Adevarul umbla cu capul spart.          -          Cine cuteaza sa spuna adevarul poate lesne umbla batut, ca marul.          -          Adevarul invinge orice.          -          Copiii ?i nebunii spun adevĂrul.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Duminica 21 Octombrie 2018 - 8306 vizitatori azi
Chiaburul oglindit in ziarul comunist "Rodna Muncitoare" din Bistrita.

Argumentul inspiratiei din modelul sovietic de realizare a colectivizarii sta in enuntarea principiului leninist potrivit caruia socialismul nu trebuie construit doar la oras, ci si la sate in masura in care proprietatea privata favorizeaza "capitalism si burghezie permanent, spontan si in proportie de masa". Succesul colectivizarii nu poate fi separat acum de chestiunea chiaburilor. Astfel, pana ca partidul sa ajunga sa aplice masuri anti-chiaburesti mai mult sau mai putin prevazute in legile statului, aversiunea fata de chiaburi s-a manifestat mai intai in presa. Fara a-i da o definitie "clara", chiaburii sunt priviti in presa anilor 1947 - 48 (cu precadere cotidianul "Scanteia") drept "principala exponenta a exploatarii la sate". Se urmarea, in acest fel, atingerea unui scop in trei dimensiuni: impiedicarea solidarizarii chiaburilor cu restul taranilor, aruncarea esecurilor guvernarii (unele din cauza ineficientei masurilor economice si altele din cauza conditiilor naturale si a celor de dupa razboi) pe seama acestora si, bineinteles, pregatirea unei stari de spirit propice proiectului de colectivizare.

In primele decenii ale comunismului romanesc in Regiunea Rodna, pentru aplicarea schimbarilor si innoirilor intr-un nivel angajat, a fost aparitia ziarului regional Lupta Rodnei, al carui prim numar a aparut in data de 2 februarie 1951. Acest ziar a fost organul de presa al Comitetului regional al PMR Rodna si al Sfatului popular regional. Redactia si administratia au fost stabilite la Bistrita, orasul de resedinta al regiunii. Tot in acest oras era si tipografia unde se tiparea acest ziar. . In titlul ziarului intervine o schimbare, de la numarul 22 din 30 iunie 1951, numindu-se Rodna Muncitoare, fara a-si modifica nimic din continut.

Chiaburoaica Gliga Paraschiva din satul Budus, comuna Budacul de Jos, era acuzata ca "nu vrea sa secere. Numai ca taranii muncitori o cunosteau pe aceasta vipera care a sabotat si campania de colectari si insamantari, pentru care fapt a fost data in judecata. Incercarea chiaburoaicei de a sabota secerisul s-a izbit si de data acesta de vigilenta taranilor muncitori si a sfatului popular comunal, care a obligat-o sa secere neintarziat graul. Ticalosia chiaburoaicei a fost demascata si la gazeta cetateneasca de catre tovarasul Baba Ioan, salariat al sfatului popular comunal".

Manciu Maria, chiaburoaica din comuna Sintereag, proprietara a 11 ha., a unei mori si a unei batoze, "s-a incardasit cu chiaburul Suciu Ioan uneltind cum sa faca ca sa se intarzie treierisul. Acesti ticalosi, vipere de chiaburi,  au fost descoperiti fiind trimisi in judecata".

Corespondentul Harosa Nicolae a scris despre chiaburul Todoran Ioan din comuna Telciu ca a fost demascat de taranii muncitori pentru ca "in timpul secerisului sedea acasa lasand holda de pe o suprafata destul de mare sa se rascoaca pentru a avea pierderi de recolta. In urma acestei reclamatii i s-au intocmit acte de dare in judecata".

Tot pentru acte de sabotaj "chiaburul inrait Luca Toader - din satul Soimus, raionul Bistrita, - a fost demascat de catre taranii muncitori pentru ticalosiile lui pentru ca nu si-a reparat la timp uneltele, n-a insamantat o suprafata de 3,79 ha., nu si-a predat cota catre Stat si acum chiaburul a refuzat sa primeasca obligatiile de predarea cotelor. Vipera de chiabur a fost demascat in fata intregului sat ca un dusman inrait al taranimi muncitoare, care cauta sa saboteze campania de vara. Pentru faradelegile lui Comitetul Executiv al Sfatului Popular din comuna Sieu i-a intocmit acte de dare in judecata". Despre Luca Toader mai relata si corespondentul Turicea Gavrila mentionand ca "ticalosul de chiabur s-a tot codit si n-a dat din cotele cuvenite... Numai ca nu i-a mers chiaburului. Tovarasul Celean Larion, secretarul Sfatului popular l-a demascat in fata intregului sat".

