Analize-Comentarii Sambata 21 Octombrie 2017 - 13642 vizitatori azi
Nu stiu sa fiu bunic, bag in seama totul, analizez fiecare cuvant ... si sufar sau sunt fericit dupa caz.

S-a dus 1 iunie 2017 - Ziua copilului. Azi mi-am revazut viata prin prisma acestei zile minunate pentru unii dintre copii, nepotii si parintii nostrii. Am fost un copil bun in prima parte a copilariei, parintii mei cred ca au fost multumiti de mine. Eram bun la scoala, cel mai bun din generatia mea, alaturi de inca vreo doi colegi, mergeam la lucru peste tot, porumb, fan, chiar si la oi, citeam mult si vroiam sa fac ceea ce ei nu au reusit. Citeam mult, eram uluit de desteptaciunea si puterea de munca al tatalui meu, fara macar un an de scoala, stia sa scrie, stia sa calculeze, era un bun organizator dar si lucrator. S-a ocupat mult de mine, era perioada in care salariatii de la stat primeau lunar carti de 100 lei, in fiecare luna le cumpara pe cele care imi placeau mie, nu facea intelegeri cu vinzatorii cum se obisnuia. A trait printre functionarii vechi din primarii si controlorii de la raionul DEJ, printre profesorii de la scoala si voia ca si eu cind voi fi mare sa fiu ca ei. Cred ca din punctul acesta de vedere nu l-am dezamagit. Poate dupa scoala primara, cind veneam de la Cluj, nepricepind prea multe eram cu nasul pe sus, dar mereu i-am iubit mult si pe tata si pe mama. Am avut colegi numai nascuti si crescuti in oras, poate nu am inteles viata asa cum trebuia. S-au straduit sa nu ne lipseasca nimic desi era o perioada grea. In ultimii doi ani de liceu nu mai era salariat si mi-a fost greu dar am avut colegi buni, Radu Salcudeanu care nu mai este printre noi (D-zeu sa il odihneasca in pace) stia si ma ducea cite o pauza la el acasa si mincam pe saturate. Tatal lui era director economic la REGIONALA CFR CLUJ. Oricum am trecut peste, am intrat la facultate si in anul dupa armata cu termen redus am carat cu tata 45 de care cu lemne pentru vinzare sa-mi cumpar cite ceva inainte de a pleca la BAIA MARE. In postura de copil nu am fost rau, nu am dezamagit, poate la maturitate nu am fost destul de mult acasa cit imi doresc acum sa fi fost linga parinti. Nu se punea problema cadourilor atunci de 1 IUNIE. Am devenit parinte, imi reprosez acum lipsa de linga copii in perioada cea mai frumoasa a vietii, primii ani din viata lor. M-am straduit sa nu le lipseasca prea multe, sufeream alaturi de ei cind nu reuseam sa le ofer lucruri aduse de afara care nu prea se gaseau, dulciuri, haine, dar dupa 1990 cred ca am recuperat. Sarbatoream 1 iunie citeodata, nu erau multe de oferit dar mai faceam rost de cite o cutie chinezeasca de ciocolata, si treninguri de Pascani. Eram privigeliati cumva cei din ROMBAT. In timpul scolii aveam o biblioteca imensa, m-am ocupat orecum de teme impreuna cind era cazul si am fost prezent la scoala cind era nevoie. INCERCAM SA II LAMURESC CU EXPLICATII NU ALT FEL. Nu stiu daca am reusit din punctul lor de vedere, dar m-am straduit. Am fost alaturi de ei si in timpul examenelor la facultati, in timpul sederii lor la CLUJ. Nu cred ca le-au lipsit prea multe. A fost o perioada buna, am reusit sa-i trimit si in citeva excursii in strainatate. Sper sa-si aminteasca si sa faca acelasi lucru pentru nepotei mei actual si viitori. Vine perioada cea mai grea, cea de bunic. Am un nepotel scump pe care il iubesc foarte mult si imi petrec destul de mult timp cu el. Nu cred ca stiu sa fiu bunic. Nu pot fi aspru cu el, nu as vrea sa fie nimeni, nici educatorii si nici parintii. Sint sigur ca gresesc, dar asa cum am spus il iubesc foarte mult. Are citiva anisori, ziua de nastere este in iunie deci are o luna iunie frumoasa cu cadouri si sarbatoare si de 1 iunie si de ziua lui. Sunt alaturi de el, discutam de toate, chiar lucruri destepte zic eu, citeodata sint uimit de modul logic in care gindeste. Sint orecum depasit de situatie, nu stiu sa fiu bunic. Ii cumpar prea multe cadouri, ma uit sa nu-i cada un fir de par din cap, azi la zgiriiat un mituc (pisicut) cumparat de mama lui si parca ma durea pe mine mai rau. Nu stiu sa fiu bunic, bag in seama totul, analizez fiecare cuvint, fiecare gest care il priveste (a sosit batrinetea la mine?) si sufar sau sint fericit dupa caz. De 1 iunie ii doresc tot binele din lume. Le doresc parintilor lui multa sanatate sa poata sa-l creasca frumos la minte si fizic asa cum le doresc tuturor parintilor si copiilor din lumea intreaga. LA MULTI ANI RADUCU!!!...

Parintilor lui le adresez rugamintea sa ma ierta daca il cocolosec prea mult. IL IUBESC MULT, MULT....TE PUPA BUNU RADUCU!!   SA CRESTI MARE, SANATOS SI SA FI CUMINTE....SA II AI TOT TIMPUL PE AI TAI APROAPE, SA TE IERTE CIND GRESESTI SI SA TE INVETE LUCRURI BUNE. PARINTII TUTUROR COPIILOR DIN LUME SINT OBLIGATI SA FACA TOTUL PENTRU FERICIREA COPIILOR LOR SI A CELOR FARA PARINTI... LA MULTI ANI FERICITI TUTUROR COPIILOR SI PARINTILOR DIN LUME INTREAGA... SI DE CE NU SI BUNICILOR ALATURI DE EI!!!


Ioan Georgiu.

0 comentarii2884 vizualizări02 iunie 2017




rss 2.0
rss 2.0