiunile de dezvoltare economica de astazi; altele isi propun sa reintroduca judetele istorice in limite cat mai apropiate de situatia de dinainte de 1950; exista si propuneri care reintroduc regiunile, printre care una autonoma, asemanatoare cu cele care au existat in anii 1951-1968.

      In cazul revenirii la o situatie apropiata de cea anterioara anului 1950, judetele ar fi grupate in 9-15 regiuni bazate pe criterii istorice si economice. Acestea vor fi la randul lor organizate in macroregiuni. O alta propunere facuta de UDMR este bazata pe 15 euro-regiuni, dintre care una autonoma cu majoritate etnica maghiara, formata din actualele judete Mures, Harghita si Covasna. Cele 15 euro-regiuni ar fi grupate in 5 macroregiuni.

      Proiect analizat deja de guvern

      Ministerul Administratiei si Internelor va face studii sa vada cum trebuie sa reorganizeze administrativ - teritorial Romania si ce orase si comune ar trebui sa dispara de pe harta. "Ministerul Administratiei are in vedere elaborarea unor analize si studii privind problematica reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, inclusiv prin demararea unor proiecte finantate prin Programul Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative, care sa poata fundamenta viitoarele decizii in acest domeniu a spus ministrul Traian Igas in documentul transmis Parlamentului. Parlamentarii analizeaza un proiect care prevede desfiintarea a 60% dintre comune si 30% dintre orase. Potrivit datelor guvernamentale, localitatile din Romania au datorii de peste aproximativ 2,6 miliarde de euro. In timp ce unii primari au contractat credite de pe piata libera, altii au facut credit de eurobonduri sau au imprumutat bani de la bancile europene.

      In timp ce la noi, statul aloca bani de la bugetul central pentru autoritatile locale care intra in incapacitate de plata, in alte tari, primariile cu datorii prea mari, care nu reusesc sa-si plateasca nici macar cheltuielile curente, sint desfiintate. De exemplu, in SUA legislatia prevede ca orasele care nu-si mai pot plati cheltuielile curente vor intra in faliment, adica vor disparea.

      Doua comune noi in Tara Fagarasului

      Orasele si comunele din Romania s-au inmultit in ultimii 20 de ani, iar in unele zone taxele si impozitele strinse de la oameni nu ajung nici pentru a plati salariile functionarilor din primarii. In ultimii opt ani au aparut peste 200 de localitati, orase si comune. Numarul de orase a crescut de la 265 la 320, iar cel de comune de la 2.686 la 2.860. In aceasta perioada in Tara Fagarasului s-au reinfiintat doua noi comune, Dragus si Sambata de Sus. MAI a demarat deja procedurile pentru o reorganizare administrativa, urmind ca impartirea sa fie facuta in functie de numarul de locuitori. Factorii decizionali sustin ca alegerile din 2012 se vor desfasura dupa noua structura administrativ-teritoriala.

      Obsedati de redesenat harti

      Ultimul din istoria Romaniei care s-a jucat de-a desenatorul de tara a fost Nicolae Ceausescu, care a ramas pina la moarte in suflet cu uimirea pe care a avut-o cind a mers prima data in Bucuresti si a vazut cladiri inalte. A crezut ca bunastarea inseamna sa locuiesti la bloc si dupa ce a devenit presedinte a mutat aproape un popor intreg in blocuri. In planurile lui Traian Basescu, judetele dispar si sint inlocuite de regiuni pentru ca "ha, ha, ha"" nu suna bine judetul Ardeal, ... ha, ha, ha. Interesant este ca si Adrian Nastase a avut aceeasi obsesie cind era prim-ministru. Motivul sau era ca "nu stiu, impartirea administrativa este veche, desigur; judetele astea sint de la Decebal si Traian, fireste. Sint prea vechi. Ceea ce nu parea sa stie Nastase este ca judetele provin cam de la 1400 in Tara Romaneasca si de la 1500 in Moldova, unde se numeau tinuturi. Si Nicolae Ceausescu a venit cu o noua organizare administrativa, cind era mai tinar, in 1968. O noua harta care modifica fundamental harta pe care o trasase cu 20 de ani inainte mentorul sau, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Partea buna a fost reinstituirea judetelor. Inainte de el, Carol al II-lea a trasat, in 1938, la instaurarea dictaturii sale personale o noua harta administrativa. Peste gard, Vladimir Voronin a aruncat la cos judetele abia revenite in zona dupa independenta Republicii Moldova din 1991 si a reinstaurat raioanele, de sorginte sovietica. Si mai la est, Vladimir Putin, cand era presedinte, a introdus o supra-structura teritoriala intre republica autonoma/tinut/regiune si federatie. In orice caz, in prezent avem 41 de judete si municipiul Bucuresti, care are, in ochii guvernului, rang de judet, fiindu-i alocat un post de prefect. Ultimul judet (re)creat este Ilfov, redus de Nicolae Ceausescu in 1981 la dimensiuni minimale si transformat in bratul rural-agricol al capitalei, sub titulatura de trista amintire "Sectorul Agricol Ilfov (SAI).

      Unirea lui Cuza a impus judetele

      Pina la reforma lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, judetele si tinuturile din "Principatele Unite Moldova si Tara Romaneasca erau mai mult niste simple zone de impartire a unei fasc icule de putere. Nu trebuie uitat ca, pina in perioada moderna, voievodatele corespundeau ducatelor din vestul continentului, nu regatului. Astfel, in Tara Romaneasca, din feudalism pina la 1864, judetele erau conduse de un jude (uneori doi juzi simultan...), apoi de capitan de judet sau ispravnic. In Moldova, tinuturile erau conduse de pircalabi, deveniti apoi ispravnici. Atributiile lor erau militare, judecatoresti si administrative. In 1864, tinuturile din Moldova sint redenumite judete, precum in Tara Romaneasca si apar Consiliile Judetene. Judetele vechiului regat au functionat in aceasta forma (cu citeva modificari ale legii administratiei) pina in 1925, la urmatoarea reforma administrativa cu implicatii structurale. In Transilvania, voievodatele romanilor sint ocupate succesiv de regatul maghiar incepind cu anului 900, fiind inlocuite apoi cu comitatele maghiare. In prezent, transpunerea in teritoriu a voievodatelor de secol X ar fi total disproportionata. Fara accente nationalist-sovine, mai ales dupa o mie de ani, nu trebuie uitat ca romanii aveau voievodate si in teritoriul dintre Tisa si Dunare. De altfel, primul voievodat cazut sub loviturile maghiarilor a fost cel al lui Salanus, nume izbitor de latin, ce conducea un teritoriu aflat fix intre Tisa si Dunare, in partea sudica a pustei; nu este mentionat in cartile de istorie romanesti, dar apare in "Gesta Hungarorum.

      Vecinii, intre comitate, land-uri si gubernii

      Comitatele maghiare au suferit numeroase modificari, atit in perioada Regatului Ungariei de pina la Mohacs (900-1526), cit si in perioada vasalitatii fata de Turcia a principatului Transilvania (1571-1711), dar si in perioada apartenentei directe la Austria (1711-1867). Ultimele modificari ale comitatelor au avut loc dupa instaurarea monarhiei dualiste in Imperiu si includerea Transilvaniei in noul regat al Ungariei, membru al Austro-Ungariei. Statul se numea Austro-Ungaria, in timp ce statele componente erau Imperiul Austriei, Regatul Ungariei (ce includea Regatul Croatia Slavonia) si orasul liber Fiume. In timp ce Ungaria era impartita in zeci de comitate, Austria era impartita in landuri (ca si acum), dintre care unul era "Bukowina. In limba romana, termenul de "land se traducea prin "tara a coroanei. Peste Prut, Basarabia, preluata de la Moldova in 1812, facind abstractie de scurta prezenta a judetelor din sud inapoi in Moldova pina la 1878, teritoriul a facut parte din gubernia Novorosiisk. Intre 24 ianuarie-27 martie 1918, in teritoriul desprins din Rusia a existat Republica Democratica Moldoveneasca.

      Regele Carol, adeptul tinuturilor ca suprastructuri

      In 1938, regele Carol al II-lea isi impune dictatura personala. In perioada absolutismului carlist, democratia parlamentara se restringe la un Consiliu de Coroana largit, in timp ce pluripartitismul se reduce la Frontul Renasterii Nationale, partidul personal al regelui. Dupa modelul german din epoca (restructurarea administrativa a landurilor in gau-uri), Carol al II-lea impune o modificare a hartii administrative dupa bunul plac. Astfel, tinuturile reapar, dar de data aceasta nu doar in Moldova si nici nu inlocuiesc judetele ci devin o suprastructura intre judet si stat, deposedand judetul de o parte din putere. Nu trebuie uitat faptul ca in perioada interbelica mai exista si plasa, o forma administrativa intre judet si comuna. Rupturile teritoriale din vara lui 1940 pun capat regimului de parada al lui Carol al II-lea. In a doua sa domnie, regele Mihai elimina tinuturile si reda judetelor forta administrativa, sigur, in teritoriul restrans al perioadei 1940-1941. In rastimp, Ungaria reorganizeaza Transilvania de Nord preluata de la Romania, alaturi de celelalte teritorii anexate de la vecini.

      Rusia si teritoriile -momeala

      In perioada interbelica, la Est, URSS a dus continuu o politica de recuperare a "teritoriilor strabune pierdute, dupa cum spunea propaganda sovietica. Teritoriile erau cele pe care Rusia le-a pierdut, iar Rusia Sovietica, apoi URSS, nu le avea in administrare. Acestea erau: Finlanda (in granitele interbelice), Estonia, Letonia, Lituania, partea Poloniei provenita de la Rusia dupa refacerea tarii si Basarabia. Pe hartile sovietice, aceste teritorii apareau hasurate in mod aparte, cu mentiunea ca se afla "temporar sub ocupatie straina. Propaganda sovietica s-a extins si in administratie, istoria consemnind aparitia unor RSS (Republici Sovietice Socialiste) la granita cu un stat vizat, in scopul agitarii populatiei de o anumita etnie din tara respectiva si incitarea la "unirea cu RSS respectiva, dupa ce URSS va veni sa ii "elibereze de sub jugul capitalist. Astfel, pentru tinta Finlanda a fost creata momeala numita RSS Carela, pentru tinta Polonia a fost creata momeala RSS Bielorusa, iar pentru tinta Basarabia a fost creata RSSA Moldoveneasca. Republica Sovietica Socialista Autonoma Moloveneasca ocupa doar o fisie din teritoriul dintre Nistru si Bug, locuit de romani. Intre 1941-1944, in per ioada "razboiului impotriva comunismului cum era denumit in Romania conflictul cu URSS, judetele trec Nistrul, iar Transnistria reintra dupa circa 450 de ani in administratie romaneasca.

      Regiuni si raioane

      Intre 1941-1944, harta Romaniei a aratat un pic mai ciudat decit ne-am obisnuit. Dupa terminarea razboiului si instaurarea regimului comunist, Romania pierde impartirea din perioada democratica, deoarece judetele erau "prea vechi . Dispar cele 58 de judete ramase dupa razboi, cu tot cu cele 424 de plasi si 6.276 de comune rurale si urbane, in favoarea celor 28 de regiuni compuse din 177 de raioane, 148 de orase si 4.052 de comune. In 1952, prin comasari, in scopul reducerii cheltuielilor cu administratia numarul de regiuni se reduce la 18, aparind ca element de noutate Regiunea Autonoma Maghiara in zona Mures-Harghita-Covasna. Intre 1956-1960 a fost o perioada intermediara in care singurele modificari au fost disparitia regiunilor Arad (unita cu Timisoara in Regiunea Banat) si Birlad (impartita intre Bacau, Iasi si Galati). In 1960, se reduce iarasi numarul de regiuni, la 16 (URSS avea nevoie de mai multe resurse din tarile ocupate), iar Regiunea Autonoma Maghiara devine Regiunea Mures-Autonoma Maghiara. Pentru a se reveni la judetele traditionale a fost nevoie ca la putere sa vina comunistii din factiunea lui Nicolae Ceausescu, cu o constiinta mai mult nationala si mai putin aservita URSS. Astfel ca, in 1968 a fost vehiculat urmatorul proiect, al celor 35 de judete. In final, se accepta o varianta cu 39 de judete, destul de asemanatoare cu harta de astazi, numai ca judetul Ilfov era foarte extins. Impartirea a fost valabila intre 1968-1981, dupa care judetul Ilfov a fost redimensionat si i s-a dat numele de "Sectorul Agricol Ilfov. Au aparut judetele Giurgiu (mostenitorul vechiului judet Vlasca) si Calarasi (complet nou). Ultimul ocupa jumatatea sudica din Ialomita si o bucata din Ilfov, in timp ce Ialomita a muscat si ea ceva din Iflov.

      Probleme cu Basarabia

      Cea mai la indemina solutie actuala ar fi revenirea la judetele interbelice, de dinainte de aparitia regiunilor. In plus, regiunile istorice au diferente de dezvoltare, economice si sociale intre ele, in unele cazuri chiar educationale si in toate cazurile de grai. Aparitia unei unitati administrative intre judet si stat ar fi benefica, fie ea si regiune/provincie, dar cu conditia unor atributii clar definite si cu pastrarea judetului. In cazul unor modificari ale granitelor care ar duce la integrarea Republicii Moldova in Romania, particularitatile acestui teritoriu pot fi pastrate prin crearea unei noi regiuni/provincii care sa poarte denumirea istorica de Basarabia, dar care sa acopere teritoriul R. Moldova dintre Prut si Nistru.

      Cu probleme mult mai mari decit teritoriul aflat sub administratia efectiva a guvernului de la Chisinau este spatiul dintre Nistru si actuala granita a R. Moldova cu Ucraina, acolo unde nu se suprapune acestui fluviu, spatiu in care activeaza, nerecunoscuta de nimeni, Republica Moldoveneasca Transnistreana, mai pe scurt Transnistria. Atit din motive actuale evidente (spatiu situat in afara legii, exercitarea unei democratii de parada si criminalizarea excesiva la practic toate nivelurile administratiei de la Tiraspol), cit si din motive istorice (administrarea de facto a teritoriului de catre voievodatul Moldova in urma cu 500 de ani, dar cel mai recent exemplu este administratia romaneasca a Transnistriei din perioada 1941-1944), se impune crearea celei mai estice regiuni/provincii a unei astfel de Romanii largite sub numele de Transnistria, impartita la rindul ei in judetele din 1941-1944, pe teritoriile care nu sint in Ucraina. Partile de judet (ca in cazul judetului Durostor) se includ in judetele vecine. Ar rezulta astfel trei judete acolo, de la nord la sud: Ribnita, Dubasari si Tiraspol.

      Provincii autonome

      Eventuala integrare a R. Moldova aduce o alta problema, cea a UTA Gagauzia. Avand in vedere faptul ca acest spatiu nu are istorie, solutia ar fi un referendum la nivelul fiecarei localitati din Gagauzia actuala (procent minim de rezultat favorabil 55%, ca in cazul referendumului pentru independenta Muntenegrului, pentru eliminarea situatilor limita aduse de o majoritate de 50%+1 vot), pentru a se observa exact ce localitate doreste sa fie integrata judetului istoric (implicit regiunii/provinciei Basarabia) si care doreste sa ramina in structura actuala. Cum Constitutia Romaniei nu permite (si nici Constitutia din 1923 nu a permis) autonomia, nu ramine decit ca Gagauzia sa fie considerata o alta regiune/provincie. Pe acelasi principiu trebuie procedat si in Tinutului Secuiesc. Asta daca un referendum la nivel de localitate ar hotari infiintarea regiunii/provinciei Secuime. Pentru restul teritoriilor care au facut parte din Romania intre 1918-1940, solutia ar putea fi reconfigurarea judetelor interbelice si integrarea in regiunea/provincia istorice (Bucovina pentru Bucovina de Nord, Moldova pentru Herta, Basarabia pentru Bugeac, Transnistria pentru Transnistria detinuta in prezent de Ucraina, Dobrogea pentru Cadrilater).

