Analize-Comentarii Marti 21 August 2018 - 4534 vizitatori azi
INCEPUTURILE COMUNISMULUI IN SANGEORZ-BAI.

Instaurarea comunismului in Romania s-a realizat cu sprijinul nemijlocit al Armatei Rosii si s-a consolidat datorita represiunii si terorii publicate in anii guvernarii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Represiunea a fost favorizata de legi publice sau secrete cu caracter opresiv, care au instituit teroarea ca politica de stat, dar si de articolul 15 din Conventia de Armistitiu, ce impunea statului roman obligativitatea desfiintarii "tuturor organizatiilor prohitleriste de tip fascist, aflate pe teritoriul Romaniei, atat cele politice, militare sau paramilitare, cat si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice" sau a celor considerate ca atare1.

Rolul Partidului era sa distruga factorii de sprijin ai regimului politic instaurat dupa lovitura de stat din 23 august 1944. Aceasta implica, in primul rand, neutralizarea mijloacelor de mentinere a ordinii sociale, adica armata, sistemul judiciar si politia, iar, in al doilea rand, crearea sprijinului de masa de catre partidul comunist era lipsit si care i-ar fi asigurat noului regim impus de comunisti o legimitate teoretica.

Perioada 23 august 1944 - 6 martie 1945 a fost caracterizata prin actiuni de destabilizare intreprinse de comunisti, care vizau intimidarea fortelor democratice2.

Prima sarcina a Partidului Comunist era de a-si largi capul de pod din guvern. Acest lucru, in sine, cerea accesul lui la posturile ministeriale cruciale - Internele, Apararea si Justitia - si crearea unui sprijin de masa, ce putea fi folosit pentru a cere schimbari politice radicale. La 2 octombrie 1944, Partidul Comunist si Partidul Social-Democrat (P.S.D.) si-au unit fortele pentru a forma Frontul National Democrat (F.N.D.)3. La data de 12 octombrie vor mai adera Frontul Plugarilor si alte partide de stanga, urmand ca la alegerile din 1946 sa se prezinte sub sigla Blocului Partidelor Democrate (B.P.D.). Membrii Frontului ii amenintau pe muncitorii de la principalele fabrici din Bucuresti si din alte localitati cu arestarea de catre armata sovietica, in cazul in care refuzau sa desfiinteze prin vot vechile comitete de uzina si sa-i aleaga in locul lor pe reprezentantii F.N.D.

La 1 martie 1945, Visinski l-a informat pe Rege ca Petru Groza era alegerea sovietica. Regele Mihai i-a dat cale libera lui Groza sa formeze un guvern fara liberali si taranisti. Acestia au refuzat sa intre intr-un guvern controlat de F.N.D. Primul cabinet al lui Groza a fost respins de rege. La 5 martie, Visinski l-a informat pe Rege ca, daca nu era acceptat guvernul Groza, nu mai putea raspunde pentru existenta in continuare a Romaniei ca stat independent. Temandu-se de o lovitura de stat, regele si-a dat consimtamantul a doua zi dupa-amiaza. Dupa aceea, acapararea comunista a Romaniei a inaintat cu pasi repezi4.

Cercetarea procesului comunismului in raionul Nasaud apartinand, pe rand, regiunilor Cluj, Rodna si, din nou, Cluj, implicit Sangeorz-Bai si localitatile invecinate, reprezinta un demers istoriografic mai putin privilegiat la momentul actual, datorita inexistentei unor lucrari stiintifice care sa abordeze acest fenomen complex. Lucrarea noastra se bazeaza, cu precadere, din cadrul Serviciilor Judetene a Arhivelor Nationale Bistrita-Nasaud si Cluj, a site-urilor Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (C.N.S.A.S.) si a Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (I.I.C.C.M.E.R.). Totodata am recurs si la studierea colectiilor Monitorului Oficial si colectiilor de ziare Scanteia, Lupta Ardealului/Faclia Ardealului si Lupta Rodnei/Rodna Muncitoare.

Lucrarile cu caracter general s-au dovedit deosebit de utile amintind, in principal, Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania din anul 2007.

In randurile ce urmeaza va voi prezenta modul cum si-a facut intrarea PCR-ul in Sangeorz-Bai, sarcina avand-o Comitetul Judetean PCR Nasaud. In orice caz, in anul 1945, in Sangeorz-Bai nu exista niciun membru PCR, fapt dovedit de doua situatii intocmite in 16 aprilie 1945 si in 10 mai 1945, in care se prezentau situatia numarului membrilor de partid in celula Sangeorz-Bai5.