Tot in perioada desfasurarii campaniei de vara chiaburii erau acuzati de tot felul de "marsavii si ca manifestau o ura turbata impotriva poporului muncitor". Erau dati exemple Tamas Anton din Bistrita, Puscas Victoria din satul Taure, Lang Vili din satul Tarpiu, care au fost acuzati ca i-au stricat intentionat batozele pentru a nu fi intrebuintate la treieris, fiind trimisi in judecata.

Uneori era acuzata si lipsa de vigilenta o Comitetelor executive locale, asa spre exemplu cel din comuna Bidiu, unde chiaburul Parascan Ion din satul apartinator, Enciu, nu si-a declarat intreaga suprafata de grau insamantata. Acesta i-a declarat agentului agricol Paltinean Ioan ca a insamantat numai doua hectare, el avand 5 ha, fiindu-i aduse acuze agentului agricol ca n-a verificat acest lucru. El a fost demascat in fata intregului sat de catre taranul muncitor Colaci Traian. Datorita acestui fapt a fost obligat sa mai predea inca 5241 kg. de grau.

"Un dusman inversunat al taranilor muncitori - mentiona corespondentul Borsa Ioan - era si ticalosul de chiabur Szekely Martin din comuna Nuseni care in nenumarate randuri a sabotat planul de colectari. Vipera de chiabur vazand ca taranii muncitori isi predau cu drag cotele de lapte catre stat, a pus la cale o noua ticalosie. Ascunzandu-si separatorul de ales smantana si unt sub podelele casei, taranii muncitori erau nevoiti a parcurge o distanta de peste 10 km. cu cota de lapte pentru prelucrare. Pentru fapta lui marsava, Comitetul executiv al Sfatului popular i-a dresat acte de dare in judecata pentru a-si primi pedeapsa cuvenita".

Continuam exemplele de asa-zisele acte de sabotaj care s-au lasat cu darea in judecata si condamnarea celor in cauza. Este cazul lui Galici Ioan din Telciu proprietar a 6,9 ha. pamant, doua vaci, cal, porci, moara taraneasca, joagar de taiat scanduri, caruia i s-au intocmit acte de trimitere in judecata fiind condamnat la un an inchisoare si confiscarea a peste 2.200 kg. cereale.

Au mai existat alti chiaburi, din alte sate, care au fost acuzati ca nu si-au predat cotele. Este cazul lui Tarmure Ioan, zis "Americanul", din Caianul Mic, Seitauar Vasile din Beudiu, Balas Vira din Bozies, Muresan Gheorghe din Nuseni.

In aceasta perioada s-a infiintat gospodaria colectiva "Valea Ilvei" din comuna    Ilva-Mare, raionul Nasaud, unde s-a observat ca treburile nu mergeau prea bine. Organizatia de baza, mentioneaza corespondentul Mirica Aurel, "a descoperit radacina de unde pornea raul. A avut loc convocarea unei adunari generale in care s-a aratat colectivistilor si, mai apoi, satului intreg ca lupii de chiaburi Oul Pavel si Maxim Pamfil, sub masca mieluseilor blanzi, s-au furisat ca membri in gospodaria lor colectiva sabotand bunul mers al gospodariei". In cadrul acestei adunari generale   s-a dat in vileag ca "Oul Pavel, chiaburul, a avut 86 ha. pamant pe care le-a adunat pe timpul cand a fost primar si capitan de arcasi legionari", iar prietenul sau, "Maxim Pamfil, era proprietar de batoza, a fost geambas de vite (speculant)" si ca "in timpul secetei vindea taranilor cu bani grei faina mucegaita din ramasitele de la batoza, au hotarat excluderea acestor ticalosi de chiaburi din gospodarie".