      De la Terra Blachorum la Judetul Fagaras

      Tara Fagarasului este un tinut istoric din Transilvania, cu centrul in cetatea medievala Fagaras. In 1876 teritoriul Tarii Fagarasului a fost organizat in comitatul Fagaras, unitatea administrativa precursoare a judetului Fagaras. Odata cu instaurarea regimului comunist in Romania, Tinutul Fagaras a fost impartit intre judetele Brasov si Sibiu. Populatia sa romaneasca a utilizat prevalent, din evul mediu timpuriu si pana in prezent, denominatia geografica, desemnind teritoriul sub numele Tara Oltului. Sinonimul sau german poarta denumirea Altland. Cronologic sint o serie de apelative care enunta realitati etnologice din Tara Oltului. Toate aceste denumiri sint compuse din numele formei de organizare teritorial-administrativa si din etnonimul maghiar atribuit romanilor. Aceste denominatii sint evocate in documente emise in anii 1222 (Terra Blacorum), 1224 (Silva Blacorum) si 1252 (Terra Olacorum). Regionimul Tara Fagarasului este ceva mai recent si dateaza din prima jumatatea secolului al XIV-lea. Aceasta denominatie deriva din numele asezarii Fagaras, devenita abia in prima jumatate a secolului al XIV-lea centrul politico-administrativ al acestui tinut. Prima atestare documentara a regionimului Tara Fagarasului dateaza din anul 1372. Acreditarea si impunerea acestui regionim in constiinta colectiva s-au produs intre secolele XVI-XVII.

      Nasterea unei tari

      Cucerirea Daciei de catre romani (106 d. Chr.) aduce cu sine modificari importante si in habitatul Tarii Fagarasului, populatia tinutului cuprins intre Olt si Muntii Fagaras fiind, in parte, evacuata la nordul riului, iar zona inchisa si supravegheata, spre est prin castrul de la Rasnov (Cumidava), iar spre vest prin castrul de la Turnu Rosu (Caput Stenarum). Dupa retragerea administratiei romane la sudul Dunarii de Jos (271 d. Chr.), o parte a populatiei evacuata revine la sudul Oltului, in Tara Fagarasului. Penuria descoperirilor arheologice din secolele urmatoare ar putea fi explicata prin retragea populatiei localnice in zonele inalte si ferite ale Tarii Fagarasului, determinata de pericolul reprezentat de popoarele migratoare. Aceasta discontinuitate majora de locuire este intrerupta cu incepere din secolul al VIII-lea, perioada in care sint datate cateva monede bizantine si diverse urme de locuire. Continuitatea de existenta a populatiei romanizate in Tara Fagarasului este confirmata insa de izvoarele toponimice. Avansarea spre Carpatii Meridionali, granita naturala a Transilvaniei, si stabilirea temporara, timp de citeva decenii, a hotarelor Regatului Ungariei pe malul nordic al Oltului se produce in prima jumatate a secolului al XII-lea. Linia granitei statale a fost marcata de palisade si de o serie de cetati de pamint, dintre care doar cetatea maghiara de la Ungra, datata la mijlocul secolului al XII-lea, a fost cercetata sistematic pana in prezent. Ridicarea cetatii de pamint de la Fagaras, pe la mijlocul secolului al XII-lea, constituie o prima etapa in procesul aservirii Tarii Fagarasului. Ocuparea completa a teritoriului si includerea sa in interiorul granitelor statului maghiar s-au produs in ultima treime a veacului al XII-lea. Citeva decenii mai tirziu, in primii ani ai secolului al XIII-lea, apar si primele informatii scrise, provenite din cancelaria regala maghiara, cu privire la cuprinsul Tarii Fagarasului.

      Marire si decadere

      Tara Fagarasului a fost o unitate administrativa a Regatului Ungariei inca din secolul al XV-lea. Dupa 1691 regiunea a facut parte din "fundus regius, teritoriu organizat ca zona de frontiera imperiala. Comitatul Fagaras a fost infiintat in 1876, cind structura administrativa a Transilvaniei a fost schimbata. Cu aceasta ocazie s-au desfiintat tinuturile imperiale graniceresti si autonomiile sasilor si secuilor. In 1918, urmata fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alaturi de intreaga Transilvanie istorica, a devenit parte a Romaniei. Comitatul Fagaras se invecina la vest cu Comitatul Sibiu (Szeben), la nord cu Comitatul Tarnava Mare (Nagy-Kukullo) si la est cu Comitatul Brasov (Brasso). In partea de sud, acest comitat forma granita intre Regatul Ungariei si Regatul Romaniei. Raul Olt forma o mare parte din granita nordica a comitatului. Muntii Carpati formau limita sudica a comitatului. Suprafata comitatului, in 1910, era de 2.433 km2, incluzand suprafetele de apa. Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, teritoriul acestui comitat a fost inclus in judetul Fagaras. Teritoriul Comitatului Fagaras se regaseste azi in judetele Brasov si Sibiu (partea de vest). Inainte de Unirea Transilvaniei cu Romania, orasul Fagarasul era centrul administrativ al comitatului Fagaras, iar in perioada interbelica orasul a fost resedinta judetului Fagaras, o noua unitate administrativa din Regatul Romaniei. Se invecina la nord cu judetul Tarnava-Mare, la vest cu judetul Sibiu, la est cu judetul Brasov, iar la sud cu judetele Arges si Muscel. Judetul Fagaras cuprindea Plasa Arpasu de Jos, Plasa Cincu, Plasa Fagaras si Plasa Sercaia. Judetul a fost desfiintat odata cu reforma administrativa din 6 septembrie 1950. In urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, facuta dupa model sovietic, au fost desfiintate judetele si infiintate regiunile si raioanele, Fagarasul apartinind raionului Stalin. In 17 februarie 1968 s-a revenit la impartirea administrativ-teritoriala in judete, insa judetul Fagaras nu a fost reinfiintat.

Sursa:  cotidianul Monitorul Expres  din 28.01.2011 

 

UDMR si extremistii isi vara iar coada in regionalizarea Romaniei

      Romania nu mai corespunde, ca organizare administrativ-teritoriala, criteriilor Uniunii Europene. De fapt, UE a livrat politici comunitare corespunzatoare modelelor administrative existente in Europa. Cu judetele noastre, nu avem acces la anumite fonduri europene, se spune, parteneriatul fiind posibil de la anumite structuri teritoriale in sus. Din cauza aceasta, de 20 de ani, s-au inventat regiunile de dezvoltare, notiunea de grup de producatori, asociatii intercomunitare, poluri de dezvoltare etc. Pe de alta parte, vorbind despre descentralizare - eu, una, m-am saturat de vorbe - se pare ca judetele nu sunt suficiente pentru a prelua inclusiv resursele financiare, pe langa autonomii de tot soiul, mai mult sau mai putin viabile, in functie de cat au dorit cercurile politice si de interese sa cedeze. De aceea ar trebui o noua forma de reorganizare administrativ-teritoriala, denumita, pe scurt, regiuni si, inflamativ, regionalizare.

      In numele implinirii unor imperative europene - eu zic ca evolutia insasi ne obliga la abordari noi - multe romanisme am inventat. De exemplu, chiar nu cunosc vreun beneficiu adus de organizarea celor 8 regiuni de dezvoltare, in afara de crearea unor structuri bugetare suplimentare. Pe urma, s-a spus ca nu putem adera la UE daca nu avem un anumit procent de populatie urbana. Si ne-am apucat, intre anii 2000-2004, sa facem referendumuri de transformare a unor comune in orase, de includere a altora in raza administrativ - teritoriala a oraselor si, treaca-merga de de la noi, am faramitat comunele mai mult, prin infiintarea altora noi. In Prahova, comunelor li s-au adaugat inca patru noi (Batrani, Olari, Cocorastii Colt si Vadu Sapat), iar in cateva, locuitorii au fost de acord sa devina orase (Floresti, Filipestii de Padure etc), chestiune care nu s-a intamplat nici astazi, desi localnicii asa ceva au votat la referendum. Gura Vitioarei ar fi trebuit, pe jumatate, sa treaca de Valeni, lasand Fagetul comuna de sine statatoare, iar Teisanii au stricat planul, refuzand sa devina satelitul orasului. Acelasi lucru s-a intamplat cu zona metropolitana, Bucovul neacceptand statutul de cartier. In schimb, Paulestii si Barcanestii au votat da, insa nici in ziua de azi nu s-a intamplat nimic. Intr-un fel, am crezut, dupa felul nostru de a fi, ca vom pacali, cu o hartie, ma rog, o situatie asternuta pe hartie, Europa. In realitate, ne-am furat caciula de unii singuri, structurile noastre nefiind compatibile cu cele ale UE.

Debirocratizare prin autonomie si alte prostii

      Pe de alta parte, noi amestecam descentralizarea cu regionalizarea. E afurisit de adevarat ca, in 20 de ani, Romania s-a birocratizat in exces. De la birocratia lui Ceausescu, aceea careia ii fluturam pumnii in 1989, am ajuns la insutirea sau inmiirea numarului de functionari. An de an, in loc sa facem primariile, prefecturile, consiliile judetene, directiile descentralizate, ministerele, Guvernul, Parlamentul, Presedintia Romaniei suple, le-am incarcat imposibil cu posturi netrebuincioase. Si astazi, am ajuns la concluzia ca se cheltuie prea mult, de aceea s-a convenit sa alcatuim o grila de posturi pentru fiecare institutie. Dar nici concedierile - inca nu s-au petrecut si chiar trebuie! - nu vor rezolva buna functionare a institutiilor statului. Unitatile administrativ-teritoriale gasesc de cuviinta - si cred ca au dreptate - ca aparatul central de stat este cel mai mare mancator de bani.

      Acela trebuie redus sever. Pe de alta parte, s-a dovedit falimentar sa dirijezi, de la Bucuresti, fondurile pentru scolile, spitalele si drumurile dintr-o comuna sau judet.

     Resursele bugetare trebuie sa fie lasate la nivel de comunitate si la fel si decizia. In aceste imprejurari, probabil ca jumatate din functionarii din ministere si agentii trebuie sa zboare. Aici se intalneste interesul real de autonomie financiara, decizionala, descentralizare, reducere masiva de personal si structuri centrale cu ideea mai veche de infiintarea a regiunilor de dezvoltare. Asa cum suntem noi, romanii, parca vad ca regiunile vor aduce doar un surplus de functionari, fara degajarea lor din structurile existente in clipa de fata. Si, din super-birocratizare vom obtine super - super - birocratizare.

Regionalizarea dupa UDMR a capatat aprobarea Senatului cu Tinut Secuiesc cu tot

      Pe acest fundal a aparut schita de regionalizare a UDMR, aprobata tacit de Senatul Romaniei, in luna februarie 2010, revenita in atentie din cauza manifestarilor maghiarimii de la sfarsitul saptamanii trecute, ocazionate de Ziua Ungariei. Si, intr-adevar, avem o harta interesanta, devenita si mai interesanta prin maniera in care a trecut de Camera Superioara a Parlamentului si prin lipsa de reactii consistente la o asemenea initiativa. Practic, UDMR propune organizarea Romaniei in cinci macroregiuni, cu 16 regiuni de dezvoltare: Macroregiunea I: 1. Botosani - Suceava 2. Bacau - Iasi - Neamt - Vaslui 3. Braila-Buzau - Galati-Vrancea; Macroregiunea II: 4.Constanta - Tulcea 5 . Bucuresti 6. Calarasi - Ialomita - Ilfov 7. Giurgiu - Teleorman 8. Dolj - Mehedinti - Olt; Macroregiunea III: 9. Gorj - Valcea 10. Arges - Dambovita - Prahova; Macroregiunea IV: 11. Arad - Caras Severin - Timisoara 12. Alba - Hunedoara 13. Sibiu - Brasov; Macroregiunea V: 14. Covasna - Harghita - Mures 15. Bistrita-Nasaud - Cluj - Maramures 16. Bihor - Salaj - Satu Mare. Ati intuit, a deranjat gruparea judetelor Covasna, Harghita si Mures intr-o regiune corespunzatoare aceleia autointitulata Tinutul Secuiesc.

Reorganizarea administrativ-teritoriala, chestiune politica si mai putin stiintifica

      Mediul stiintific romanesc este de parere ca regionalizarea poate fi o decizie finala politica, dar pe proiecte exclusiv stiintifice. Adevarul este ca, pe parcursul istoriei, modificarile administrativ - teritoriale au fost legate de evolutia si de situatia structurilor social-economice ale tarii, dar a avut si conotatii politice.

      Iata principalele situatii administrative din trecutul interbelic si postbelic al Romaniei:

      - 1938, Romania Mare (dupa Legea din 1926, dupa Recensamantul din 1930 si dupa Legea din 1936): tinuturi - 10, judete - 71 (56 in actualul teritoriu), plase (plasi, dupa scrierile de atunci) - 429, orase - 179, comune - 4.314, sate - 15.981;

      - 1952, Romania postbelica: regiuni - 16 si un oras republican, raioane - 198, orase - 171, comune - 4.314, sate - 15.221; - 1966: regiuni - 16 si un oras republican, cu regim de regiune, raioane - 150, orase - 181, comune - 4.259, sate - 15.020;

      -1968: judete - 39 si un oras cu regim de judet, orase - 189, comune - 2.706 (144 suburbane), sate - 13.149;

      -1981: judete - 40 si un oras asimilat judetului, orase - 236 (56 municipii), comune - 2.705 (135 suburbane), sate - 13.124;

      - 2008-2009: 8 regiuni de dezvoltare (fara statut administrativ), judete - 41 si un oras asimilat judetului; orase - 320 (103 municipii), comune - 2.856, sate - 12.995 (inclusiv localitatile componente si satele apartinatoare oraselor).

      Criteriile care ar sta, real, la baza unei noi organizari administrativ-teritoriale ar fi, potrivit specialistilor, cele care tin cont de particularitatile fizico-geografice (relief si retea hidrografica) si socio-economico-geografice, geografia istorica si toponimie geografica, structuri demografice, caractere teritoriale si functionale ale asezarilor, dispersia si indicele de atractivitate demografica si economica privind localitatile urbane si rurale, structuri socio-economice (industrie, utilizare a terenurilor, transporturi si cai de comunicatii, invatamant, sanatate, cultura etc). Aici, lucrurile se despart. In timp ce unele cercuri academice considera ca model de reusita unitati administrativ-teritoriale mai mici, altele vorbesc numai despre comunitati rurale mari, de peste 10.000 de locuitori, rezultate prin comasarea comunelor, chestiune care ar rationaliza cheltuirea banului public. In acelasi timp, cel din urma grup vede, prin reactualizarea regiunilor, infiintarea unor noi structuri de conducere zonale, insotite, obligatoriu, de reducerea drastica a structurilor centrale.

Romania nu poate copia modele din Europa de Vest

      Cert este ca, in Europa, Romania a ramas aproape singura impartita in judete, delimitare ce nu mai corespunde documentelor la care tara noastra este semnatara. Inclusiv fostele tari din blocul comunist s-au organizat in regiuni. In Europa Occidentala, fie ca este vorba de state federale, unitare sau regionale, decupajul administrativ are la baza o logica derivata din anumite ratiuni (nationale, etnice, lingvistice, politice, economice etc), care a conturat anumite particularitati unitatilor administrativ-teritoriale rezultate, fapt ce explica diversitatea si eterogenitatea acestora. In functie de acestea, au fost individualizate la nivelul Uniunii Europene, mai multe tipuri de regionare: administrativa (cazul francez); istorica si etnico-minoritara (cazul german si austriac); istorica si etnico-militara (specifica pentru Italia si Spania); lingvistica, specifica statelor care au evoluat in arii de interferenta ale marilor domenii etnice si culturale (Belgia, Elvetia); economico-statistica (Danemarca, Grecia etc); regionare prin cooperare voluntara, specific in acest sens fiind cazul britanic.