Intr-un raport intocmit de Sectia organizatorica si instructaj a plasei Rodna (organizarea administrativa era pe judete, iar plasa era unitatea administrativa inferioara judetului, s.n.) se specifica ca in aceasta plasa din 10 comune in toate avem celule, cu toate ca aici e cea mai grea plasa si cea mai reactionara. Totusi, in plasa se duce o munca buna. In aceasta plasa avem cel mai mare numar din judet. Totusi, avem comune ca Maieru, Poiana Ilvei si Sangeorz-Bai unde avem celule slabe. Comitetul de plasa este complet si actioneaza bine6. Acest document a fost intocmit la data de 25 septembrie 1946. Trebuie sa facem mentiunea ca cel mai repede PCR-ul si-a facut loc in comunele Rodna si Ilva-Mica, datorita activitatii industriale ce se desfasura in aceste localitati (minerit si prelucrarea lemnului), precum si existenta intr-un numar destul de mare si a altor locuitori de alta nationalitate decat cea romana. Grosul membrilor de partid, in perioada de inceput, il formau acesti locuitori (maghiari, sasi, evrei, tigani, etc.). Celulele cele mai slabe erau la Maieru (6 membri) si Sangeorz-Bai (31 membri)7.

La data de 27 octombrie 1946 se inainteaza un nou raport intocmit de Comitetul de plasa Rodna in care se specifica ca este cea mai bine organizata plasa unde avem un numar de 6 activisti care viziteaza celulele regulat, stand doua-trei zile in cate o comuna in raport cu necesitatile muncii locale. S-a reusit in cursul acestei luni ca numarul membrilor sa fie majorat cu 250 membri. Se tin sedinte saptamanale cu activul de baza a partidului la Comitetul de plasa. Avem celule puternice in majoritatea comunelor din plasa. Totusi, in Maieru si Poiana Ilvei celulele noastre sunt slabe... Intr-un numar de celule s-a reusit sa se dea viata grupurilor de partid care functioneaza si anume: Sangeorz-Bai cu 3 celule8.

Dupa cum se poate vedea, raportarea numarului de membri PCR inscrisi trebuia facuta in fiecare luna. In noiembrie 1946 se mentiona ca numarul membrilor a crescut cu 460 tovarasi, angajamentul luat a fost de 250, s-a depasit acest numar cu 214 inscrieri. In aceasta plasa am avut patru activisti care au dus o munca intensa, zi de zi, s-a putut tine contact permanent cu toate celulele si am putut fi antrenati in munca toti membrii de partid in vederea alegerilor. Totusi sunt mici greseli in munca9.

In raportul intocmit in 22 decembrie 1946, intocmit de secretarul organizatiei Luscan Alexandru, se spune ca in cursul acestei luni munca a mers foarte slab. Motive: tovarasul Vianu a intrat definitiv in productie si a neglijat munca de partid. Instructorii nostri nu s-au deplasat pe teren din cauza lipsei de finante, totodata salariile fiind mici in raport cu piata, iar economat nu au. A fost vizitat Comitetul de plasa unde s-a tinut o sedinta cu biroul. Totodata a fost vizitata si celula de la fabrica de la Ilva-Mica. S-au luat masuri ca indata dupa Craciun sa fie rezolvata problema financiara si alimentarea tovarasilor din biroul de plasa. Celulele din plasa functioneaza slab10.

Concluziile acestui raport, adica rezultate slabe, se datoreaza rezultatelor obtinute de comunisti la alegerile din 1946, deoarece, aici in Sangeorz-Bai si in alte comune din zona, nu au reusit sa falsifice voturile. Rezultatele au fost date corect, chiar si in documentele oficiale ale alegerilor, ca de pilda:

Sangeorz-Bai: P.N.T. - 1887 voturi, B.P.D. - 490 voturi11.

In continuare voi prezenta o situatie statistica cu primii membri P.M.R. (apoi P.C.R.) din Sangeorz-Bai in anul 1946, acestia fiind primele cadre de nadejde ale partidului.

Anul de debut al comunismului in Sangeorz-Bai este 1946, primul membru inscris consemnandu-se in persoana lui Razvanta Nicolae, de profesie meserias, la data de 26 martie.

Cresterea numarului de membri PCR a luat avant in lunile septembrie, octombrie si noiembrie 1946. In randurile ce urmeaza vom prezenta numele celor inscrisi in aceste luni mentionandu-se profesia si nationalitatea.

Septembrie: Andresi Ioan - meserias, roman; Morar M. Ioan - meserias, roman; Gabor Maxim - meserias, roman; Strugar Ioan - muncitor, roman; Spaimoc Florea - meserias, roman; Somkereki Anton - muncitor, maghiar; Mandrasevski Vladimir - intelectual, roman; Remus Varvari - meserias, roman; Haruta Ilie - intelectual, roman; Urs Ion - muncitor, roman; Bozbici Dumitru - muncitor, roman; Pop Macedon - muncitor, roman; Neamtu Vasile - muncitor, roman; Avram Maxim - muncitor, roman; Spaimoc Anton - muncitor, roman; Moldovan Emil - muncitor, roman; Lapusan Solomon - muncitor, roman; Costan Mihaila - muncitor, roman; Georges Gavrila - muncitor, roman; Bozbiciu Cornel - intelectual, roman; Ivu Vasile - muncitor, roman; Rusti Leon - muncitor, roman; Avram Vasile - muncitor, roman; Baba Aurel - muncitor, roman; Spaimoc Ioan - muncitor, roman; Calina Ilie - muncitor, roman; Uza Iosif - intelectual, roman; Daraban Alexandru - muncitor, roman; Larionesi Ioan - muncitor, roman; Fabian Emerich - muncitor, maghiar.

