Analize-Comentarii Duminica 27 Mai 2018 - 15368 vizitatori azi
UN CAINE BISTRITEAN, AMBASADOR IN ANGLIA.

In explozia zilnica de evenimente, cele mai multe de ordin politic si cu amprenta nefasta asupra vietii noastre, expresia "viata de caine", se aude tot mai frecvent pe buzele romanilor. Tot mai multi romani, se declara nemultumiti de existenta lor cotidiana. Taxe mai mari de la o zi la alta, complicate si intortocheate masuri luate de guvernanti, in scopul asigurarii unor incasari neprevazute la buget, etc. Toate acestea pe spinarea romanului care dupa manevrele politice din 89, se asteptau la o viata demna, libera si prospera.

       Dupa evenimentele belicoase din anul 1989, din noianul libertatilor democratice promise, doar cea de exprimare a devenit o realitate. Acum pot sa vorbesti in gura mare despre orice personaj important al vietii cotidiene romanesti, fara grija ca te vei trezi a doua zi la "canal". Bancurile politice se spun la coada de la bancomat, sau pe holurile spitalului de urgenta. Ce folos? Tu iti expui oful sub forma unui banc, dar de ascultat, nu te asculta nimeni. Asta da victorie a democratiei mult trambitate. 

Uite asa, spunand bancuri pe la cozi, te mai trezesti cu o coada de caine printre picioare si in functie de starea de moment, ii dai cu sutul sau il mangai pe spinare, iar in urmatorul moment iti spui din nou..."ce viata de caine"!

Ei bine oameni buni, treburile nu sunt chiar asa tragice precum se vad la suprafata. Pana si cainii, au norocul lor in viata, chiar daca nu au padocul in ograda unui politician. Aceste biete necuvantatoare, se multumesc cu umbra unui tomberon, cu caldura unei anvelope aprinse de catre un cersetor, sau cu intimitatea asigurata de o cutie de carton, pusa intentionat in drumul lor de un om cu suflet mare. Ele isi procura singure hrana de zi cu zi, iar daca cineva le ofera o portie de mancare la pret de restaurant parlamentar, devin pe viata, cele  mai devotate prietene.

          Povestea lui BOSKY, un caine blajin si imbatranit de vreme, este una extraordinara si poate sparge  cele mai impietrite inimi. Libertin din nastere, a devenit  o figura pitoreasca in Bistrita. Gratie unor oameni de bine, a primit drept padoc, o cutie de carton in care se odihnea, dupa ce a facut turul  orasului. Despre mancare, ce sa mai vorbim!  Aceeasi familie cu trei generatii, l-a invatat pe Bosky (numele vine de la boschetar) sa serveasca masa ...doar din mana. De aici nedumerirea celor care ii aduceau patrupedului bucate alese, dar pe care cainele nici nu le mirosea. Era educat "omul" pana si la trecerea de pietoni. Astepta cuminte alaturi de ceilalti pietoni aparitia culorii verzi si in cea mai fireasca randuiala, traversa, urmandu-si traseul zilnic.

          A fost arestat de cateva ori, dar nu putea suporta beciul domnesc si a evadat precum un adevarat Monte Cristo, reluandu-si obiceiurile cotidiene. Pana intr-o zi, cand prin grija unei persoane, iubitoare de animale, a fost din nou retinut, pus la punct pentru o calatorie "afara" si..... pe aici ti-e Anglia !

A fost adoptat de o familie engleza, care i-a oferit lui Bosky conditii pe care nu le-a avut niciodata. Din Bistrita, Bosky a ajuns ambasador in Anglia, unde si-a etalat cunostintele educationale, spre marea satisfactie a noilor lui prieteni si stapani, dar si spre regretul celor care au ramas in tara si carora un ochi le rade, iar  celalalt plange.

        Adica, numai caine sa nu fii ...

 

 

      Dorina Seplecan Guzu.

 

1 comentariu3199 vizualizări17 ianuarie 2018




rss 2.0
rss 2.0