      O regionare administrativa a spatiului romanesc nu poate fi decat aceea venita de jos in sus, in care planificatorul sa consfinteasca prin deciziile politico-administrative situatia din teritoriu, in care unitatile administrativ-teritoriale sunt entitati functionale constituite in timp si percepute ca atare de locuitorii acestora. De aceea se sustine un model geografic de regionare administrativa, care sa tina seama de realitatile din teren, de actualele arii de polarizare a centrelor de convergenta regionala si locala, dar si de potentialul si relatiile stabilite la nivelul sistemului urban, intre centrele urbane ce ar urma sa sustina viitoarele structuri administrative.

Sursa: publicatia saptamanala Ploiestii, nr. 1456 din  18.03.2010, autor Miruna Bogdanescu

 

 

Redesenarea regiunilor sperie Ardealul

      UDMR, acuzata ca a trecut prin Senat, prin adoptare tacita, la intelegere cu PDL, reimpartirea regiuniIor pe criterii etnice. Democrat-IiberaIii sar ca arsi si se jura ca nu ar fi votat o astfeI de Iege.

      Modificarea Legea nr. 315/2004 privind organizarea regiunilor de dezvoltare a reusit sa treaca prin Senat. Astfel, daca harta regiunilor va fi redesenata, de ce nu ar putea fi si cea a judetelor, e de parere presedintele Consiliului Judetean (CJ) Cluj, Alin Tise. Ideea sa, privind absorbtia judetelor mai mici, este combatuta de omologul sau de la Salaj, Tiberiu Marc in acelasi timp, parlamentarii din opozitie avertizeaza ca reimpartirea regiunilor in varianta propusa de UDMR nu are la baza decat criteriul etnic, si nu un plan viabil de dezvoltare.

      In timp ce liderii din administratia locala se intrec in afirmatii privind modul in care ar trebui organizate structurile administrative, reprezentantii UDMR inregistreaza deja un prim succes la acest capitol. Au reusit sa treaca prin Senat proiectul de modificare si completare a Legii nr. 315/2004 privind organizarea regiunilor de dezvoltare. Desi parerile sunt impartite in privinta functionalitatii noii impartiri a regiunilor de dezvoltare, toata lumea este de acord ca asocierea de judete nu ar fi trebui sa includa criteriul etnic. Presedintele CJ Cluj, Alin Tise, e de parere ca, din punct de vedere al dezvoltarii, asocierea Clujului cu judetele Maramures si Bistrita ar putea fi functionala. O divizare a regiunilor de dezvoltare este binevenita. Din cele sase judete vor ramane doar trei. Am putea crea astfel niste microregiuni foarte puternice. Asta nu inseamna insa ca sunt de acord ca judetele sa fie impartite pe criterii etnice. Constitutia este foarte clara din acest punct de vedere si nici nu cred ca e rost de vreo discutie in acest sens. Una e sa ai dreptul sa te folosesti de limba materna in institutii publice si alta este sa vorbim despre regionalizare pe criterii etnice. Este exclusa regionalizarea pe criterii etnice in Romania, afirma Tise. El merge si mai departe si spune ca, din punct de vedere administrativ, o serie de judete care sunt foarte mici ar putea fi absorbite. Salajul are un arondisment prea mic Ar avea foarte multe avantaje daca ar fi reunit cu judetul Cluj. Iar aici as enumera doar aeroportul clujean, universitatile, clinicile, compania de apa si retelele aferente, iar acestea sunt doar cateva din elementele de care Salajul nu dispune, a apreciat Alin Tise. Omologul sau, presedintele CJ Salaj, Tiberiu Marc, nu-l contrazice in mod direct pe Tise, insa este de parere ca o astfel de idee este avansata prematur si fara vreun temei serios. Nu putem organiza unitatile administrativ-teritoriale pe picior. Nu cred ca e suficient sa spui ca niste conducte de utilitati in plus sunt suficiente pentru a conduce temeinic un judet. Si apoi, sunt suficiente date care ne demonstreaza in multe cazuri ca judetele mai mici sunt mai bine administrate decat cele mari. Poate ca sunt niste avantaje pentru Cluj sa preia Salajul, insa ar trebui analizate si avantajele pe care le-ar avea salajenii. Cred ca ar fi multe de spus pe aceasta tema, a declarat Tiberiu Marc pentru Ziua de Cluj. In opinia sa, reprezentantii judetelor ar trebui sa fie mai preocupati de modul in care a fost desenata noua harta a regiunilor, precum si de elaborarea unor proiecte care sa ajute la dezvoltarea acestor regiuni. UDMR a reusit in Senat sa treaca tacit proiectul de modificare a legii regiunilor de dezvoltare. Acum, din sase judete, am ramas trei: Salaj, Bihor si Satu Mare. Chiar nu vad rostul restructurarii numarului de judete. Reimpartirea s-a facut pe criteriul etnic si nu s-a tinut seama de criteriul functionalitatii, a avertizat Marc. El a adaugat ca, in mod firesc, actuala regiune de nord-vest, compusa din Cluj, Salaj, Bistrita, Satu-Mare, Maramures si Bihor, nu are nici un defect. Nu modul in care suntem impartiti este o problema, ci faptul ca aceasta regiune de dezvoltare nu are personalitate juridica. Ea functioneaza tot prin consilii judetene. Proiectele de dezvoltare nu se fac la nivel de regiune, ci in functie de interesele consiliilor judetene. Aceasta e problema care ar trebui regandita. Pentru ca aceste regiuni ar trebui sa deserveasca interesul comunitatii la nivel regional, pana la urma. Ar trebui gandite proiecte care sa ajute la dezvoltarea intregii regiuni, a spus Marc.

      Senatorul liberal Marius Nicoara a acuzat lipsa unei dezbateri pe tema restructurarii regiunilor. Propunerea UDMR a trecut tacit, pentru ca nu era indeplinit cvorumul de vot in colaborare cu senatorii PDL, reprezentantii UDMR au aplicat un tertip si le-a iesit, sustine Nicoara. El a precizat ca momentul in care urma sa se discute propunerea UDMR privind reorganizarea regiunilor a fost amanat de presedintele de sedinta, Teodor Melescanu, pana in momentul in care urma sa ajunga si un reprezentant al Executivului Boc. S-a decis sa-l asteptam pe reprezentantul guvernului, chiar se stia ca vine cu un referat de respingere a acestei initiative. Inainte de finalul sedintei, insa, o parte din reprezentantii PDL si UDMR au parasit sala. A fost un joc facut de acestia, pentru ca stiau ca astfel proiectul de modificare se aproba tacit, a explicat senatorul clujean. El a atras atentia ca, desi initiativa UDMR este criticata, situatia se poate repeta si la Camera Deputatilor, astfel incat legea sa devina o realitate. Ce garantie avem ca UDMR si PDL nu vor marsa pe aceleasi tertipuri si

     nu se va intampla la fel si in Camera Deputatilor. Cred ca ar trebui initiata o dezbatere serioasa. Nu vad rostul acestei impartiri pe criterii etnice. Solutia e ca aceste regiuni sa fie organizate in functie de necesitati. De pilda, Clujul ar trebui asociat cu Bistrita, Salaj si Alba. Fara Satu Mare, Maramures si cu atat mai putin Mures. Noi avem aeroport, universitati, clinici de specialitate si tot ceea ce lipseste in Alba, Salaj si Bistrita. In toate celelalte judete, Mures, Maramures, Satu Mare si chiar Bihor, mai gasim aceste elemente, De aceea cred ca organizarea regiunilor ar trebui sa se faca pe un numar de maxim cinci judete si sa fie luat in calcul in primul rand criteriul dezvoltarii functionale, a spus Nicoara.

      Senatorul PDL Mihai Hardau respinge acuzele lui Marius Nicoara, sustinand ca nici el si nici colegii sai democrat-liberali nu au sustinut acest proiect al UDMR si ca nici nu l-ar vota vreodata. Proiectul privind reorganizarea administrativa nu a intrat la vot in Senat. Printr-o greseala a fost adoptat. Eu nu sunt de acord cu un astfel de proiect, e artificial construit, pe criterii etnice. Chiar daca partidul mi-ar cere sa votez un astfel de proiect, nu as face-o niciodata. Dar nu s-a pus inca in interiorul partidului problema aceasta. Toata lumea este de acord ca se impune o reorganizarea a regiunilor din Romania, pentru ca actuala impartire pe regiuni n-a functionat nici economic, nici administrativ, ci a fost un praf in ochii europenilor ca ne-am reorganizat, a explicat senatorul democrat - liberal Mihail Hardau. El a adaugat ca nici nu este cazul sa fie luata in discutie initiativa UDMR ca judetul Cluj sa fie asociat cu Maramuresul sau Bistrita, pentru ca este convins ca respectivul proiect de modificare a legii privind organizarea regiunilor de dezvoltare nu va trece de Camera Deputatilor. Imi cunosc colegii, mai ales pe cei dinTransilvania, si spun ca proiectul nu va trece. Ca sa faci reorganizarea regiunilor trebuie sa ai in vedere criterii complexe care tin de numarul de locuitori, teritoriu, dispunerea acestuia, dar si de potentialul economic. Mai intai trebuie sa se decida cati locuitori trebuie sa aiba regiunile si, dupa ce se stabileste cifra optima, este necesar sa se ia in calcul si componenta istorica. Nu vad, de exemplu, Hunedoara si Valcea in aceeasi regiune. Foarte importanta este zona economica si starea de spirit cand gandesti reorganizarea administrativa, a apreciat senatorul PDL.

      RegiuniIe, conform proiectuIui trecut prin Senat

      ProiectuI IegisIativ are in vedere reorganizarea regiuniIor de dezvoItare din Romania, marind numaruI acestora de Ia 8 Ia 16, grupate Ia randuI Ior in cinci macroregiuni:

      - Macroregiunea I, formata din regiuniIe Botosani - Suceava, Bacau - Iasi - Neamt -VasIui si BraiIa - Buzau -GaIati - Vrancea

      - Macroregiunea II, formata din regiuniIe Constanta - TuIcea, Bucuresti, CaIarasi -IaIomita - llfov, Giurgiu - TeIeorman si DoIj - Mehedinti - OIt

      - Macroregiunea III, formata din regiuniIe Gorj

     - VaIcea si Arges -Dambovita - Prahova

      - Macroregiunea IV, formata din regiuniIe Arad

     - Caras-Severin -Timisoara, AIba - Hunedoara si Sibiu -Brasov

      - Macroregiunea V, formata din regiuniIe Covasna - Harghita - Mures, Bistrita - Nasaud - CIuj - Maramures si Bihor - SaIaj - Satu-Mare.

Sursa: cotidianul Ziua-      Ziua de Cluj, nr. 1589 din  18.03.2010, autor Cosmina Fernoaga

 

Cum ar trebui sa arate harta redesenata a Romaniei?

      Modificarea Constitutiei impusa prin referendumul din 2009 agita tot mai mult spiritele intr-un domeniu ce parea uitat. Nu de mult, in Senat s-a adoptat tacit propunerea UDMR privind reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii. Gaz peste foc. Despre regionalizarea teritoriala a Romaniei am cerut opiniile unui cercetator stiintific, prof. univ. dr. Ion Iordan, cu multe lucrari privind structurile administrativ-teritoriale din Romania.

      R.I.: Domnule profesor, cat de necesare sunt modificarile administrativ-teritoriale cerute in prezent de unii politicieni, cu ocazia modificarii Constitutiei si, implicit, legate de infiintarea unei Comisii de revizuire a Constitutiei?

      -Aceste cereri sunt axate pe un proces de regionalizare, adica pe delimitarea de regiuni administrative - dupa mine, de recentralizare, cu pretentii de autonomie totala politico-economico-sociala - ceea ce ar incaica direct si efectiv prevederile constitutionale vechi, actuale si de viitor ale Romaniei si n-ar constitui prin acest proces de centralizare o necesitate si nici macar un factor pozitiv administrativ.

      R.I.: In esenta, ce reprezinta modificarile administrativ-teritoriale?

      - Modificarile administrative privind teritoriul romanesc, numite deseori imbunatatiri, au avut loc de multe ori in decursul istoriei, fiind legate cu precadere de evolutia si de situatia structurilor social-economice ale tarii, avand insa si evidente conotatii politice. Idei de restructurare administrativa au fost frecvente in toata perioada postbelica, mai ales dupa 1989, la inceput pentru a face o reparatie legata de modificarile din 1950-1968, cand au fost desfiintate judete si comune cu puternice semnificatii romanesti, au fost schimbate denumirile multor localitati cu incontestabile valori geografico-toponimice, amintind cu aceasta ocazie motivatia infiintarii in 1990 a Ligii judetelor, comunelor si satelor abuziv desfiintate, dar organele politico-administrative de atunci au ignorat complet demersul Ligii.

      A urmat o perioada in care s-au manifestat si s-au exprimat opinii, mai ales de catre oameni politici si de organizatii politice, care insa aveau continut nepotrivit, neadecvat, respectivii fiind ignoranti in materie, ultimul exemplu, concludent, fiind propunerea UDMR de regionalizare a intregii tari, printr-un proiect de lege. Cele 16 regiuni, inglobate in cinci macroregiuni, delimitate de UDMR, nu au nici un fel de argumentatii stiintifice si ridica un mare semn de intrebare privind rolul unui organism politic etnic de a regionaliza teritoriul Romaniei.

      R.I.: La ce se refera opiniile pe care le considerati neadecvate, nepotrivite?

      - Ideile cu continut politico-juridic pot fi acceptate sau discutate, dar stabilirea si delimitarea unitatilor teritorial-administrative inseamna actiuni cu caracter stiintific de specialitate bazate pe criterii fundamentate stiintific si legate de particularitatile fizico- si economico-geografice locale si regionale.

      R.I.: In acest sens, care ar fi criteriile stiintifice de baza pentru delimitarea corecta teritoriala si functionala a structurilor administrative - macro si mini?

      - Particularitatile fizico-geografice - cu precadere relief si retea hidrografica - si socio-economico-geografice - geografie istorica si toponimie geografica, structuri demografice, caractere teritoriale si functionale ale asezarilor omenesti, dispersia si indicele de atractivitate demografica si economica privind localitatile urbane si rurale, structuri geografice socio-economice: activitati industriale, utilizarea geografica a terenurilor, transporturi si cai de comunicatie, invatamant, cultura, ocrotirea sanatatii, turism etc.

      Actiunea de restructurare administrativa trebuie sa realizeze, intr-o masura cat mai mare, si reparatia privind modificarile abuzive administrativ-teritoriale efectuate in perioada 1950-1989, prin reinfiintarea judetelor si comunelor desfiintate, includerea in nomenclatorul oficial al localitatilor a satelor desfiintate - consemnate in decretele timpului ca inglobate, ele existand, in realitate, teritorial si functional -, redarea denumirilor schimbate, care, aproape in totalitate, aveau puternice semnificatii locale istorice, geografice si socio-economice.

      R.I.: Ce trebuie sa cuprinda o structura administrativa pentru viitorul imediat?

      - Entitati teritoriale relativ mici, adica o revenire partiala la structurile din 1945 si la cele din 1966, pentru a se realiza o descentralizare si o autonomie reale in cadrul unei administratii unitare la nivel national, desi sunt voci care, pe baza interpretarii subiective a rolului finantelor publice strict locale, dar si a celor nationale sau europene, precum si pe sustinerea necesitatii ca o comuna sa aiba multe mii de locuitori - conditie: chiar 10.000 fara sa aiba in vedere importanta decisiva a dispersiei teritoriale a asezarilor omenesti, cer cu insis tenta reducerea masiva a numarului de comune si judete. Ironic, as putea spune ca in viziunea acestora, multi cu frecvente prezente publice de influenta media, Romania ar trebui divizata administrativ in cateva regiuni, sa fie desfiintate judetele, iar comunele sa aiba intinderi cat mai mari si zeci de mii de locuitori.