Alt caz de alungare din G.A.C. a fost si acela a "chiaburilor si cozilor de topor" Szilagyi Mihai, Szilagyi Alexandru, Hener Feri, Zagrean Ioan, Ciorvasi Avram si Ciorba Ioan din comuna Jimbor care au fost exclusi din randul membrilor  deoarece tot timpul au sabotat munca si au lansat fel de fel de zvonuri mincinoase. Purtatorul de cuvant privind demascarea celor mentionati a fost colectivistul Palfy Alexandru. De asemenea excluderi au avut parte si chiaburii Muresan Teodor, Andrasi Alexandru si Suket T. Andrei din comuna Uriu, dupa cum mentiona corespondentul Ivan Iulius.

Au fost cazuri in care gospodarii satului au recidivat in refuzul de a preda cotele. Este si cazul lui Suciu Ioan din satul Tarpiu care a fost judecat intr-un proces public ce avut loc in localul scolii. "Ticalosul de chiabur a cautat sa se ascunda pe la diferite rude ale lui, insa a fost demascat de Maerean Gavril. A fost condamnat la un an inchisoare si la plata cheltuielilor de judecata, amintindu-le celor prezenti ca a fost condamnat si cu un an inainte la o amenda de 20.000 lei, tot pentru asemenea fapte". Corespondentul Bodea Nicolae, prezent la acest proces, mai mentiona "ca taranul muncitor Lapuste Dumitru, cu cuvinte pline de ura, a spus: Ne-a exploatat chiaburul ani   de-a randul, iar acum cand sa-si predea cotele, ticalosul a ascuns doua care de porumb, unul de cartofi, 3.000 kg. fan, 700 kg. borceag, grau, floarea soarelui si alte cereale, numai sa nu predea cotele statului, dar i s-a infundat".

Pentru nepredarea cotelor au mai fost condamnati, de data aceasta cu inchisoare corectionala, chiaburii Ceuca Ignat din Tarpiu, Pop Onisim din Rebra, Pop Nicolae si Muresan Sever din Telciu, Puica Gavrila din Blajenii de Jos, Crisan Ioan si Pop Andrei din Zagra, Simionca Vasile din Sebes, precum si Vultur Zaharia din satul Sirioara.

S-au trecut la pedepse si mai drastice ajungandu-se la pedepse de trei ani inchisoare cum este cazul lui Todoran Emil din satul Feleac, raionul Beclean. Ne relateaza acest fapt corespondentul Ivan Iulius spunand ca "ticalosul de chiabur a dosit insemnate cantitati de cereale... Se tot vaicarea vipera de chiabur, la cei care aveau timp sa-l asculte, ca nu i s-a facut graul, ca nu are de unde da cota, nici macar un bob de grau sau de porumb. A mai fost amendat cu 50.000 de lei, precum si la plata cheltuielilor de judecata. Mai mentiona corespondentul ca taranul sarac Roman Ioan a demascat cu tarie toate talhariile chiaburului. Acest taran spunea ca "de multe ori iesea plangand din ograda chiaburului impreuna cu cei trei servitori pe care ii mai avea pentru ca nu le platea simbria".

Un alt chiabur judecat in fata obstii a fost Jucan Vasile din satul Sirioara, comuna Chirales, raionul Beclean, care a refuzat sa le prezinte batoza organelor locale de partid. Acestia au intrat in curtea lui, la care, acesta a ripostat, lovindu-i pe cei ce au indraznit sa-i calce proprietatea. In fruntea organelor de control au fost Solanghi Stefan, presedintele Sfatului popular raional Beclean, impreuna cu Bodea Nicolae, fiind de fapt cei care l-au trimis in fata justitiei. Jucan Vasile a fost condamnat la doi ani de inchisoare si la plata unor despagubiri. Au fost de acord cu aceasta decizie unii tarani saraci care au luat cuvantul, condamnandu-l pentru ticalosiile lui. Printre acestia s-au numarat Moldovan Grigore din Sieu-Odorhei, Ucsan Grigore din Sirioara si Ciuta Aron din Chirales.