Octombrie: Victor Zagreanu - invatator, roman; Iepureanu Victor - invatator, roman;Timuca Anton - podaras, roman; Rambulea Partene - plugar, roman; Ilies Solomon - tamplar, roman; Ciocan Mariuca - casnica, roman; Kapel Marius - cizmar, evreu; Calina Alexandru - muncitor, roman; Mutu Todosia - casnica, roman; Gaborfi Stefan - pantofar, evreu; Somkereki Ana - casnica, maghiar; Stencz Lazar - pantofar, evreu; Hantic Rozalia - casnica, evreu; Ausberg David - muncitor, evreu; Pollac Rozalia - casnica, evreu; Edelstein Elias - muncitor, evreu; Pop Alexandru - ceasornicar, roman; Berci Marian - comerciant, roman; Ilea Vasile - muncitor, roman; Anisie Gheorghe - muncitor, roman; Soros Arpad - frizer, maghiar; Isip Ioan - muncitor, roman; Danila Ioan - meserias, roman; Grumeza Emilian - fotograf, roman; Pop Gheorghe - mecanic, roman; Sbarcea Simion - plugar, roman; Lapusan Alexandru - muncitor, roman; Flore Ioan - plugar, roman; Onea V. Alexandru - plugar, roman; Sfrangeu Anton - plugar, roman; Joja Alexandru - plugar, roman.

Noiembrie: Plescan Simion - muncitor, roman; Ilie Duhaschi - muncitor, roman; Borgovan Gheorghe - muncitor, roman; Duhaschi Nechita - plugar, roman; Casian Ioan - intelectual, roman; Spaimoc Traian - plugar, roman; Ciociu Ioana - muncitoare, roman; Ciociu Alexandru - plugar, roman; Rambulea Ioan - plugar, roman; Motofelea Alexandru - plugar, roman; Larionesi Vasile - plugar, roman; Petri Simion - plugar, roman; Clipota Alexandru - plugar, roman; Lapusan Gheorghe - muncitor, roman; Ogagau Emil - plugar, roman; Nicolae Maxim - plugar, roman; Clipota Gavrila - plugar, roman; Rebrean Flore - meserias, roman; Isip Maxim - muncitor, roman; Dobzau Alexandru - plugar, roman; Larionesi Maxim - plugar, roman; Sfrangeu Ioan - plugar, roman; Gabor Maxim - muncitor, roman; Ban Teodor - meserias, roman; Algeorge Alexandru - plugar, roman; Benta Vasile - plugar, roman; Tahas Maxim - plugar, roman.

La sfarsitul anului 1946 organizatia PMR de plasa Rodna raporta Comitetului judetean PMR Nasaud ca au un total de 29 organizatii, dintre care 18 in comune, 7 in intreprinderi, 4 in institutii. Totalul membrilor ajunsese la 1123 membri dintre care: 488 muncitori, 330 tarani saraci, 73 tarani mijlocasi, 76 functionari, 39 liberi profesionisti, 114 proletari agricultori si restul intelectuali. In ceea ce priveste componenta pe etnii situatia se prezenta astfel: 875 romani, 221 maghiari, 123 evrei, 6 sasi, iar 8 de alte nationalitati12.

 

1 Dumitru Lacatusu, Ideologia - baza represiunii comuniste, in Cosmin Budeanca, Florentin Olteanu, Forme de represiune in regimurile comuniste, Bucuresti, Editura Polirom, 2008, p. 33.

2 Cristina Roman, Campania de lichidare a opozitiei politice in perioada 1945-1947, in Ibidem , pp. 121-122.

3 Dennis Deletant, Primii pasi ai acapararii, in "Revista 22", anul XV (849), Bucuresti.

4 Ibidem.

5 Serviciul Judetean Bistrita-Nasaud a Arhivelor Nationale (S.J.B.N.A.N., in continuare), Fond Comitetul Judetean PCR Nasaud (1945-1950), Sectia organizatorica, document 4/575-1945.

6 Ibidem.

7 Ibidem.

8 Ibidem.

9 Ibidem.

10 Ibidem.

11 Danut Archiudean, Alegerile din 1946 in judetul Nasaud in "Anuarul Asociatiei profesorilor de istorie din Romania, Filiala Bistrita-Nasaud", pp. 79-87.

12 S.J.B.N.A.N., Fond Comitetul Judetean PCR Nasaud (1945-1950), Sectia organizatorica, document 4/575-1945.

 

.

 

Material de Alexandru Daraban. 

0 comentarii1785 vizualizări04 mai 2018




rss 2.0
rss 2.0