      R.I.: Pe baza opiniilor dvs. si a cunostintelor de profil, folosindu-va de indicatorii pe care i-ati mentionat, cum vedeti o viitoare harta administrativa a Romaniei, in legatura cu necesitatile actuale, dar si cu un rol benefic socio-economic?

      - Tinand cont de traditie, de criteriile expuse si de curentul actual de infiintare a regiunilor ca macrounitati administrativ-teritoriale, dar avand in vedere si prevederile constitutionale - Teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete; in conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii -, aici as propune, ca modificare, introducerea unor precizari calitative si aplicarea lor in teritoriu: comunele din imediata apropiere a marilor orase, legate strans prin relatii socio-economice de oras, sa fie declarate comune suburbane, iar satele, care in structura oficiala actuala sunt considerate ca apartinand oraselor - adica, structural fac parte din categoria orase -, sa fie incluse in aceste comune suburbane.

      Ca macrounitati teritoriale, fara organisme centrale de conducere administrativa si fara conotatii administrative, cum sunt in prezent asa-numitele regiuni de dezvoltare, si in raport cu cele sustinute in trecut cu regionalizarea, consider ca se poate reveni la delimitarea teritoriala a celor opt regiuni-provincii istorico-geografice ale Romaniei, de traditie, folosite nominal inca destul de frecvent in prezent in diferite medii stiintifice si socio-culturale, la nivel national si international, precum Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana-Maramures, Transilvania, care indeplinesc la scara macroteritoriala criteriile mai sus mentionate si care sa ia locul actualelor regiuni de dezvoltare.

      R.I.: Puteti sa ne prezentati continutul notiunilor de unitati administrativ-teritoriale cu traditii si semnificatii romanesti?

      Judete: unitati administrativ-teritoriale, cu dimensiuni diferite, stabilite in general in functie de particularitatile geografice, teritorial-istorice si social-economice, ingloband mai multe localitati urbane si rurale, dispunand de un insemnat potential de resurse naturale si umane si beneficiind de autonomie social-culturala si economica. O situatie speciala o prezinta Capitala tarii, care, desi este un organism teritorial unitar, cu functie nationala, este divizata nepotrivit, din punct de vedere administrativ, in sase entitati numite sectoare, cu regim politico-administrativ de orase, avand consilii proprii si primari.

      De aceea, orasului-capitala Bucuresti, cu rang de municipiu, impreuna cu viitoarea sa zona metropolitana, trebuie sa i se atribuie, ca si pana acum, regimul administrativ de judet. Alte probleme cu caracter politico-juridic pot fi abordate de Comisia constitutionala. Am numit si delimitat teritorial aceasta inedita unitate administrativa - Districtul Bucuresti, avand ca subdiviziuni - nu subunitati cu rol de entitati administrativ-teritoriale - cele sase sectoare si zona metropolitana.

      Orase: entitati administrative de baza cu caracter urban, avand o apreciabila dezvoltare economica, social-culturala si edilitar-gospodareasca, cu functiuni, in general, industriale, comerciale, culturale si de servicii, eventual politico-administrative, fiind alcatuite in mod corect si normal dintr-o singura localitate. Continutul notiunii de localitate este gresit inteles de multi dintre cei care se implica in actiuni cu profil administrativ. In foarte multe cazuri - consider nemotivat - orasul are in componenta si localitati rurale, un fel de sate orasenesti. Oraselor cu o dezvoltare intensa a activitatilor industriale, sociale, culturale, de invatamant si de ocrotire a sanatatii, comerciale si de transport, cu dotari complexe edilitar-gospodaresti, de regula si centre de convergenta teritoriala si politico-administrativa li se poate atribui calitatea de municipiu. De asemenea, si in structura marilor orase, metropolele tarii, se pot delimita si organiza, ca parti componente ale oraselor respective, zone metropolitane.

      Comune: entitati administrative exclusiv rurale, in majoritate cu functii agricol-zootehnice, o mica parte avand si activitati prioritar industriale sau de servicii, in componenta carora intra un numar foarte diferit de sate - ajungandu-se la 40 de sate in Cornereva, judetul Caras-Severin, sau la 39 in Vidra, judetul Alba; sapte la suta din numarul de comune sunt formate dintr-un singur sat, resedinta comunei, primaria, fiind intr-unul din sate. In acest sens, a nu se face confuzie intre localitatea de resedinta si comuna ca unitate administrativa. In prezent, multe comune au un numar neadecvat de sate, in foarte multe cazuri cu distante relativ mari intre ele, ceea ce genereaza dificultati de gospodarire si animozitati sociale.

      R.I.: Ce asteptati de la comisia care se va ocupa de modificarea Constitutiei actuale?

      - In componenta colectivului sau subcomisiei care va aborda problema modificarilor administrative sa predomine net specialisti cu activitati si preocupari concrete in domeniu, cunoscatori ai problemelor in cauza, ai taxonomiei si notiunilor privind regionalizarea teritorial-administrativa. Opinez pentru reparatia unor repere istorice si geografice de traditie ale Romaniei, pentru necesitatea de realizare a unor structuri administrativ-teritoriale care sa constituie entitati teritoriale cu rol si functionalitati benefice in cadrul statului romanesc, sa gaseasca si sa aplice parghii de realizare privind prosperitatea social-economica in etapa actuala si de perspectiva imediata, sa creeze cadrul de progres economic si social prin care sa se impuna, cu toata fermitatea, respectarea stricta a normelor legate de gospodarirea locala, de administrarea eficienta a bugetelor locale si a investitiilor, de revizuirea aparatului functionaresc. Principalele situatii administrative din trecutul interbelic si postbelic al Romaniei: 1938

      Romania Mare (dupa Legea din 1926, dupa Recensamantul din 1930 si dupa Legea din 1936) Tinuturi-10

      Judete - 71 (56 in actualul teritoriu)

      Plasi-429

      Orase -179

      Comune-4.314

      Sate-15.981

      1952

      Romania postbelica

      Regiuni -16 si 1 oras republican

      Raioane -198

      Orase -171

      Comune -4.314

      Sate-15.221

      1966

      Regiuni -16 si 1 oras republican cu regim de regiune

      Raioane-150

      Orase -181

      Comune-4.259

      Sate -15.020

      1968

      Judete - 39 si 1 oras cu regim de judet Orase -189

      Comune - 2.706 (144 suburbane)

      Sate-13.149

      1981

      Judete - 40 si 1 oras asimilat judetului Orase - 236 (56 municipii) Comune - 2.705 (135 suburbane) Sate-13.124

      2008-2009

      8 regiuni de dezvoltare (fara statut administrativ) Judete - 41 si 1 oras asimilat judetului Orase - 320 (103 municipii) Comune-2.856

      Sate -12.995 (inclusiv localitatile componente si satele apartinatoare oraselor) 2010-2015 - Propuneri

      8 regiuni istorico-geografice (fara organisme de conducere administrativa - ca actualele Regiuni de Dezvoltare) Judete -48 (inclusiv Districtul Bucuresti sau Aria Metropolitana Bucuresti) Orase - 329 (103 municipii) Comune - 2.894 (112 suburbane) Sate-13.520.

   Sursa: http://lupta-ns.blogspot.com din 11.03.2010

 

Se adanceste prapastia dintre judete - Interviu cu Csutak Istvan, expert in politica regionala al UDMR

      Actuala impartire regionala a Romaniei nu serveste alinierii regiunilor mai ramase in urma - opineaza Csutak Istvan, cel care a elaborat planul de reorganizare regionala a Romaniei. Prin intermediul noii impartiri, propusa de el, si regiunile mai sarace ar putea depune proiecte cu mai multe sanse.

      - UDMR a depus un proiect de lege referitor la reorganizarea regiunilor de dezvoltare economic, conform acestei propuneri, in locul celor 8 regiuni de dezvoltare de pana acum ar fi nevoie de 16 regiuni de dezvoltare, pentru ca banii provenind din resurse europene sa poata ajunge la scopul lor initial, adica pentru ca si comunitatile izolate sa se poata alinia. De ce nu a fost eficienta actuala impartire in regiuni?

      - Motivul principal al esecului se ascunde in eterogenitatea regiunilor: in aceeasi regiune au fost cuprinse judete cu indicatori economici foarte puternici si judete cu indicatori economici foarte slabi. Totodata, la nivel national, sistemul, printr-o metoda foarte discutabila, a avut grija ca regiunile calificate drept defavorizate sa primeasca mai multe resurse, iar in cadrul regiunilor, judetele puternice sa ia resursele din fata judetelor slabe. Deci, in actuala conceptie regionala, acest mecanism nu poate functiona eficient. Intre judete se desfasoara o lupta apriga - o numim concurenta pentru atragerea resurselor - iar cainele mai puternic invinge. Astfel, foarfeca intraregionala se deschide si mai puternic: prapastia dintre judetele dezvoltate si cele mai putin dezvoltate se adanceste, in parte, care rezultat al politicii regionale.

      - Deci, principiul pe baza caruia s-a realizat planul de reorganizare este acela ca judetele ce beneficiaza de capacitati, indicatori economici asemanatori sa ajunga in aceeasi regiune, in interesul echilibrarii sanselor?

      - Exista anumiti parametri: obligatia contributiei proprii, capacitatea resurselor umane si as putea continua enumerarea. Un judet care beneficiaza de centre universitare mari - de exemplu, judetele Timis sau Cluj - pot concura cu mult mai mult succes pentru resurse decat, sa spunem, judetele Salaj, Bistrita-Nasaud, Teleorman sau Giurgiu. In afara de aceasta, chiar si sistemul institutional in sine este un stat in stat, care este astfel structurat incat cea mai mare cocoasa pe spinarea acestui sistem este tocmai concurentul - si acesta este un rezultat al structurii regionale aparuta. Trebuie sa pornim de la faptul ca scopul sistemului de sprijin al politicii de dezvoltare a Uniunii Europene este imbunatatirea calitatii vietii, alinierea, apropierea nivelului de viata al regiunilor ramase in urma de media Uniunii Europene. La aderare, Romania a trebuit sa isi asume obligatia de a respecta si aplica sistemul juridic unional. Infiintarea regiunilor de dezvoltare este stabilita prin norme separate - acestea ating acele tari in care nu au existat unitati administrative de dimensiunea unei regiuni de dezvoltare. Aceasta norma ar trebui respectata si aplicata. Mai ales ca, un studiu al Institutului European din Romania a semnalat inca in 2004: impartirea regionala a Romaniei nu functioneaza, nu serveste la alinierea regiunilor mai ramase in urma.

      - Ce criterii formuleaza norma europeana pentru impartirea regionala?

      - De exemplu, se stabileste ca populatia regiunilor trebuie sa fie cuprinsa intre 800 de mii si 3 milioane de locuitori. In Romania exista doua regiuni care depasesc acest prag - acestea trebuie reorganizate in mod obligatoriu, astfel, in mod automat, s-ar modifica componenta a cel putin 4 regiuni. In 2006, Eurostat - Oficiul de Statistica al Uniunii Europene - a somat oficial Romania sa modifice doua regiuni cu populatie prea mare, cea din Moldova si din sudul Romaniei, la prevederile normelor europene. Dupa cum se stie, acest lucru nu s-a produs. Aceeasi norma stabileste: unitati sau zona asemanatoare din punct de vedere geografic, istoric, social, economic trebuie sa ajunga in aceeasi regiune. Experienta europeana arata ca, succesul politicii de dezvoltare regionala poate fi vazut acolo unde elementele de baza ale regiunii sunt omogene, acolo unde nu exista dezbinare. Acolo unde elementele de baza - in cazul nostru judetele - nu joaca unele impotriva celorlate, ci proiecteaza impreuna, fac pasii impreuna. Dar sa vedem actualele regiuni: judetele Buzau si Vrancea au putine trasaturi comune cu judetele Constanta si Tulcea, dar ce asemanare exista intre judetele Bihor si Maramures, sau intre judetul Alba si judetele Harghita sau Covasna - in opinia noastra, nici una. Daca o regiune este omogena, atunci scopurile comune, in spatele carora se aliniaza judetele pentru realizarea acestor, pot fi formulate mai usor.

      - Anterior ati declarat presei ca, in ultimii 90 de ani, modificarea limitelor administrative ale tarii s-au facut permanent in dauna comunitatii maghiare. Conform propunerii UDMR, judetele Covasna, Harghita si Mures ar forma impreuna o regiune. Cat este de reala sansa de realizare a unei regiuni viabile a Tinu tului Secuiesc?

      - Se poate vedea ca politicul din Romania este atins sensibil de aceasta tema, acesta doreste sa descopere tot felul de intentii ascunse in aceasta propunere. Intotdeauna sunt surprins atunci cand vad ca de la aceasta, toata lumea devine nervoasa pe malul Dambovitei. Noi am facut o propunere in 2008, iar revolta provine de la faptul ca, la Bucuresti este ciudat daca cineva isi sustine consecvent conceptiile. Toata lumea credea ca aceasta istorie cu regiunile este o intamplare de imbunatatire a imaginii, apoi o vom ascunde intr-un sertar. Revenind la intrebare: este o evidenta ce poate fi sustinuta si profesional faptul ca de fapt, aceasta ar fi o refacere a unei situatii normale: regiunea formata din judetele Mures-Harghita-Covasna este o regiune mult mai omogena decat cea actuala, formata din judetele Alba - Mures - Harghita - Covasna - Brasov - Sibiu. Toata lumea stie ca judetele Harghita si Covasna se situeaza in randul unitatilor administrative cu situatie defavorabila - venitul mediu este mic, rata somajului este mare, infrastructura nu exista sau este deplorabila. Rezultatele regiunilor se masoara in medii statistice si, deoarece dotarea cu infrastructura a judetelor Sibiu si Brasov, venitul mediu al populatiei se situeaza deasupra mediei pe tara, in aceasta situatie statistica cuprinzand si judetele Harghita si Covasna are drept rezultat faptul ca, de exemplu, starea drumurilor din judetele Harghita si Covasna este deasupra mediei pe tara. Un alt exemplu: in momentul de fata, in judetul Harghita, venitul mediu este unul dintre cele mai mici din tara, dar in regiune, conform statisticii, venitul mediu este peste media pe tara, deoarece situatia buna a judetelor dezvoltate modifica in sus datele statistice.

      - Daca se reorganizeaza regiunile, atunci judetele mai sarace ar avea mai multe posibilitati pentru atragerea de resurse si, prin intermediul acestora, pentru aliniere?

      - Conform proiectului inaintat de UDMR, judetele mai puternice ar ajunge intr-o regiune in care ar avea contracandidati demni pentru obtinerea de proiecte, concurenta ar fi mai stransa, iar judetele cu indicatori economici ar avea sanse mai multe pentru obtinerea banilor. Astfel, la nivel national ar trebui regandite procedurile de alocare a resurselor, respectiv, daca se aplica procedurile actuale, aceste regiuni ar primi mai multe resurse decat in momentul de fata. Este vorba despre politica de dezvoltare, iar pentru dezvoltare este nevoie de bani. In mod clar, nu vorbim despre resurse normative, banii nu ar sosi in mod obligatoriu in regiune, ci ar veni pe calea proiectelor.

      - In legatura cu modelul de reorganizare teritoriala al UDMR s-au facut pasi inainte: acesta a fost adoptat tacit de catre Senat. Credeti ca exista sanse ca acest proiect sa fie adoptat si de Camera Deputatilor?

      - Proiectul de reorganizare a regiunilor a ajuns deja pe masa Camerei Deputatilor, acolo se va decide soarta propunerii. Reimpartirea regionala ar putea fi initiata in 2012, perioada de tranzitie ar mai necesita cel putin un an, iar pentru elaborarea planurilor financiare pentru strategia de dezvoltare ar mai fi nevoie de cel putin un an. Astfel, daca proiectul nostru va fi adoptat, putem intra in perioada de proiectare 2014-2020 cu o noua impartire regionala. Acum, a inceput perioada negocierilor politice, a negocierilor intre partidele parlamentare si, dupa cum stim, in politica se poate intampla orice.