Corespondentii oficiosului local de partid transmiteau stiri si despre insamantarile de toamna atunci cand ticalosii de chiaburi cautau pe orice cale sa saboteze planul insamantarilor. Grecu Ioan, un alt corespondent credincios partidului, reclama pe "chiaburii Catana Aurel, Lucescu Toader, Calugar Ioan, Griga Paraschiva si Sirlincan Maria din Budacul de Jos ca dusmani inraiti ai poporului muncitor. Viperele de chiaburi au fost demascati de tovarasul Popovici Iuliu in fata satului ca sabotori".

Pentru a scapa de darea cotelor mai multi dintre tarani din comuna Chiuza, dintre cei etichetati ca si chiaburi, s-au strecurat in randurile taranilor mijlocasi. Dupa cum mentiona corespondentul Rusu Teodor, "acesti dusmani ai poporului au fost trecuti in categoria chiaburilor aplicandu-li-se cu strictete masurile de ingradire prevazute de legile statului pentru dusmanii operei de construire a socialismului. Acestia erau ticalosii Sabadas Ioan, Cainari Vasile, Bingea Ioan zis Bindeanu, Moldovan Iacob, Bindea Ioan zis Misarasu si Plaian Ioan, care si-au agonisit batoze, cazane de fiert tuica, macelarii, pamant, etc. din jefuirea taranilor muncitori".

Intr-unul din ultimele aparitii ale oficiosului regional al partidului, atata timp cat a existat Regiunea Rodna, a fost semnalat articolul semnat de A. Lupu si G. Burza, "Nici o ingaduinta fata de cei ce acopera sau ocrotesc pe chiaburi", in care se mentiona ca tara noastra era condusa de PMR si cu sprijinul fratesc al Uniunii Sovietice. "Mareata constructie socialista se ridica in conditiile ascutirii luptei de clasa impotriva uneltirilor criminale ale fostilor exploatatori si ale chiaburilor care nascocesc fel si fel de metode marsave...".

Era data  ca pilda comuna Chirales unde a fost angajat ca referent fostul legionar Otvis Dezideriu din satul Tigau, iar colectorul satului era unealta lui, Matei Alexandru. Tot ca "mijlocas" era socotit si Soci Carol din Tigau care a fost timp de 24 ani primar. Era acuzat ca in aceasta perioada a jefuit taranii muncitori injghebandu-si o avere de 13 ha. pamant. Un alt chiabur camuflat in randurile mijlocasilor a fost Morar Ioan a lui Iacob care a sabotat in continuu planul de colectari. Tot in randurile chiaburilor s-au strecurat in randurile mijlocasilor Soci Laurentiu zis "Frunza", Pop Iosif, Soci Iosif zis "Senior", Hari Ferent, Ferent Alexandru, Borcaru Timoftei, Bodani Ecaterina, Sabo Francisc, Suciu Ioan si alti "ticalosi fosti proprietari". Dupa constatarea acestui fapt s-a trecut de indata la curatirea de elementele dusmanoase trecandu-se la o munca temeinica de aplicare cu "sfintenie(!)" a liniei partidului in problemele luptei de clasa.

Din ce motiv se urmarea realizarea deschiaburirii? Doar pentru ca ei reprezinta "burghezia satelor", "elemente capitaliste de la sate" sau "clasa exploatatoare de la sate"? Dincolo de aceste definitii emotionale care arunca in mod nejustificat vina exploatarii pe seama burgheziei, exista o parte de adevar in faptul ca acestia erau priviti ca o categorie similara burgheziei de la oras si, deci, "opozanti politici. Dat fiind profilul comunitatii rurale descris mai inainte, chiaburii se numarau printre acei lideri care dadeau directie comunitatii in primul rand prin vigoarea propriului exemplu. Inlaturarea acestora insemna, cum deja a fost spus, nu doar rasturnarea unui sistem de convingeri stravechi, dar, mai ales, dislocarea coeziunii comunitatii. In practica si in discursul oficial, dezvoltarea colhozurilor (Gospodarii Agricole Colective - G.A.C. in formularea autohtona) mergea mana in mana cu deschiaburirea. Pentru ca in ideologia comunista proprietatea privata nu mai exista, chiaburii trebuiau inlocuiti cu colhozurile, forme de organizare a proprietatii colective.

 

Alexandru Daraban. 

0 comentarii1645 vizualizări31 mai 2018




rss 2.0
rss 2.0