Sursa: cotidianul Kronika, nr. 50 din  12.03.2010, autor Gyergyai Csaba

 

Romania, o harta politica trasa frumusel din condei

       Uniunea Europeana vrea sa regionalizeze Romania. Politicienii spun ca daca nu raspundem acestei cerinte am putea ajunge chiar in situatia de a nu mai beneficia de fonduri europene.

      Problema, care ar putea fi una strict administrativa, a declansat insa o adevarata furtuna politica. Unele partide vorbesc despre desfiintarea judetelor si reorganizarea tarii pe regiuni, despre altele s-a spus ca vizeaza crearea de regiuni autonome pe criterii etnice.

      Cum facem?

      Nu e pentru prima data cand clasa politica romaneasca e pusa in fata acestei probleme. Tentativele anterioare de reorganizare administrativ-teritoriala au esuat tocmai din cauza ca politcienii nu s-au inteles, iar termenul-limlta, 2013-2014, mai suporta amanare. Acum, un proiect de lege privind regionalizarea a trecut prin Senat, fara dezbateri, prin aprobare tacita.

      Intr-un recent comunicat de presa, deputatul PNL Lucia Varga a cerut Guvernului Boc sa abordeze cu responsabilitate problema. Aprobarea tacita nu ofera raspunsuri si solutii la o problema reala a Romaniei, a declarat Lucia Varga . Deputatul PNL este de parere ca organizarea celor opt regiuni de dezvoltare existente azi in Romania a fost un semi esec pentru ca acestea nu au statut de unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, nici autoritati publice deliberative si executive, alese prin vot, fiind deci lipsite de dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si gestiona treburile publice.

      Nehotarati

      Senatorul PSD Ioan Mang spune ca problema regionalizarii nu a fost inca transata nici macar in interiorul partidului. Liderul social-ciemocratilor bihoreni spune insa ca varianta cea mai proasta este cea a presedintelui Basescu si a PD-L. Varianta celor 12 regiuni este o mare prostie, sustine Mang.

      Exista si ipoteza unei noi organizari administrative, in care regiunile sa nu se suprapuna pe conturul actualelor judete, ci sa fie asemanatoare regiunilor de pana in 1965, care e, poate, mai buna.

      Senatorul PSD spune ca nu doar regiunea Harghita - Covasna - Mures ar favoriza UDMR, ci chiar si aceea din care ar urma sa faca parte Bihorul, impreuna cu judetele Satu Mare si Salaj. Am avea o regiune in care minoritatea maghiara ar reprezenta circa 30% din populatie. Crearea unor structuri administrative regionale, deasupra judetelor, ar insemna si o structura de putere in plus, a adaugat presedintele PSD Bihor.

      Mai vedem

      PD-L spune ca, pentru bihoreni, o regiune adminstrativa din care vor face parte judetele: Salaj si Satu Mare este o victorie. Intr-o astfel de organizare Bihorul ar avea un statut superior raportat la celelalte doua judete. In ceea ce priveste cererea

     UDMR privind organizarea regiunii Harghita - Covasna - Mures, pedelistii, chiar daca sunt aliati la putere cu Uniunea, spun ca lucrurile nu trebuie neaparat, sa fie

     asa. S-a creat o sensibilitate pe tema asta, dar legea nu va trece asa, nu se poate numai cum vor unii, spune Mircea Matei, secretarul general al PD-L Bihor, convins ca opozitia partidului sau fata de acest subiect nu va rupe alianta.

      Senatorul Petru Filip spune ca judetele sunt structuri prea nuci pentru cerintele UE. Discutia legata de propunerea UDMR, privind organizarea unei regiuni pe structura celor trei judete, nu e singura si organizarea altor regiuni e discutabila, spune liderul PD-L Bihor, convins si el ca legea organizarii regiunilor nu poate fi adoptata fara o dezbatere serioasa.

      Ba da!

      Presedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon , apara ideea regiunii

     Harghita-Covasna-Mures. E usor sa acuzi mereu UDMR-ul, dar e si mai evident ca actualele regiuni nu corespund catusi de putin nevoilor reale de dezvoltare regionala, spune politicianul. Din punctul sau de vedere, judetul Bihor nu are nimic in comun cu Bistrita Nasaud, judet partener in actuala forma organizatorica. E clar, orice s-ar spune, ca formula propusa de noi e cea mai apropiata de realitate, spune Szabo Odon, adaugand ca ipoteza sa poaie fi stustinuta cu argumente economice si istorice.

      Cum va fi redesenata Romania, niciun politician nu poate spune in clipa de fata. Un singur lucru e sigur, trasarea noilor regiuni are toate sansele sa fie un proces indelungat si complicat.

      Mihai Drecin, universitar si lider al PRM Bihor, spune ca, propunand o regiune in a carei componenta ar urma sa intre judetele Harghita, Covasna si Mures, UDMR nu face decat sa-si urmeze consecvent propriile interese. Ei doresc sa reinfiinteze Regiunea Autonoma Maghiara, chiar in centrul tarii, si alte micro regiuni autonome, la extrema vestica, in judetele: Bihor, Satu Mare si Salaj. Avand in vedere faptul ca toate partidele au avut nevoie de voturile UDMR s-au facut multe compromisuri. Noi nu suntem pregatiti ca, in limitele legislatiei europene, sa ne aparam interesele, spune Mihai Drecin.

   Sursa:   publicatia saptamanala  Spinul Bihorean,  nr. 98 din 11.03.2010, autor  Florin Budea

 

 

UDMR a propus reorganizarea regiunilor

     Judetele mai bogate sunt avantajate de actuala impartire regionala, insa cele sarace, nu prea, deoarece, acestea din urma nu au posibilitatea de a accesa surse financiare pe langa cele bogate.

      Din acest motiv, UDMR a propus reorganizarea regiunilor. Fondurile europene destinate pentru dezvoltare sunt absorbite de judetele mari si dezvoltate. Astfel ca acestea se dezvolta, in continuare, iar cele sarace raman in urma. Actuala impartire regionala a fost gandita inca, in 1998. De atunci, nu a mai fost modificata. Se si vede acest lucru!

      In aceasta impartire judetele sarace nu au nici o sansa de aliniere. Daca ne privim la ultimii 10 ani, atunci vom observa ca indicatorii arata ca judetele mari au absorbit majoritatea fondurilor. Judetele Cluj, Brasov si Constanta au accesat majoritatea covarsitoare a resurselor financiare. In actuala impartire, regiunile nu isi indeplinesc sarcinile.

      Marko Bela: Aceste zone ar trebui sa solutioneze impreuna foarte multe probleme culturale, de invatamant, respectiv ar trebui sa participe impreuna la concursurile de proiecte. Deci, locuitorii de aici, au niste traditii comune care ar trebui promovate, cumva, chiar si in acest secol 21.

  Sursa: postul    de televiziune: Erdelyi TV din 24.02.2010, autor  Simon Emoke

 

Ce putem realiza cu regiunile?

      Ce inseamna de fapt regiunile de dezvoltare?

      Regiunile de dezvoltare sunt parte integranta a grupei denumite NUTS 2, respectiv NUTS 1 - macroregiuni si statul, NUTS 3 - judetele si NUTS 4 - tinutul. Denumirea NUTS provine din prescurtarea franceza NUTS (Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques).

      La infiintare in anul 1988, NUTS a reprezentat o statistica a UE, avand rolul de a contribui la delimitarea teritoriala. In cele mai multe state membre ale UE, granitele regionale coincid cu administratiile locale. Nu este cazul Romaniei care, in baza deciziei din 1988 a decis crearea NUTS 2 - respectiv sapte regiuni de dezvoltare insa fara a avea administratie proprie, acest palier ramanand la nivel de administratii locale.

      Pe unele paliere de activitate au fost infiintate agentii regionale (in principiu conform finantarilor europene), respectiv in domeniul mediului, agriculturii, institutiei statistice si a dezvoltarii

      Concret, administratia locala si decizia politica a ramas la nivelul judetelor

      Este posibil ca odata cu organizarea regionala acest lucru sa sufere modificari. Astfel, daca organizarea regiunilor de dezvoltare ar fi corelata cu administrarea noilor regiuni (context in care administratiile judetene si-ar inceta activitatea) regiunile si-ar schimba statutul in cadrul UE devenind adevarate administratii unitare si nu regiuni statistice virtuale.

      In aceasta situatie nu ne este indiferent care vor fi granitele si nici de ce regiune vom apartine.

      Propunerea de regionalizare initiata de UDMR se refera la maghiarii din Ardeal

      Desi initiativa UDMR din noiembrie 2008, precum si propunerea adoptata de Senatul Romaniei din data de 12 februarie a.c. nu face referire la acest aspect, declaratiile de presa tot mai insistente ne confirma aceasta intentie. Nu este exclus ca la sfarsitul procedurilor sa fie desfiintate judetele. Daca se va ajunge la un astfel de final, respectiv ca aceste noi regiuni sa cuprinda adevarate institutii de drept si administrative atunci noi maghiarii trebuie sa luam in calcul si criteriile etnice.

      Oricum ar fi creionate noile regiuni, noi maghiarii vom avea o proportie mai mica, comparativ cu ceea ce avem acum in interiorul judetelor. In situatia Tinutului Secuiesc, dupa o pauza de 52 de ani avem posibilitatea sa reinviem o administratie locala unitara a regiunii, iar prin drepturile administrative am putea obtine ulterior o forma a autonomiei apropiata de autonomia teritoriala.

      Insa, daca ne referim la statistica locuitorilor celor trei judete (n.l. care ar putea apartine de Tinutul Secuiesc)realizata in 2002, atunci am realiza faptul ca numarul maghiarilor din cele trei judete se ridica la 59%. Singurul judet care ar avea efecte pozitive ar fi Muresul unde maghiarii reprezinta 39%, in timp ce in Harghita suntem 84%, iar in judetul Covasna 74%.

      In situatia unei posibile regiuni formate din judetele Bihor, Satu Mare si Salaj, maghiarii ar reprezenta 29%, in timp ce pe structura actualelor judete, in Satu Mare maghiarii reprezinta 35%, in Bihor 26% si in Salaj 23%. Aceasta varianta nu este agreata de partenerii de coalitie, membrii PD-L, demonstrate si de alocutiunile presedintelui formatiunii PD-L din Camera Deputatilor - Daniel Buda. Acesta sustine necesitatea alipirii judetului Salaj de regiunea de nord a Ardealului, respectiv cea a Clujului. In schimbul acestui judet Partium ar primi in compensare judetul Maramures.

      Localitatile estice din judetul Salaj apartin mai degraba regiunii Cluj - fiind locuite in majoritate de romani, in timp ce partea vestica - locuita in majoritate de maghiari ar corespunde judetelor Satu Mare si Bihor.

      Aceasta impartire ar fi dezavantajoasa pentru judetele partium, insa ar ajuta cetatenii maghiari din judetul Maramures - respectiv maghiarii ar ajunge intr-o regiune mai puternica. In proiectul UDMR in regiunea de Nord a Ardealului constituita din judetele Cluj, Bistrita Nasaud si Maramures, maghiarii reprezinta 12%, in timp ce individual, pe judete precum Cluj, Salaj sau Bistrita Nasaud acestia reprezinta 16%.

      La toate acestea mai adaugam si faptul ca, la aceasta ultima regiune centrul ar fi Clujul, in timp ce in varianta care include Maramures, lujul va trebui sa imparta suprematia cu Baia Mare. In prezent raportul maghiarilor in judete este urmatorul: Cluj - 17%, Bistrita Nasaud - 6$%, Maramures - 9%. Judetul Cluj ar fi avantajat in varianta unei regiuni cu judetul Salaj.

      Desigur, reorganizarea regionala a Romaniei nu are ca motor criteriile etnice. Potrivit normelor europene, infiintarea regiunilor are la baza criterii geografice, de mediu, economice, istorice, culturale, etc. Proiectul UDMR, cu exceptia regiunii de nord, corespunde acestor criterii. Pentru a obtine tot ceea ce si-a propus proiectul, zona de nord pare a fi o ramasita.

      Regionalizarea produce efecte pozitive la nivelul maghiarilor din Ardeal?

      Consider ca in situatia in care acestea vor ramane si pe viitor doar regiuni de dezvoltare, fara competente administrative, raspunsul este da.

      Nu in ultimul rand, pentru o mai buna impartire a fondurilor, ar fi necesar ca centrele sa apartina unor localitati importante.

      In situatia in care regiunile si-ar extinde competentele si in domeniul administrativ, judetele maghiare din Ardeal ar fi dezavantajate. Desi, la nivelul celor 16 judete, actuala structura pare neputincioasa, se confrunta cu multa birocratie, totusi acest regim este mai avantajos, este cea mai buna posibilitate de a avea avantaje si de a putea sa intervenim in problemele locale.

      Putem avea reprezentativitate la nivelul mai multor consilii judetene, fiecare judet are propriile institutii de invatamant si cultura ceea ce ne mareste sansele de participare si decizie.

      In situatia regiunilor mari, pozitia maghiarilor s-ar diminua. In Tinutul Secuiesc, in Partium, in partea de sud sau nord a Ardealului, iar de Banat nici nu mai vorbim. Autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc (vazuta de cei mai multi realizata pe criterii etnice) nu ar fi inlocuita de o regiune de dezvoltare cu o puternica autonomie administrativa in care romanii ar fi reprezentati in proportie de 40% sau ar fi fost reprezentati conform statisticilor realizate in 2002. Ar putea eventual sa existe corectii, in sensul ca regiunile nou create ar permite ca in interiorul lor sa apara regiuni mai mici cu administratie proprie. Daca noile granite propuse corespund criteriilor etnice insotite de administratii autonome, exista sanse ca cu ajutorul politicului totul sa ramana neschimbat.

      Deci, reducerea teritoriala a regiunilor de dezvoltare nu este ceva rau, doar in situatia in care nu cream si administratie teritoriala. Parerea mea este ca ar trebui sa sustinem ca administratia si puterea politica sa fie lasata in sarcina judetelor, in conditiile in care impartirea teritoriala a maghiarilor din Ardeal este prea faramitata.

     Sursa: www.manna.ro din  24.02.2010 , autor Czika Tihamer

Sacrificarea Maramuresului

      Reorganizarea regiunilor de dezvoltare nu este altceva decat o prefata a unui proces mult mai complex denumit reimpartirea administrativ-teritoriala a Romaniei. Partidele guvernamentale au batut palma pentru 16 regiuni (nu 9, nu 12, cum s-a vehiculat in urma cu un an). Udemeristii au fot cei care si-au dorit un numar cat mai mare de regiuni, astfel incat sa existe un multiplu de trei in algoritmul reorganizarii. Asa a fost posibila recomasarea judetelor Harghita, Covasna si Mures, care va duce la reinfiintarea controversatei Regiuni Autonome Maghiare din perioada septembrie 1952 - februarie 1968. Evident, capitala de regiune va fi adjudecata de Targu Mures.

      In partea de nord a Transilvaniei se vor infiinta alte doua regiuni. Cel mai probabil, ele vor fi alcatuite din Cluj, Bistrita si Maramures, respectiv Bihor, Salaj si Satu Mare. Este cat de poate de evident faptul ca judetele din prima urna valorica (Cluj si Bihor) vor asigura si comandamentul regiunilor.

      Cum a pierdut Baia Mare sansa de a deveni capitala de regiune? Foarte simplu. Asa cum a pierdut si toate finantarile in infrastructura, ceea ce a transformat judetul nostru intr-o zona subdezvoltata, plina de istorie si mister. Singura varianta castigatoare era combinatia Maramures, Satu Mare, Bistrita, dar cine a mai vazut doua sabii intr-o teaca? Pentru ca Oradea sa prinda primul loc in grupa, trebuia sa fie despartita de Cluj, iar asta nu se putea face decat prin sacrificarea Maramuresului.

      Consecintele pe termen mediu vor viza redimensionarea (ca personal si logistica) a institutiilor descentralizate, a Consiliului Judetean, a Prefecturii etc. et,. Asta inseamna o reducere consistenta a numarului de bugetari (deci somaj!) si economii substantiale pe zone administrative.

      Cei care isi fac iluzii ca toate acestea nu se vor petrece sa nu uite ca presedintele Basescu a anuntat ferm obiectivul pentru al doilea mandat: reforme (politice), reforme (administrative), reforme (militare).

Sursa:  cotidianul  Glasul Maramuresului din 17.02.2010, autor  Dorin Stef

PDL accepta Tinutul Secuiesc sub forma de judet nou

      Reimpartirea teritoriala a Romaniei in 16 microregiuni de dezvoltare, incepand cu 2012, la propunerea UDMR, a fost primita de PDL mult mai bine decat lasa de inteles in iesirile publice liderii acestui partid, reiese din declaratiile presedintelui filialei clujene a Uniunii, Laszlo Attila.

      Acesta a confirmat duminica, pentru citynews.ro, ca democrat-liberalii sprijina proiectul UDMR de reimpartire a Romaniei in 16 microregiuni de dezvoltare, insa cu doua conditii: redesenarea regiunii Cluj si acordarea de rol administrativ noii scheme, astfel incat regiunile sa devina, practic, judete. Citynews.ro a relatat la sfarsitul saptamanii trecute ca Tinutul Secuiesc are sanse sa fie recunoscut oficial de Romania in 2012, odata cu reimpartirea administrativa in 16 noi regiuni administrativ-teritoriale, care vor grupa cate trei din actualele judete.

      Laszlo Attila sustine ca liderul PDL Cluj, presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Daniel Buda, i-a confirmat intr-o discutie privata ca democrat-liberalii agreeaza rearanjarea propusa de maghiari, cu doua amendamente. Din discutiile avute cu Daniel Buda reiese ca ei se gandesc ca microregiunile sa aiba si un rol administrativ. Mai este o divergenta pe pozitia judetului Salaj. In timp ce noi insistam sa fie microregiunea Cluj - Bistrita-Nasaud - Maramures, PDL vrea sa fie Cluj - Bistrita-Nasaud - Salaj. Astea-s divergentele, in mare, a declarat liderul UDMR Cluj.

     Afirmatiile lui Laszlo sunt sustinute atat prin declaratiile liderului UDMR, Marko Bela, cat si prin dezvaluirile arhitectului planului maghiar de reorganizare teritoriala a Romaniei, Csutak Istvan. Marko Bela a declarat sambata, in timpul Consiliului Reprezentantilor Unionali, ca in privinta reorganizarii regiunilor de dezvoltare, in Camera Deputatilor va avea loc o dezbatere, insa PD-L este de acord ca trebuie dublat numarul acestora, la 15-16, potrivit Agerpres.

      De asemenea, Csutak Istvan a declarat pentru citynews.ro ca un acord politic de culise intre UDMR, si PSD in privinta regionalizarii pe sistem maghiar exista deja de cel putin patru ani, atat secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, cat si cel al PDL, Vasile Blaga, confirmandu-i ca cele doua partide isi doresc ca noile microregiuni sa aiba si rol administrativ.

      Deputatul Daniel Buda afirma ca a avut, intr-adevar, o convorbire cu Laszlo Attila, insa tema discutiei a fost intarirea capacitatii de absorbtie de fonduri pe care ar avea-o noile regiuni. Buda a subliniat, insa, ca reorganizarea propusa de maghiari nu se va putea face pe criterii etnice si a opinat ca proiectul celor 16 microregiuni, adoptat deja in mod tacit de catre Senat, ar trebui respins in Camera.

      Vreau sa ne intelegem: aceasta (schema celor 16 microregiuni - n. red.) este o propunere a UDMR, iar orice forma trebuie sa respecte prevederile Constitutiei. In niciun caz nu putem accepta reorganizarea pe criterii etnice, a declarat Buda. Intrebat daca in discutia cu Laszlo Attila subiectul a fost legat de acordarea de capacitate juridica noilor judete si de redesenarea regiunii Cluj, Daniel Buda a nuantat informatiile. Discutiile s-au purtat in jurul intaririi capacitatii de absorbtie de fonduri. Cred ca, data fiind noua configuratie politica (prezenta UDMR la guvernare - n. red.), acest proiect ar trebui respins sau amendat in mod consistent, astfel incat sa raspunda unor exigente ale momentului. Daca in Camera Deputatilor nu se va ajunge la un consens, ar fi mai bine sa fie respins, urmand ca Guvernul sa vina cu un alt proiect, in conformitate cu cerintele europene si dupa efectuarea unor studii de impact, a declarat Buda.

      Atat liderul PDL, premierul Emil Boc, cat si Daniel Buda au atacat duminica subiectul reorganizarii teritoriale care ar urma sa dea nastere, de facto, Tinutului Secuiesc, in doua interviuri anuntate sa apara in aceeasi zi. Astfel, Boc clarifica problemele privind relatiile cu UDMR si discutiile referitoare la regiunile de dezvoltare intr-un interviu ce va fi difuzat luni de Mediafax, iar Daniel Buda comenteaza cerintele UDMR intr-un interviu pentru Ziua de Cluj, programat tot pentru luni.

Sursa:  www.citynews.ro/mures din 14.02.2010, autor  Vlad Alistar

 

V. Articole  privind  propuneri de modificare a Legii electorale

 

Crin Antonescu, Ion Iliescu si Marko Bela vor sa schimbe VOTUL UNINOMINAL

 

      Pro Democratia a organizat, saptamana trecuta, o dezbatere pe tema votului uninominal. In cadrul acesteia, au fost prezentate rezultatele unui sondaj CCSB, care dovedesc fie ca alegatorul roman este complet neinteresat de senatorul/ deputatul care il reprezinta in Parlamentul Romaniei, fie ca sistemul este atat de complicat si ineficient, incat electorul pierde urma alesului, care ar trebui sa-l reprezinte. Indiferent de situatie, atat marea masa a electoratului, cat si liderii partidelor politice vor schimbarea actualului sistem - vot uninominal cu reprezentare proportionala.

     Potrivit sondajului CCSB, prezentat de Pro Democratia, 78% dintre respondenti nu stiu numele deputatului care le reprezinta colegiul in Parlament, 89% nefiind la curent cu numele senatorului trimis de colegiul lor in legislativ. De asemenea, cei intervievati nu cunosc, in proportie de 63%, respectiv 76%, partidul din care provine deputatul sau senatorul care ii reprezinta. Intre 71% si 78% dintre alegatori nu s-au intalnit niciodata cu deputatul sau senatorul care ii reprezinta in Parlament. in consecinta, 70% din electorat doresc schimbarea sistemului de vot. Dintre sustinatorii schimbarii, 38% spun ca sistemul cel mai indicat este votul pe liste, 30% - sistemul de vot mixt, iar 20% - sistemul uninominal.

      La randul lor, politicienii vor sa scape de votul uninominal cu reprezentare proportionala, actualmente in vigoare, despre care afirma, la unison, ca si-a dovedit limitele.

      Liderii partidelor importante au declarat pentru gandul ca au deja pregatite ori se afla in faza finala proiecte legislative care vizeaza modificarea legii electorale.

      Parerea mea despre votul uninominal este buna, dar vorbesc despre votul uninominal pur, curat. Si anume, formula in doua tururi. Noi am si luat o hotarare in acest sens, anume ca PNL sustine votul uninominal in doua tururi, la Parlament, la presedintia Consiliului Judetean si, de asemenea, la primari, ne-a declarat liderul liberal. El sustine ca, in acest moment, se petrece un fel de confuzie la nivelul electoratului si nu numai. Forma actuala, care a dezamagit multa lume si si-a reliefat inconvenientele, este luata drept vot uninominal. Or, nu e chiar asa. E o combinatie care respecta proportionalitatea si face relativ aleatoriu rezultatul votului uninominal. Parerea mea de principiu este ca trebuie sa mergem pe o varianta clara.

      Antonescu spune ca este de ales intre proportionalitate - vot pe liste , si principiul uninominalului adevarat, in sensul ca, intr-adevar, cine castiga colegiul din doua tururi, acela e parlamentar. PNL a luat hotararea sa sutina cea de-a doua varianta. Vom initia un proiect de modificare, urmand sa vedem ce pozitie au si celelalte partide, a mai spus Antonescu.

      Presedintele de onoare al PSD s-a declarat dezamagit de actualul sistem de vot, care este evident ca trebuie schimbat. In partid se lucreaza la un astfel de proiect, inspirat din experienta germana. Sistemul imbina votul uninominal cu votul pe lista, varianta care sporeste avantajele si diminueaza dezavantajele votului uninominal simplu, ne-a declarat Iliescu. Fostul presedinte social-democrat mai spune ca este o tema care merita discutata pentru a se gasi un numitor comun. Oricum, actualul sistem promovat la repezeala s-a dovedit ineficient. Proiectul nostru elaborat de un grup coordonat de Adrian Nastase este foarte interesant si poate deveni o baza de discutii, a precizat Ion Iliescu.

      Presedintele UDMR Marko Bela a afirmat intr-o conferinta de presa ca actualul sistem de vot uninominal este unul fals, declarandu-se pentru o schimbare rapida si radicala a sistemului electoral. Sistemul vechi era mai bun, va spun sincer. A asigurat o intrare de pe lista. Nu s-a creat aceasta contradictie, ca esti reprezentantul colegiului si totusi ai iesit minoritar acolo, pe locul doi sau trei, si cel care a iesit pe locul intai nu a intrat in Parlament. Nu e nicio problema daca iau in considerare ca voturile au existat in alta parte. Dar, totusi, e un fals sistem uninominal, a declarat Marko Bela.

      El a precizat ca UDMR propune schimbarea sistemului electoral, dupa modelul prin care sunt alesi presedintii consiliilor judetene: Un sistem prin care sa existe colegii uninominale cu un singur tur de scrutin, dar din care sa intre intotdeauna cel care a obtinut primul loc si daca este vorba despre o majoritate relativa. Pentru echilibrare si pentru a nu risipi voturile partidelor am face si o lista nationala. Prin echilibrare sa intre de pe o lista nationala cateva persoane, conform procentajului obtinut, a specificat liderul UDMR.

      La randul sau, Gyorgy Frunda crede ca sistemul cel mai bun ar fi un sistem preferential pe liste. Ceea ce inseamna ca la nivelul judetelor sa existe liste, fiecare partid putand propune de doua-trei ori mai multi candidati decat numarul de locuri al deputatilor, respectiv senatorilor. Acestia s-ar afla pe liste in ordine alfabetica si, astfel, alegatorul ar avea posibilit atea sa aleaga dintre candidatii inscrisi pe cel care il considera cel mai bun. O modalitate de a putea alege nu numai intre candidatii diferitelor partide, ci si intre candidatii aceluiasi partid, a explicat Frunda.

      El spune ca mai exista o varianta in care jumatate dintre candidati ar fi alesi nominal, iar jumatate pe liste. Dar cred ca este un sistem mixt fara roade, pentru ca in tari care au astfel de sistem, Ungaria de exmplu, vedem ca uninominal nu intra nici 10 procente dintre candidati, a conchis Gyorgy Frunda.

 Sursa: cotidianul Gandul, nr. 1723 din  29.11.2010, autor  Marian Sultanoiu

 

Reinvierea votului pe lista ameninta uninominalul

      PSD va demara in aceasta saptamana procedurile parlamentare de modificare a legii electorale. Scopul este reaparitia partiala a votului pe lista. Schimbarea este sustinuta de UDMR, dar si de unii parlamentari PDL.

      Presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ieri ca partidul sau va propune reintroducerea votului pe lista pentru jumatate din Camera Deputatilor, Senatul urmand sa cuprinda reprezentanti ai autoritatilor locale. De asemenea, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat recent ca Uniunea ar putea lansa propria varianta de modificare a legii electorale. Votul uninominal nu este favorabil Uniunii pentru ca ajuta partidele mari, dar senatorul Gyorgy Frunda a explicat ca este necesara schimbarea sistemului de vot si din alte motive: S-a ajuns, in mod paradoxal ca in Parlament sa intre candidatii de pe locurile 2,3 si 4, iar unii, care au castigat alegerile, au ramas acasa.

      El spune ca legea actuala este o lege proasta si pentru ca incurajeaza traseismul politic si adauga ca cea mai buna varianta ar fi votul mixt de tip german sau ungar, adica jumatate de Camera prin vot uninominal, iar cealalta jumatate pe lista. Actuala lege electorala cuprinde articole neconstitutionale, asa ca ea trebuie modificata neaparat pana la urmatoarele alegeri, fie ca vor avea loc la termen sau nu. Potrivit procedurilor parlamentare, se va constitui o comisie electorala care trebuie sa cuprinda toate partidele parlamentare pentru a initia proiectul de modificare. Gradul mare de complexitate a fiecarui sistem electoral in parte ar prelungi extrem de mult negocierile daca fiecare partid ar incerca sa-si promoveze singur proiectul de lege pana in plen.

      In PDL parerile sunt impartite: unii vor vot uninominal in doua tururi, altii, vot mixt sau chiar numai pe liste. Senatorul PDL Orest Onofrei a declarat acum doua zile ca votul uninominal asa cum a fost introdus in 2008, s-a dovedit a fi un esec. A scazut foarte mult raspunderea partidelor politice si a produs mari distorsiuni ale vointei poporului, a subliniat Onofrei. Mircea Toader, liderul deputatilor PDL, imbratiseaza, in schimb, solutia propusa de PSD: Eu prefer varianta combinata, vot si pe liste si uninominal, pentru ca trebuie satisfacute si nevoile si cerintele partidului de a impune oameni valorosi pe liste, dar si pe cele ale alegatorilor, a spus Toader. In acelasi timp, colegul sau de partid, vicepresedintele Ioan Oltean, a tinut sa precizeze ca nu s-a discutat in PDL despre modificarea legii electorale. Nu este momentul oportun pentru o noua lege electorala.

      Au aparut unele disfunctionalitati in aplicarea votului uninominal. Dar nu putem proba acest sistem de vot decat dupa cateva scrutine, sa avem o imagine generala asupra fenomenului electoral, a mai spus Oltean. Acest punct de vedere este impartasit si de europarlamentarul Cristian Preda. Revenirea la votul pe liste ar fi un handicap pentru Romania.Eu as merge pe varianta unui scrutin uninominal majoritar in doua tururi, a spus Preda. Acest tip de vot favorizeaza insa primii doi clasati, iar PDL a trecut in ultima perioada pe locul trei. Liberalii sustin ca este prea devreme sa se vorbeasca despre modificarea legii electorale. Partidul nostru sustine un principiu care trebuie sa fie aplicat in toate legile electorale: votul sa fie proportional. Actuala lege respecta acest principiu, a declarat deputatul Mihai Voicu.

      Directorul executiv al IPP, Adrian Moraru, crede ca liderii partidelor vor sa se reintoarca la votul pe lista, fie si partial, pentru ca le este teama de confruntarea directa in alegeri. Le este frica sa candideze uninominal, nu au incredere in fortele proprii. Asa ca vor sa se ascunda in spatele listelor. Asa vor beneficia de structura de partid care va lucra pentru ei, a precizat Moraru. in schimb, presedintele asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu, sustine ca toate partidele vor sa se intoarca la formula initiala a legii uninominalului. in proiectul Pro Democratia, care a fost preluat in 2008 de PNL, PSD si PDL, se introducea votul mixt, de tip german: pe lista si uninominal. Dar, in urma negocierilor din 2008, partidele au ales un vot uninominal nefericit, de tip romanesc, a declarat Parvulescu. Acesta a mai spus ca, nu trebuie facute decat mici modificari la legea actuala. Doar se va introduce principiul proportionalitatii, iar votul va reflecta dorinta electoratului, a spus Parvulescu.

      Legea actuala spune ca din fiecare colegiu trebuie sa plece spre Parlament un deputat si un senator. Candidatul care reuseste sa obtina 50% plus 1 din voturi in colegiul sau intra in Parlament in prima etapa, restul voturilor din colegii se aduna la nivel judetean in etapa a doua si trimit in Parlament alti candidati, iar numarul de voturi ramas la judete se aduna la nivel national si stabileste ultimii castigatori in etapa a treia. Astfel, in ciuda faptului ca alegatorul alege un nume, rezultatele votului se transforma, la nivel jude tean si national, in liste de nume, dar de aceasta data stabilite nu de partide, ci de numarul de voturi obtinut de reprezentantii uninominali ai diferitelor partide.

Sursa: cotidianul Romania libera din 29.09.2010, autori  Costel Oprea, Diana Lazar

 

UDMR propune modificarea legii electorale

      UDMR se pregateste sa propuna in coalitie modificarea legii electorale, pregatit in acest sens un proiect de lege. Presedintele Uniunii, Marko Bela, a aratat la sedinta Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRU) , sambata, 25 septembrie, ca deocamdata, discutiile despre parlamentul unicameral sunt vorbarie demagogica.

      Nu vad sa se ajunga la o parere omogena. Am vrea modificarea constitutiei dar nu cred ca vom reusi in lunile ce vin. Sunt multe discutii si putine fapte. UDMR va propune modificarea legii electorale, un sistem proportional transparent de candidare si reprezentare si care va duce la un parlament mai bun. UDMR va avea grija sa candideze cu oameni pregatiti. Vom propune modificarea legii electorale si vom prezenta un proiect de lege, a precizat liderul UDMR.

      UDMR s-a adunat astazi la sedinta CRU, unde s-au discutat inclusiv posibilitatea iesirii de la guvernare. Insa reprezentantii Uniunii mai au cateva deziderate de indeplinit, printre care legea invatamantului si legea minoritatilor, astfel ca deocamdata nu se pune problema iesirii din coalitie.

      CRU a avut loc in 25 septembrie, la Targu Mures.

    Sursa:        www.citynews.ro din 25.09.2010, autor  Adelina Burcea

 

 

 

Un PDL-ist da tonul revenirii la votul pe liste

      Senatorul Orest Onofrei deschide discutia despre reintroducerea votului proportional.

      Senatorul PDL Orest Onofrei propune reintorarcerea la alegerea parlamentarilor pe liste de partid. El a anuntat ca va initia o propunere legislativa pentru reintroducerea votului proportional. Propunerea sa nu are sustinerea oficiala a PDL.

      Democrat-liberalii insa iau in calcul o varianta de vot mixt. Aceasta varianta este sustinuta si de PSD. Voi initia un proiect de lege impreuna cu parlamentari din toate partidele pentru revenirea la votul proportional, a declarat senatorul PDL de Suceava, Orest Onorfrei.

      Sefii sai de la partid spun ca nu sustin un demers prin care sa se renunte la uninominal. Gheorghe Flutur, presedinte al PDL Suceava si prim-vicepresedinte al democrat-liberalilor, spune ca nu se pune problema renuntarii la uninominal. Nu, nu a fost discutata in partid o asemenea propunere. PDL a sustinut intotdeauna votul uninominal. Putem discuta eventual o perfectionare a uninominalului, dar nici vorba de reintorcerea la lista, a declarat Gheroghe Flutur pentru EVZ.

      Neoficial, liderii PDL, presati de scaderea in sondaje, ar sutine revenirea la votul pe liste. Surse din PDL au declarat ca actualul sitem de vot este o loterie si partidul ar fi dezavantajat. Din acest motiv, PDL ia in calcul varianta de vot mixt: jumatate din parlamentari alesi pe lista, jumatate uninominal. Schimbarea legii electorale a fost discutata si cu UDMR.

      De altfel, Marko Bela, presedintele Uniunii, s-a pronuntat recent pentru revenirea la liste. Votul uninominal este gresit, UDMR va propune modificarea legii, ca sa fie un sistem proportional transparent, a declarat Marko.

      Varianta votului mixt este sustinuta si de PSD. Noi vom sprijini mai degraba votul mixt, tip german: jumatate pe liste, jumatate uninominal pur. si il vom ruga pe Cristian Parvulescu sa fie de acord sa conduca acest proiect. Oricum, nu mai vrem sistemul actual!, a declarat Ponta pentru EVZ.

      Propunerea senatorului PDL vine la doar cateva zile dupa ce seful statului, Traian Basescu, a repus pe tapet ideea modificarii legii electorale in sensul adoptarii unei variante de uninominal pur.

Sursa:  cotidianul  Evenimentul zilei din  27.09.2010, autor  Florin Ciornei

 

Francisc Halasz, presedintele UDMR Timis: Un partid care neaga ca vrea sa fie la putere minte!

      Liderul UDMR Timis, Francisc Halasz, recunoaste ca organizatia pe care o conduce nu mai poate trece de pragul electoral fara ajutorul celorlalte minoritati locale. Ce planuri au maghiarii in Timis si in Romania puteti afla din interviul urmator.

      - Cum se pozitioneaza UDMR fata de evenimentul petrecut in 15 martie la Miercurea Ciuc, anume spanzurarea papusii care il intruchipa pe Avram Iancu?

      - Aceasta situatie intra in categoria acelor evenimente care cred ca, intr-o lume civilizata, de organizatii democratice nu poate fi tolerata. Chiar daca nu avem neaparat pareri pozitive despre o personalitate, nu cred ca astazi, in secolul XXI, acesta este modul potrivit de manifestare a acestor opinii. O astfel de opinie poate fi exprimata in scris sau oral in termeni civilizati. Cred ca asemenea manifestari nu isi au locul. Dincolo de asta, in istoria noastra putem gasi multe momente in care am fost in conflict, dar daca ne raportam mereu la aceste momente, inseamna ca viitorul va fi compromis. Ele trebuie discutate la nivel de istorici, nu trebuie sa ne ascundem, aceste momente au existat. Repet: aceste manifestari nu sunt normale, chiar daca avem pareri negative despre un anume eveniment.

      - Asistam la o faramitare a bazinului electoral al UDMR. Au aparut pe langa UDMR alte doua formatiuni politice. Mai aveti aceeasi forta de negociere?

      - Daca ne uitam la programele politice ale diferitelor factiuni politice maghiare, o sa constatam ca scopurile finale sunt aceleasi: autonomia pe criterii etnice, autonomia culturala si autonomia personala. Diferentele intre factiuni sunt date de modul in care se doreste a fi obtinute aceste drepturi. UDMR a dovedi ca este adeptul pasilor marunti. Poate ca unii si-au pierdut rabdarea, pentru ca totusi lucrurile se misca destul de incet - au trecut deja 20 de ani de la revolutie, de cand vorbim de aceste forme de autonomie. Noi dorim sa obtinem aceste drepturi prin lege, adica sa fie legiferate, iar aici partidele romanesti sunt reticente. Pana reusim sa ii convingem ca aceste drepturi nu se indreapta impotriva comunitatilor romanesti, ci reprezinta cel mult o discriminare pozitiva fata de minoritati, trece mult timp.

      - Pai tocmai de aceea au aparut aceste factiuni, mai radicale, Partidul Civic Maghiar si Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care vor rezultate mai rapide

      - Este vorba despre oameni care si-au pierdut rabdarea. Ei nu cred ca participarea la guvernare a UDMR va aduce rezultate in aceasta lupta pentru autonomie. Ei cred ca, aflat la guvernare, UDMR si-a pierdut capacitatea de apelare la structurile europene pentru a pune presiune asupra autoritatilor romane de a accepta aceste forme de autonomie. La inceput a fost vorba doar despre o opozitie in sanul partidului, dar apoi ea s-a externalizat si a dus la formarea primului partid despre care vorbeati, Partidul Civic Maghiar. Cel de-al doilea este in curs de constituire si este format in jurul personalitatii lui Laszlo Tokes.

      - Dar Tokes nu a fost membru al UDMR Timis?

      - Domnul Tokes este membru al UDMR Timis. Daca a semnat lista de adeziune la celalat partid, si-a pierdut aceasta calitate.

      - Acest lucru se intampla automat? Sau trebuie exclus din UDMR?

      - Este o chestie de interpretare. Regulamentul de functionare al UDMR spune ca daca cineva nu isi plateste cotizatia o anumita perioada, isi pierde calitatea de membru.

      - Si Tokes nu a platit-o?

      - Eu nu am cunostinta ca Laszlo Tokes sa isi fi platit cotizatia pe anul trecut.

      - La alegerile locale din 2008 ati participat alaturi de celalte minoritati la alegeri. Aveti de gand sa faceti acelasi lucru si in 2012?

      - Noi, pana in momentul de fata, am mers pe aceasta idee. Ne intalnim periodic cu celelalte minoritati, in special cele slave. S-ar putea sa inlocuim comunitatea italiana cu cea slovaca. Deocamdata, preconizam sa mergem impreuna la alegeri. Asta pentru ca, pentru noi, acest prag electoral de 5% este greu de atins, desi ponderea noastra a maghairilor se cifreaza undeva la 7 %. Asta si pentru ca votul etnic in Banat functioneaza cel mai putin din toate regiunile tarii. Mai mult, inregistram si o scadere a populatiei maghiare. Din pacate, ungurii nostri traiesc in proportie de 65% in casatorii mixte si asta e drumul cel mai drept spre asimilare. In aceste conditii, avem nevoie de sprijin de la celelalte minoritati pentru a atinge acel prag de 5% care sa ne permita accesul in consiliile locale si in cel judetean.

      - Ce asteptari aveti de la alegerile din 2012?

      - Daca ne referim la alegerile locale, atunci tinta cea mai clara este sa revenim, dupa 8 ani, la Consiliul Judetean . In 2008 am fost foarte aproape, ne-au lipsit 27 de voturi. De aceea va spun ca acest prag de 5% este o realitate cruda pentru noi. Sa constati ca voturile a 11.600 de oameni care au votat cu UDMR nu coneaza, ba mai mult sunt folosite de alte formatiuni politice, nu e tocmai placut.

      - Va ganditi la intelegeri si cu alte partide politice?

      - Probabil ca intelegeri pre-electorale vom face doar cu minoritatile. In ceea ce priveste eventuale intelegeri post-electorale suntem deschisi colaborarii cu oricine.

      - UDMR este formatiunea politica din Romania care a stat cel mai mult la guvernare Cu mici pauze ati fost mereu la guvernare. Cat e de vinovat UDMR pentru situatia in care se afla Romania in prezent?

      - Responsabilitatea guvernarii ne-am asumat-o mereu. Suntem cei mai longevivi la guvernare Ce sa facem daca partidele romanesti obosesc repede, din patru in patru ani, si au nevoie de repaos? Intodeauna cand am fost la guvernare, dincolo de urmarirea obiectivelor specifice comunitatii maghiare, ne-am implicat si in rezolvarea problemelor generale ale tarii. Desi am fost cu toata lumea la guvernare pana acum, eu vreau sa spun ca intotdeauna cand ne-am angajat in actul de guvernare, nu am schimbat macazul la jumatate de drum si am fost fideli unui principiu pana la sfarsitul mandatului. Asta e un lucru foarte important pentru ca lumea spune ca suntem neseriosi pentru ca am trecut ba cu unii, ba cu altii. Mai mult, UDMR a intrat in Parlament prin forte proprii, nu ne-am urcat pe listele altora.

      - Dar trebuie sa le dam dreptate si celor care spun ca UDMR a santajat mereu puterea pentru a-si atinge scopurile

      - Eu cred ca o organizatie politica ce neaga faptul ca vrea sa fie la putere, sa conduca, sa guverneze, minte! Toata lumea participa la viata politica pentru a conduce. Ma deranjeaza comparatia guvernarii cu ciolaniada Este clar ca acela care e la putere are in mana resursele unei tari. Dar eu cred ca am demonstrat prin ministrii nostri, prin primari, ca atunci cand am acupat vreo functie nu am facut-o doar pentru unele avantaje economice, ci am avut si responsabilitatea ocuparii acelei functii. Acum ce sa facem, cu cei 7% nu putem sa guvernam singuri Romania Sigur, in utimii ani, in Romania nici un partid nu a obtinut majoritate la alegeri asa ca a fost nevoie de UDMR pentru crearea unei coalitii care sa fie capabila sa guverneze.

      - Sunteti prea diplomat Este santaj sau nu?

      - Eu zic ca nu e santaj.

      - Dar ce e?

      - Eu nu consider ca acele drepturi pe care noi le cerem reprezinta o problema de santaj. E deranjant ca in conduita partidelor romanesti nu exista o consecventa in politica fata de minoritati. PNL-ul, cand am fost impreuna la guvernare, a spus ca legea minoritatilor este in regula. Acum, cand sunt in opozitie, spun ca nici vorba, nu se p oate asa ceva Acest dualism trebuie sa dispara. Asa cum trebuie sa dispara si accentele nationaliste, pentru ca vezi-doamne, in Transilvania devii simpatic daca spui ceva rau de unguri. Pana cand aceste metehne nu vor disparea, eu cred ca partidele politice infiintate pe criterii etnice sunt necesare in Romania. Dar sa nu credeti ca tot ceea ce s-a obtinut pana acum pentru minoritati a fost primit pe tava. Ne-am luptat pentru tot. Daca nu era o permamenta presiune pe partidele din guvern, nu obtineam tot ceea ce am obtinut pana acum.

      - Vreti sa spuneti ca e presiune, nu santaj?

      - Hai sa-i spunem ca e presiune, daca vreti dumneavoastra

      - Cat de normal vi se pare ca o persoana care are cetatenie maghiara sa poata conduce o institutie a statului roman?

      - Raportul statului fata de persoana cu dubla cetatenie este diferentiata in Europa. Un stat democratic, cum este Germania, nu tolereaza dubla cetat enie. Sunt tari unde aceasta dubla cetatenie nu reprezinta o problema. Eu cred ca pot sa obtin cetatenia maghiara si sa raman sa traiesc aici in Romania.

      - Conducand institutii publice romane?

      - Eu imi desfasor activitatea aici, in aceasta tara, platesc impozi te aici. In funtea institutiei fac politica statului roman. Daca se descopera ca fac altcvea, atunci putem avea o astfel de discutie. Eu imi fac datoria fata de aceasta tara, chiar daca am si cetatenia maghiara pe langa cea romana. Mi se pare firesc sa existe aceasta incredere in mine ca imi voi face datoria fata de Romania.

      - Dar v-ati luat cetatenia maghiara?

      - Inca nu. Am pregatit toate actele pentru ca sa le depun pentru a obtine si cetatenia maghaira.

      - Veti lua si pasaport maghiar?

      - Este o buna intrebare Pasaportul maghiar reprezinta un avantaj daca vrei sa calatoresti in SUA sau Canada, pentru ca nu iti trebuie viza. Si in plus, daca circuli in Europa si prezinti un document romanesc, atragi de multe ori nu tocmai priviri bune.

      - Iar nu imi raspundeti Va luati pasaport maghiar sau nu?

      - Nu stiu. Chiar nu m-am gandit!

      - S-a constituit aceasta alianta USL. In ce masura va tenteaza o colaborare cu ei?

      - In mometul de fata exista aceasta coalitie a opozitiei, care, intr-adevar reprezinta o forta pe scena politica de la noi. Si acestora, ca sa ajunga la guvernare le lipsesc cei 5-6% Probabil ca de aceea ne curteaza pe noi.

      - Schimbati barca?

      - Deocamdata, nu se pune problema. Nu pana la alegerile parlamentare din 2012. Asta chiar daca si noi stim ca aceasta guvernar ea nu ne-a priit foarte mult.

      - Bun, si dupa alegeri?

      - Dup a alegeri, totul este posibil

    Sursa: www.opiniatimisoarei.ro din 25.03.2011, autor  Ciprian Voin

 

Coalitia reduce pragul electoral pentru UDMR

      Desi ministrul Elena Udrea sustinea miercuri ca protocolul Coalitiei, proaspat semnat de presedintii PDL, UDMR, UNPR si de liderul minoritatilor, nu contine nici un document suplimentar, peste cateva zile, luni, aceleasi personaje isi vor pune semnaturile pe anexa protocolului, care ar cuprinde, potrivit unor surse guvernamentale, in afara de calendarul adoptarii prioritatilor legislative, detalii legate de modificarea sistemului electoral.

      Astfel, asa cum s-a specificat deja de principiu in protocolul oficial al Coalitiei, vor fi modificate legislatia electorala si Legea administratiei publice locale. Astfel, primarii vor fi alesi uninominal intr-un singur tur de scrutin, dupa modelul presedintilor de Consilii Judetene, si vor face parte din Consiliul Local, pe care il vor prezida. Pragul electoral pentru alegerile locale va fi redus de la 5% la 3%, la cererea UDMR, maghiarii justificandu-si solicitarea prin dorinta de a asigura reprezentarea comunitatii maghiare la nivelul administratiei locale in toate comunitatile unde traiesc maghiari.

      In ceea ce priveste alegerile parlamentare, vor fi redesenate colegiile electorale, dar asta dupa alegerile locale, PDL asteptand sa vada ce primarii va castiga in iunie 2012. Si sistemul de vot se va modifica, intelegerea partidelor din Coalitie fiind aceea de a sustine sistemul uninominal mixt, dupa modelul german. Acesta presupune ca o parte din candidati sa participe la alegeri pe lista, desemnati de la centru, iar cealalta parte sa candideze pe actualul sistem, uninominal. Este un sistem complicat, inventat pentru a oferi o selectie personalizata a reprezentantilor partidelor, pastrandu-se partial compozitia politica a Parlamentului asa cum ar fi rezultat ea dintr-un vot pur politic, de partid. Aceste modificari pot schimba spectaculos reprezentarea politica.

      Una dintre problemele aparute este lipsa de vizibilitate a celor desemnati de partid pe locurile oferite in compensare. Alta problema ar fi instabilitatea coalitiilor de guvernare. Ca si sistemul pur proportional, sistemul mixt tinde sa nu permita coagularea unei majoritati clare. Mai mult, exista parlamentari care migreaza de la un partid la altul, iar alegatorii voteaza niste partide si, in final, sunt reprezentati de altele.

     Sistemul mixt acorda o putere foarte mare partidelor mici, care pot santaja partidele mari cu iesirea din coalitia de guvernare.

      Acest amanunt care favorizeaza partidele mici se cumuleaza cu un altul, si anume intentia Coalitiei de reducere a pragului electoral si pentru alegerile parlamentare, de la 5% la 3%. Sursele citate sustin ca acest lucru este sustinut atat de UDMR, cat si de UNPR, ambele formatiuni aflandu-se in sondaje sub actualul prag electoral. Insa, inainte de a deveni realitate, reducerea pragului electoral a fost criticata chiar din interiorul UDMR. Deputatul Olosz Gergely, contracandidatul lui Kelemen Hunor la sefia UDMR, a acuzat, intr-un comunicat de presa, faptul ca prin propunerea de reducere a pragului electoral la 3%, Kelemen Hunor isi asuma un proiect politic de scadere a reprezentativitatii UDMR in randul comunitatii maghiare si deschide poarta reintoarcerii lui Corneliu Vadim Tudor pe scena politica din Romania.

      Oficial, liderii PDL sustin ca inca nu s-au decis amanunte legate de modificarea legislatiei electorale. Dupa semnarea protocolului vom avea o discutie in Coalitie, se va forma o comisie mixta pentru legile electorale, fiecare partid isi va desemna reprezentanti si vom stabili atunci ce sistem de vot vom sustine si ce prag electoral, a declarat vicepresedintele PDL Gheorghe Flutur pentru Jurnalul National.

      Intrebat daca anexa la protocolul Coalitiei care va fi semnata luni cuprinde referiri la modificarea legilor electorale, Flutur a explicat ca este doar un calendar in care stipulam clar termene-limita pentru adoptarea legilor pe care le-am convenit.

      Vicepresedintele PDL Cristian Boureanu a declarat pentru Jurnalul National ca spera ca liderii Coalitiei sa isi puna semnatura pe modificarea sistemului de vot, pentru ca actualul sistem a aratat ca este viciat, cu un vot uninominal care a permis ca oameni de pe pozitia a treia sa intre in Parlament. Uninominalul mixt mi se pare a fi cea mai buna solutie si cred ca si PNL ar fi de acord cu o asemenea varianta, mai ales ca fostul premier Tariceanu a sustinut acelasi sistem acum cativa ani, a spus vicepresedintele PDL, care a explicat ca uninominalul mixt respecta proportionalitatea dintre numarul de voturi primite de un partid si numarul de parlamentari obtinut de acel partid.

      Anexa secreta nu a fost semnata, deoarece, potrivit unor surse guvernamentale, membrii Coalitiei nu au reusit sa cada de acord asupra modificarilor concrete ale principalelor legi prevazute de protocolul parafat miercuri. Este vorba mai ales despre Statutul minoritatilor, a carui adoptare este impusa de UDMR. O alta problema spinoasa este revizuirea Constitutiei, astfel incat sa fie desfiintate jude tele si sa fie infiintate regiunile teritoriale, conform dorintei UDMR. Revizuirea Constitutiei ar trebui sa puna insa in practica si planul lui Traian Basescu privitor la Parlamentul unicameral.

Sursa:   cotidianul  Jurnalul national, nr. 5607 din 04.03.2011, autor  Adriana Dutulescu    

 

Szasz Jeno vrea ca maghiarii sa aiba rezervate 7%din locurile din Parlament

      Liderul PCM, Szasz Jeno, sustine ca autonomia inseamna ca minoritatea are dreptul la procentul detinut din totalul populatiei in toate, de la administrarea fondurilor pana la reprezentarea in Parlament, afirmand ca maghiarii ar trebui sa aiba rezervate 7% din locurile din Parlament.

      Szasz Jeno a declarat, joi (24.02.2011), intr-o conferinta de presa la Targu Mures, ca proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale promovat de UDMR nu asigura o autonomie reala a comunitatii maghiare, transmite corespondentul Mediafax.

      Legea minoritatilor nationale nu asigura autonomia culturala si personala a comunitatii maghiare, ci detinerea monopolului politic in continuare de catre UDMR. Si atunci UDMR nu va primi finantarea de la Guvern direct la partid, ci prin nu stiu ce institutie, care se va numi Consiliul Autonomiei Culturale. Nu se schimba cu nimic. Autonomie inseamna ca daca suntem 7% din aceasta tara, atunci avem dreptul la toate, intr-un procentaj de 7. Asta inseamna si in administrarea fondurilor. Primim de la stat 7% din fondurile culturale si dupa aceea noi decidem asupra acestor fonduri, asta inseamna ca primim de la stat 7% din fondurile pentru educatie si gestionam noi, prin Consiliul Autonomiei Culturale. Acum se primesc sfaramaturi, nu 7%, a spus Szasz. El a adaugat ca ar fi democratic ca pentru minoritatile nationale sa nu existe prag electoral, ci fiecare sa aiba locuri rezervate in Parlament, proportional cu procentul detinut din totalul populatiei, conform datelor de la recensamant.

      Si pentru locurile rezervate - pentru 7%, daca vorbim in cazul comunitatii maghiare, sa avem noi alegeri libere intre mai multe organizatii politice, dar sa nu se foloseasca un singur partid, cum este UDMR, de pragul electoral. UDMR accede in Parlament prin amenintare, ca daca nu ne unim, nu vom avea 5%. Dar nu asta este solutia democratica pentru o minoritate. In Serbia, unde acum 10 ani era razboi civil, sa stiti ca pragul electoral a fost sters, a fost anulat, acolo maghiarii nu intra ca traiesc atat de mult, ci pentru ca nu mai exista pragul electoral. Si asta ar fi o solutie democratica, a spus el.

      In opinia liderului PCM, faptul ca in prezent minoritarii turci, ucraineni sau germani au cate un reprezentant in Parlamentul Romaniei este insuficient, acesta neputand face mare lucru intr-un Parlament cu 500 de membri.

      Turcii au acum un singur reprezentant, ucrainenii, unul, germanii unul, dar daca am lua democratic, ce poate face un singur reprezentant intr-un Parlament care are 500 de membri? Traieste el singur bine si intre timp comunitatea dispare. Asta a facut si UDMR. Daca mai lasam instrumentele politice la mana UDMR, si noi vom ajunge la soarta celorlalte minoritati din aceasta tara, numai ca pe noi nu are cine sa ne cumpere. UDMR s-a obisnuit prea mult cu monopolul politic, a sustinut Szasz Jeno.

      Chestionat cu privire la reprezentarea parlamentara a unor minoritati din Romania care detin procente infime din totalul populatiei, Szasz Jeno a spus ca, daca procentul detinut de minoritatea respectiva in totalul populatiei nu ar asigura nici macar un parlamentar, ar trebui sa se faca o discriminare pozitiva si sa i se aloce unul.

Sursa: agentia de stiri Mediafax din 24.02.2011, autor  Ela Giurgea

Controverse privind propunetrea de scadere a pragul electoral de la 5% la 3%.,

 

     Nationalistul Corneliu Vadim Tudor va fi readus in marea politica din Romania cu ajutorul propunerii lui Kelemen Hunor de a scadea pragul electoral de la 5% la 3%., - considera  Olosz Gergely.

      Dupa cum se stie, cei doi politicieni candideaza pentru functia de presedinte al UDMR, alegeri ce vor avea loc in cadrul Congresului UDMR din data de 16 - 27 februarie 2011, la Oradea.

      Kelemen Hunor a raspuns prompt acestor acuzatii prin intermediul unui comunicat: Olosz ori dezinformeaza, ori nu cunoaste legile. Nu am declarat niciodata ca in cazul alegerilor parlamentare, pragul electoral ar trebui sa scada de la 5 la 3%. Propunerea mea se refera la alegerile locale, oferind un prag alternativ comunitatilor maghiare dispersate.

Sursa: www.barikad.hu  din 21.02.2011      

 

UDMR nu isi propune sa reduca pragul electoral

            Potrivit lui Marko Bela, UDMR nu va recomanda reducerea pragului electoral de la actualul 5%.  Potrivit Kronika si Uj Magyar Szo, liderul politic a afirmat la Cluj ca in cadrul formatiunii nici macar nu s-a discutat de modificarea pragului electoral. Astfel, a respins versiunile lansate anterior de diverse surse, potrivit carora, UDMR doreste diminuarea procentului/ pragului electoral sub 5%, pentru ca sa aiba asigurata intrarea in Parlament.

      Ministrul Culturii din Romania, Kelemen Hunor, a afirmat in trecut ca ar trebui modificat pragul electoral la 3%, acest lucru fiind benefic pentru comunitatile maghiare din diaspora, care ar avea astfel sansa sa aiba un reprezentant in forurile local/ judetean. Marko a recunoscut ca s-a adus in atentie aceasta versiune, dar propunerea concreta nu a fost discutata si nici nu exista o decizie definitiva, deoarece punctele de vedere nu coincid.

      La ora actuala, o formatiune politica din Romania, are nevoie de un prag electoral de cel putin 5% pentru a accede in Parlament. Populatia maghiara din Romania, insumeaza un procent de 6,5%. Laszlo Tokes si CNMT au recurs anul acesta la strangerea de semnaturi pentru infiintarea/ inregistrarea unei noi formatiuni politice maghiare, care intentioneaza sa participe la viitoarele alegeri din Romania.

 Sursa: www.mti.hu din 07.02.2011

 

Radicalii vor alianta anti-UDMR

      Presedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Szasz Jeno, a lansat la Cluj proiectul unei mari aliante de dreapta anti-UDMR. El isi doreste ca principal aliat Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania. Numai ca formatiunea condusa de Laszlo Tokes nu manifesta apetenta pentru un dialog cu civicii.

     Guvernarea catastrofala a UDMR, alaturi de PDL, ne ofera o sansa unica sa castigam alegerile locale, iar, daca vom castiga localele, vom dicta regula jocului si la alegerile parlamentare, a declarat Szasz. In acest scop, el isi propune sa realizeze o alianta politica. Singura solutie este o alianta de dreapta, ca o alternativa la UDMR, cum am avut in 2003-2008 cu CNMT si CNS. Ca uneori l-am jignit eu pe Tokes, ca m-a jignit el pe mine, nu conteaza, interesul maghiarimii e mai presus de problemele personale,

     a afirmat Szasz. El sustine ca si daca CNMT se va transforma in partid politic, alianta va fi utila, chiar daca ar avea in fata un prag electoral crescut la 8%. UDMR a fost, insa, mai putin consecventa decat PSD, pentru ca s-a dus la guvernare cu toti. Marko Bela si ceilalti s-au curvit la Bucuresti, ca fata mare de la tara, care merge la oras.

     Noi, maghiarimea, nu suntem ca ei, a afirmat Szasz. El a mai spus ca, in 20 de ani, Uniunea n-a facut nimic pentru etnicii maghiari. Au fost cei mai longevivi la guvernare, 16 ani din 20, iar pentru binele comunitatii maghiare rezultatele sunt zero, a comentat Szasz. Presedintele regional al CNMT, Gergely Balazs, nu da mari sanse de reusita proiectului sefului civicilor. La congresul de anul trecut au adoptat decizii contra CNMT si contra lui Laszlo Tokes. Noi n-avem ce discuta cu ei pana nu retrag tot ce au spus impotriva noastra. Domnul Szasz isi continua atitudinea de pirat politic, a spus Gergely.

      Pentru deputatul UDMR Mate Andras Levente, Szasz nu reprezinta nici o amenintare. Domnul fost primar a pierdut inclusiv sustinerea oamenilor din orasul lui, Odorheiu Secuiesc. Nu stiu nici cum a ajuns presedinte in PCM, pentru ca Gergely Balasz si altii au plecat din partid tocmai pentru ca alegerile n-au fost corecte si Szasz s-a inscaunat singur presedinte. PCM nu reprezinta un pericol pentru UDMR, iar alianta de dreapta nu vor avea cu cine face, pentru ca Tokes nu sta de vorba cu ei, a comentat Mate.

Sursa: cotidianul Ziua de Cluj,  nr. 1851 din  04.02.2011, autor V.Malaescu

 

UDMR vrea prag electoral de 3 % la alegerile locale

      Uniunea Democrata Maghiara din Romania va propune partenerilor sai din Coalitia guvernamentala coborarea pragului electoral la 3% la alegerile locale, a anuntat, astazi (29.01.20110), la Bistrita, presedintele executiv al formatiunii, Kelemen Hunor. Acesta a precizat ca, desi intentia UDMR legata de pragul electoral este cunoscuta de catre PD-L, acest aspect nu a fost discutat inca in Coalitie.

      K. Hunor: Consider ca trebuie sa avem o atentie deosebita fata de acele comunitati unde minoritatea maghiara traieste intr-un numar mai redus si poate de aceea noi am propus si vom sustine coborarea pragului electoral la 3%, doar la alegerile locale.  Consider ca, printr-o astfel de modificare, putem asigura reprezentarea comunitatii maghiare la nivelul administratiei locale in toate comunitatile unde traiesc maghiari.

Sursa: postul de radio Romania Actualitati  din 29.01.2011, autor  Laurentiu Vaduva

 

Sf. Gheorghe, 31 martie 2011

 

                                                                                    Biroul de presa al CESCH

0 comentarii3801 vizualizări13 aprilie 2011




rss 2.0
rss 2.0